6,661 matches
-
tot aceștia sunt cei care au săvârșit fapta de demult. Șezători în care se spun povești Tatăl copilului povestește istoria din Halima cu cei patruzeci de hoți. De dimineață până la amiază soarele e tras la deal de patru tauri. De la amiază până în amurg de un iepure șchiop. Am fost la îngropăciunea mătușei Ruxanda care m-a crescut, Dumnezeu s-o ierte, și iaca n-am putut să leșin, și pace bună! Dacă nu-s cucoană... [MOSCOVA-LENINGRAD] [1945]* 12.VI 7.20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
problemelor ce se pun în această lume nouă. Industrializarea, mecanizarea și tehnicizarea agriculturii, asanarea terenurilor neproductive, selecționarea de plante și de vite, higiena poporului, punerea în valoare a bogățiilor din extremul nord etc. etc. * Muzeul Tretiacov, galeria Statului Vizităm cătră amiază muzeul orășenesc, întemeiat de doi cetățeni moscoviți, frați, încă de multă vreme. În fața clădirii, astăzi, se înalță un impozant monument al lui Stalin în granit roșu dintr-o singură bucată. Înăuntru pictura și într-o măsură mai mică și sculptura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tuturor participanților. Masă îmbielșugată, bună-voie și prietinie. Academicieni din toate părțile Uniunii, Europei, Americii. Am cunoscut un academician d. Cristi, de loc din Ismail, născut acolo înainte de 1877; d. Sișmarian, filolog ș.a. 17 iunie 1945 Am vizitat Cremlinul, la vremea amiezii. Într-un corp de clădiri muzeele, armele și îmbrăcămințile de război vechi, în diferitele epoci imperiale ruse.; într-altul palatele împărătești și sala mare a sovietului suprem foarte modernă; a treia serie de clădiri șase biserici din diferite veacuri vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aproape 50.000 ruble = 1.750.000 lei. Am văzut un film tot la Voks., foarte frumos. Am cunoscut acolo pe d-na Pantofel, cântăreața și dansatoarea care a vorbit la Arlus, frumoasă și bună vorbitoare. 22 Iunie Vizităm cătră amiază institutul lui N.V. Țâțân, după ce trecem prin frumoase parcuri din împrejurimea Moscovei. Institutul are un teren de experiențe agricole de 500 ha, și specialiști vreo trei sute. Grâul și pânea din hibrizii pirului cu grâu. Grâu de primăvară foarte timpuriu pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
circulă mai mult pe subt pământ. Când au dat de pături mari de apă, inginerii au înghețat-o și au săpat în stâncă. Sara plecăm la Leningrad, ora 6. Tren domol, vagoane cu paturi, ceaiu. 25 Iunie, luni Ajungem la amiază. Am străbătut o întinsă regiune de mlaștini și păduri: sălcii, molid și pin, mesteacăn și plop. Sate foarte rare. Distrugeri de război. Am vizitat cu automobilul și pe jos Leningradul Nevschi Prospect Cheiurile Nevei Palatul de iarnă Grădina de vară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
forță cu adevărat remarcabilă. L-am văzut anul trecut jucând rolul unui țăran cam surd în Roadele Culturii de L.N. Tolstoi. Duminică 6. Vremea destul de blândă, cu umezeală și ceață; în dimineața asta a început a ninge ușor. Plecăm către amiază la o casă de țară a lui Ehrenburg la vreo sută treizeci de km de Moscova. Am mai văzut în una din sările trecute Lacul lebedelor, balet de Ceaikovski. Într-o după-amiază, vineri, am avut o masă a comitetului la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reprezentanții ei atunci când s-a vorbit despre traducerea în limba moldovenească a lui Mitrea Cocor și Nicoară Potcoavă. Joi 17 dechembrie. Asară, la Ambasada R.P.R., masă. Participanți, pe lângă personalul Ambasadei, Boris Polevoi, Apletin, Surcov, Novicov, Geo Bogza, Vraca. Astăzi, cătră amiază, a venit la mine Constantinovschi, traducătorul Nadei Florilor. Mi-a vorbit de pretențiile traducătorilor în situația de azi a penuriei de buni cunoscători ai limbii și literaturii noastre și de necesitatea ca eu să intervin pentru a ușura angajarea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai crude. După șase luni de lupte a unei bătălii care e, desigur, cea mai mare din istoria lumii, hitleriștii au fost răzbiți și detunați îndărăt, oastea întreagă a naziștilor a fost încercuită, spartă și prinsă, împreună cu generalul Paulus. După amiază am văzut, la 30 km. în josul fluviului, intrarea în canalul care merge să se unească cu Donul. În acest loc se înalță o statue a lui Stalin de 50 m. înălțime. Luni, 24.V., nu se mai cunoștea nimic din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar