15,743 matches
-
stârnit un interes deosebit, însă lucrările prezentate au fost reunite în volum și publicate peste doi ani de către Louise M. Berman 19. Lucrarea The Humanities and the Curriculum (1967) a avut un efect tulburător: nu numai teoreticienii curriculumului, ci toți americanii din domeniul educației au aflat că, în perioada interbelică și după al doilea război mondial, școala americană disprețuise și ignorase cu emfază rolul decisiv al disciplinelor umaniste în formarea personalității umane. Efectele erau devastatoare; apăruseră, în acest fel, cohorte de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din domeniul educației au aflat că, în perioada interbelică și după al doilea război mondial, școala americană disprețuise și ignorase cu emfază rolul decisiv al disciplinelor umaniste în formarea personalității umane. Efectele erau devastatoare; apăruseră, în acest fel, cohorte de americani semidocți, pragmatici și apți pentru survive, dar care nu puteau recita măcar o strofă din poemele lui Edgar Allan Poe, nu citiseră nici măcar o pagină din Mark Twain și habar nu aveau cine a fost Shakespeare. Louise M. Berman a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umaniste. A recurs, în acest sens, la „vocile educatorilor” - pe care i-a intervievat cu minuție 21 - și a invocat ca „sprijin științific” pentru „noua orientare a curriculumului” așa-zisa „a treia forță din psihologie” (third force psychology), reprezentată de americanii Abraham Maslow și Carl Rogers. Dar pledoariile sale pentru „reumanizarea curriculumului” erau argumentate și prin invocarea unor filosofi precum Eric Fromm și Herbert Marcuse. „Umanismul” pentru care pleda Louise Berman era cel existențialist, în special din „existențialismele” formulate de Kierkegaard
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se maturiza plictisitor, uitându-se la televizor, fără drame și ambiții mesianice. În anii ’70, moda pletelor lungi și a minijupei a intrat în desuetudine, deși se fredona încă muzica Beatles-ilor. Sloganul Make love not war a fost uitat, căci americanii se întorceau umiliți din Vietnam, fără a fi împlinit visul de hegemonie mondială. Foștii hippy renunțau la bocancii cu ținte și la libertate, se căsătoreau, adoptau condiția de middle man, se implicau în afaceri profitabile sau intrau în politică de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
6. Atacurile „perfidului Albion” asupra curriculumului american" Curriculumul modern american nu a murit de „moarte bună” în anii ’70, dar s-au găsit „asasini” gata să-l „ucidă” pe gratis. Singura mângâiere a rămas faptul că acești călăi nu erau americani. „De ce un nord-american nu poate fi mai mult decât un britanic?” Această interogație parafraza pe un ton glumeț frământarea eroului lui Bernard Shaw, Mr. Henry Higgins: „De ce o femeie nu poate fi mai mult decât un bărbat?”. Este ironia pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a predat la Simon Fraser University din Vancouver. Aceasta i-a permis o bună cunoaștere a frământărilor pedagogice și a dezbaterilor curriculare din țările amintite. A rămas însă un englez tipic, fidel tradițiilor pedagogice din „perfidul Albion”. A aruncat asupra americanilor „o privire britanică, nu americană”. De aceea pedagogii americani n-au acceptat indiferenți, ci i-au respins cu iritare criticile virulente. I-au reproșat că a analizat numai curriculumul tradițional, nu și pe cel modern și că, nefiind american, are
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exemplu sugestiv, confesându-se: „Eu am scris din pasiune. Pasiunea pentru rațiune, pentru înțelepciune”50. Barrow nu a fost singurul pedagog englez care a analizat și a criticat curriculumul. Au existat și teoreticieni britanici care au fost influențați de cei americani și au încercat să-i imite. Este cazul lui H. Hirst, care a publicat în 1974 volumul Knowledge and the Curriculum 51. Era o colecție de „scrieri filosofice britanice” despre școală și tradițiile învățământului din Regatul Unit. În prefață, Hirst
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului centrat pe finalități și obiective. Mulți dintre contributorii la volum erau critici și susțineau necesitatea „reîntregirii curriculumului” prin încorporarea artelor pentru formarea dimensiunii estetice a personalității. Cel care a adus această „modă” în Marea Britanie pare să fi fost un american: Lawrence Stenhouse, care a lucrat în Anglia în anii ’70. El a lansat în 1971 faimosul Humanities Project, influențat de ideile lui Schwab cu privire la valoarea formativă a artelor plastice 52. Provocărilor lui Rubin Barrow le-a răspuns, în 1975, Decker
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