fi numărat 18 milioane indivizi; astăzi nu mai sunt decât 3 milioane jumătate. E un popor cultivat și vrednic, cu o veche civilizație. Din acest popor a ieșit marele Stalin. Călătoria noastră aeriană s-a făcut destul de repede. Înaintea amiezii coboram la aeroportul capitalei gruzine. Ne-au întâmpinat scriitori și intelectuali; ne-au găzduit într-o casă unde am găsit ceva din atmosfera vechilor case boierești de la noi. Prefacerile de la noi în veacul al XIX-lea au avut puțină consistență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mă va vedea a doua zi; a treia zi de sigur; nu cred să am plăcerea de a-l vedea. Probabil că suferința lui e serioasă. Suntem găzduiți într-o veche casă gruzină. Chiar în ziua sosirii noastre, Vineri după amiază vizităm o parte din oraș și muntele, amenajat ca o clădire măreață, care domină orașul. Tbilisi e străbătut de râul Kura. Deasupra râpei lui, pe stâncile granitice, casele vechiului Tbilisi se țin încă, de o mie două sute ori o mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
viguros arbore al grădinii mi s-a părut a fi un stejar gruzin, pe care pământul l-a susținut din bielșug ca pe un copil iubit. În zilele cât am stat noi aici, marea destul de blândă. Diminețile și serile răcoroase; amiezile fierbinți. Minerii au salarii până la 10 și 14 mii de ruble pe lună. Am ieșit cu Vladimir Maximovici la pescuit într-o zi în barcă cu motor, în altă zi cu lotca. Am pescuit stavrizi, cu undiță cu plumb și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
liniștită. Spre nord zare limpede; spre sud ceață misterioasă. Vântul de uscat care a bătut cu violență noaptea cealaltă, a stat. Nici o frunză nu se mișcă în plopii tineri de Canada din apropiere. Ieri am văzut în cursul zilei, pe la amiază, un cuc singuratic poposit pe un stâlpușor de fier al împrejmuirii vilei în care locuiesc. Venea probabil de departe repezit de furtună, pe deasupra solzilor de valuri. Deslănțui-se-vor până la amaiză harmasarii de spumă ai mării? așa cum a anunțat comandantul flotei? La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adormi, bântuiți de haucinațiile primejdiilor ce pândeau ieșirea noastră din portul Constanța pe un bric admirabil cu vele semețe (1400 m. ). Dimineața furtunii în perspectivă până la acest aceas 90.30' nu și-a vestit sosirea. Soarele biruitor se înalță spre amiază. Bricul, neclintit, viseză călătorii eroice în rada lucie a portului Constanța. Totuși cred încă în acea furtună, anunțată ca o excepție în zilele calme prevăzute. E cu putință să vie, căci această apă vicleană, adâncă și amară nu fără pricină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pe cât știam eu, țara noastră e o regiune extrem-continentală care nu îngăduie prognosticuri decât pentru 24 de ore. Legea aceasta e și a Mării și a firii oamenilor acestui pământ. Accept că mă înșel și aștept încă furtuna, cătră ora amiezii. Marea e în aceiași stare de liniște relativă. Vizitatorii Eforiei s-au îngrămădit la țărm și se bucură de soare și de legănarea molcomă a talazurilor. Cătră sfârșitul zilei înțeleg că meteorul prevestit își face poate de cap pe alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
las întreaga lună, ci numai jumătate. Vei face geruri mari chiar de la început, dar nu vei slobozi frigul atât, încât mercurul să coboare mai mult de 25 de grade subt punctul de îngheț, și asta numai noaptea, căci ziua, la amiază, soarele cel palid îți va mai muia tăria. De prin mările polare vei căra pe marea ta spinare lungi volbure de ninsoare, iar aici în Carpați vei cerne fulgi vânturați de vânt. Și, ia aminte, îți hărăzesc acum în dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s'au îndreptat spre moșia fostului prefect Bonachi, ca să devasteze curtea. Dimitriu, amenințat de săteni, n'a denunțat hotărârea lor. În ziua când trebuiau să pornească ei la Siliște, venea și el la Folticeni, convocat din ordinul inspectorului școlar. După amiază, oamenii au împresurat curtea, apoi începând turburburările [sic], dau piept cu armata. Se trag salve, cad morți și răniți, se fac arestări numeroase. Un absolvent al școlii lui Dimitriu, căpetenie a răzvrătiților, a fost împușcat. Învățătorul știa, prevedea ce are să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tabăra turcului, printre ei numărându-se și unguri. Bătălia de la Războieni Istoricii militari, generalul R. Rosetti, coloneii I. Culici și I. Cupșa au fost de părere