răspuns în primăvara anului 1969: cum poate curriculumul să răspundă mai bine schimbărilor profunde și diverse care au loc în societatea și cultura americane? Era momentul și locul potrivit. În anii ’60, San Francisco și Aria Bay erau considerate de americani „tărâmul contraculturii”. În program au fost prevăzute „dezbateri speciale” cu privire la chestiunile etnice și rasiale. Profesorul de culoare Samuel Proctor de la Rutgers University a deschis sesiunea generală cu referatul programatic „Education for Social Change” („Educația pentru schimbare socială”). Lucrările au fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Westbury și Wilcof, Joseph J. Schwab, Science, Curriculum, and Liberal Education, ed. cit. 3. Ibidem, p. 36. 4. P. Jackson, „Conceptions of Curriculum and Curriculum Specialists”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, 1992, pp. 3-40. 5. B. Bloom, M.D. Englehart, E.J. Furst, D.R. Krathwohl, Taxonomy of Educational Objectives, Handbook I: Cognitive Domain, David McKay Company, Inc., New York, 1956; D. Krathwohl, B. Bloom, B. Masia, Taxonomy of Educational
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1 dolar american este imprimat un „ochi” în vârful „piramidei” - și acestea ar fi simboluri ale „Marii Conspirații Luciferice” din care făcea parte președintele Roosevelt, inițiatorul reformei New Deal, cu care s-a început luarea în stăpânire a lumii de către americani. În Protocolul de la Toronto (iunie 1967), paragraful 6.6.6 („Numărul Fiarei”), se prevede modul în care va fi instaurat „guvernul mondial al lui Antihrist”. Toate războaiele mondiale, Războiul Rece și căderea comunismului au fost plănuite și conduse din umbră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1988)51. Investigarea curriculumului ascuns a inspirat însă și studii de mare valoare ce nu au urmărit neapărat scopuri politice și ideologice. Este cazul lucrării lui Robert V. Bullough, jr., Stanley L. Goldstein și Ladd Holt „Technical Curriculum Form and American Elementary School Art Education” (1984)52. Studiul propunea un sistem rațional (GEMS - Goals-Based Educational Management System) care viza technomindedness („tehnomentarea”, „tehnoinstrumentarea minții”) alcătuit din cinci programe. Vom reveni cu detalii asupra acestei remarcabile realizări curriculare. O inovație a pedagogiei politice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care provine individul. Individul care provine dintr-un anumit grup etnic trebuie să se adapteze „competent” în alte grupuri socioculturale. Modelele competenței culturale au acordat importanță bilingvismului și prezervării diversității culturale. Cel mai cunoscut asemenea model a fost propus de American Association of Colleges for Teacher Education (AACTE). A fost implementat în anii ’70 și evaluat în anii următori. Raportul din 1973 a fost intitulat optimist: „No One American Model”88. Profesorii implicați în această investigație au avut ca sarcină să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nedreptăți ale raționalismului iluminist au fost făcute împotriva rațiunii însăși. Nu vom înșira aici acest lung șir de decizii și atitudini iraționale. O vom menționa doar pe aceea care privește strămutarea pedagogiei din rândul Geisteswissenschaften în rândul științelor naturii. Behavioriștii americani și pozitiviștii europeni poartă în acest sens o vină imensă. Științele umaniste, științele culturii și științele spiritului - din rândul cărora fac parte și științele educației - au fost silite să renunțe la ceea ce este omenesc în ele și să se consacre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturilor minoritare la expoziții de tip food and festival 206. Impunerea educației globale nu poate fi realizată brutal, fără o pregătire prealabilă. Aceasta implică ani de promotion cultural internațional. În studiul Global Education: Educational Systems in Syria, Egypt, Israel and American Jewish Schools (1991), W. Hellinger sublinia importanța cunoașterii interculturale în zona Orientului Mijlociu în termeni aproape patetici: După părerea mea, numai efortul deliberat și conștient de a implementa educația globală va elimina inevitabilitatea beligeranței internaționale și va promova înțelegerea globală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre cele mai controversate personalități ale istoriei educației americane, a susținut, în cadrul The American Forum for Global Education, desfășurat la New York, că șansa Statelor Unite pentru o nouă prosperitate nu poate veni decât din „globalizarea curriculumului” și învățarea altor culturi: Noi, americanii, vom avea mai mult de câștigat învățând alte culturi, care ș...ț câștigă învățând cultura noastră. A învăța despre alți oameni nu ne cer să ne abandonăm valorile (does not require us to relinquish our values)208. Desigur, Ravitch nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conspiratorilor ar face parte francmasoneria, religiile New Age, anumite școli filosofice moderne și postmoderne (Iluminismul, poststructuralismul etc.), Constituția mondială și Parlamentul Mondial (WCPA), Comisia Trilaterală (Trilateral Commission), ONU, Banca Mondială, Curtea Mondială (World Court). Inițiatorii și conducătorii globalizării ar fi americanii și Statele Unite - principalii beneficiari și noii stăpâni ai omenirii, cărora li se adaugă aliatul de bază, Marea Britanie. Ei vor să desființeze granițele dintre țări și să supună toate popoarele după ce, în prealabil, prin educație globală, le vor fi convins că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Schools Structure Inequality, Yale University Press, New Haven, 1985. 49. Vezi nota 29. 50. I. Shor, Culture Wars: School and Society in the Conservative Restoration, 1969-1984, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1986. 51. L. Weis (ed.), Class, Race and Gender in American Education, State University of New York Press, Albany, 1988. 52. Studiul lui R. Bullough, jr., S. Goldstein și L. Holt „Technical Curriculum Form and American Elementary School Art Education” a apărut în Journal of Curriculum Studies, 16 (2), 1984, pp. 143-154
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Restoration, 1969-1984, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1986. 51. L. Weis (ed.), Class, Race and Gender in American Education, State University of New York Press, Albany, 1988. 52. Studiul lui R. Bullough, jr., S. Goldstein și L. Holt „Technical Curriculum Form and American Elementary School Art Education” a apărut în Journal of Curriculum Studies, 16 (2), 1984, pp. 143-154. Însă aceeași echipă pregătise fundamentarea sistemului GEMA în anii anteriori în lucrările: Human Interests in the Curriculum: Teaching and Learning in a Technological Society
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and Ideological Representation in the Multicultural Discourse on Curriculum Reform”, în C. McCarthy și W. Crichlow (eds.), Race Identity and Representation in Education, Routledge, Londra și New York, 1993, pp. 289-305. 87. McCarthy, „Multicultural Approaches...”, ed. cit., p. 228. 88. The American Association of Colleges for Teacher Education (AACTE), „No One American Model”, Journal of Teacher Education, 24/1973, pp. 264-265. 89. Este vorba despre propuneri de „emancipare prin educație” făcute în anii ’30 de George Sylvester Counts (Dare the Schools Build
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curricular Visions, Teachers College Press, New York, în curs de apariție. Volumul a fost studiat în manuscris în anul 2001. Expresiile din text sunt citate de Pinar et al., op. cit., p. 502. 185. A. Wise, Legislated Learning: The Bureaucratization of the American Classroom, University of California Press, Berkeley, 1979. 186. Ibidem, p. 65. 187. R. Elmore, G. Sykes, „Curriculum Policy”, în P.W. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum, Macmillan, New York, 1992, p. 193. 188. D. Walker, „Approaches to Curriculum Development
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a Statelor Unite”; uimește prin centralizarea pedagogică la nivel federal și accentul puternic pus pe învățământul informativ (nu formativ!) - socotite condiții sine qua non pentru supraviețuirea și progresul Americii în societatea informatizată. S-ar putea spune, cu o vorbă românească, că „americanii s-au pus cu burta pe carte”. În chip vădit, noul curriculum american valorifică tradițiile marelui învățământ european de dinaintea deschiderii prăpastiei culturale dintre umanism și realism. Este semn că paideia renaște. Europenii (și românii) ar avea multe de învățat din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca el să susțină curriculumul global al viitorului. În orice caz, dacă toate national education goals cuprinse în America 2000 vor fi atinse, fie și numai la un nivel acceptabil, până în anii 2020-2035 (prevăzuți în lege), atunci, în acei ani, americanii vor deveni cel mai cultivat popor care a existat vreodată, iar glumele europenilor pe seama apaideusiei americanului de rând nu-și vor mai avea rostul - dimpotrivă, s-ar putea ca the middle man american din anul 2035 să se amuze copios
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cuprinse în America 2000 vor fi atinse, fie și numai la un nivel acceptabil, până în anii 2020-2035 (prevăzuți în lege), atunci, în acei ani, americanii vor deveni cel mai cultivat popor care a existat vreodată, iar glumele europenilor pe seama apaideusiei americanului de rând nu-și vor mai avea rostul - dimpotrivă, s-ar putea ca the middle man american din anul 2035 să se amuze copios pe seama europeanului semidoct și bun specialist: ospătar, taximetrist, agronom, frizer etc. 192. Elmore, Sykes, op. cit., p.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
op. cit., p. 801. 205. K. Tye (ed.), Global Education: From Thought to Action, ASCD, Alexandria, 1991. 206. J. Willinsky, Race, Nation, Science, University of British Columbia, Vancouver, 1993. 207. W. Hellinger, Global Education: Educational Systems in Syria, Egypt, Israel and American Jewish Schools, University of Southwestern Louisiana, Lafayette, 1991, p. 4. 208. Diane Ravitch, „International Studies in the California Framework”, Acces - The American Forum for Global Education, New York, 1989, pp. 20-21. 209. Tye, op. cit. 210. Ibidem, p. 73. 211. A.H.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]