că începutul confruntării dintre oastea Moldovei și cea otomană a avut loc în după amiaza zilei de 25 iulie. Ștefan cel Mare se putea retrage din fața turcilor pe Valea Bârladului prin Vaslui-Iași sau pe Valea Siretului. A ales cea de-a doua cale din două motive: era aproape de Transilvania, de unde i-ar fi putut veni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pădurii” i-a atacat pe turci, iar sultanul, contra atacând „a împresurat cu vitejii săi ca niște lei ascunzișul din pădure”. Având în vedere disproporția de forțe a celor care s-au înfruntat la Războieni, dacă lupta începea în după amiaza zilei de 25 iulie și se continua și în ziua următoare, când turcii împresoară poziția oastei moldovenești, exista posibilitatea ca să nu mai scape decât foarte puțini români de acolo. Publicarea extraselor din cronicile turcești referitoare la istoria noastră ne dau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Războieni, i-a poruncit lui Soliman pașa, care comanda avangarda, să facă o recunoaștere a adversarului. Descrierea lui Angiolello, care a participat la bătălie, cronicile lui Kemal-Pașa-Zade, Mehmed Neșri și Kodja Husein cuprind informația potrivit căreia lupta a început spre amiază, Angiolello indicând și ora: 3 după amiază. După descrierea lui Angiolello, avangarda oștii otomane, când a ajuns la cinci mile de pădurea în care-și fortificase Ștefan tabăra, s-a oprit pentru odihnă și pentru a lua masa. Soliman pașa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care comanda avangarda, să facă o recunoaștere a adversarului. Descrierea lui Angiolello, care a participat la bătălie, cronicile lui Kemal-Pașa-Zade, Mehmed Neșri și Kodja Husein cuprind informația potrivit căreia lupta a început spre amiază, Angiolello indicând și ora: 3 după amiază. După descrierea lui Angiolello, avangarda oștii otomane, când a ajuns la cinci mile de pădurea în care-și fortificase Ștefan tabăra, s-a oprit pentru odihnă și pentru a lua masa. Soliman pașa era convins că Ștefan nu va îndrăzni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atac nereușit, urmează asaltul condus chiar de sultan și cu acesta începe ultima fază a bătăliei, relatată aproape identic de Sa’adeddin și de Kodja Husein, cu diferența că la Sa’adeddin lupta începe dimineața, iar la Kodja Husein spre amiază, așa cum se menționează în toate scrierile despre bătălie. „Sultanul gaziu, văzând la vitejii ieniceri o purtare potrivnică obiceiului lor, relatează Sa’adeddin, s-a adresat agalei lor și l-a dojenit, zicând: Ce lucru ciudat au făcut acești oglani! Așa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcut, pentru a șterge rușinea lor, au pornit să-l nimicească pe dușman. De asemenea și spahii de Anatolia și Rumelia, s-au scurs ca un râu și s-au năpustit asupra carelor ghiaurului.” Kemal-Pașa-Zade precizează: „Bătălia a început pe la amiază, în ziua de vineri (cum stă scris și în Letopisețul lui Ștefan)... Răufăcătorii aceia (românii), fiind oameni ai morții, și-au descoperit capetele și, intrând în luptă, s-au măcelărit cu ostașii islamici până când s-a lăsat seara și soarele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ales calea fugii, părăsind măcelul de pe câmpul de bătălie...”. La Războieni a fost o confruntare crâncenă, cronicarii turci recunoscând ei înșiși că românii s-au bătut ca niște oameni care nu le era teamă de moarte. Bătălia a început pe la amiază, (ora trei după Angiolillo) și a ținut până la lăsarea serii, adică până la 8 seara. Atacul lui Ștefan cu care se începe bătălia, a constituit prima fază a acesteia. A urmat atacul celor doi beilerbei de Anatolia și de Rumelia care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
june pe leu josu,/ Cum mi-l pusă zgardă-i pusă” (Petreni - Hunedoara). Eroul trebuie să încheie un ciclu solar pentru a fi consacrat, slăbirea forțelor leului la apus conotând încărcătura solară a bestiei. „Soarele călătorește pe un leu până la amiază”, dar aici fiara reprezintă o ipostază a soarelui asfințind, „animal devorator al soarelui”. Gilbert Durand apropie această prezență animalieră de o divinitate foarte familiară în spațiul mediteranean și nu numai: „acest soare devorator și tenebros ni se pare a fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
După cerb plecar',/ Tot din deal în deal-u/ Și din vale-n val/ Și din vad în vad./ Pe cerb mi-l zăriră,/ Înapoi se-ntoarsă/ Ionel voinicu/ Ochii-ș ațintiră,/ Pe cerb mi-l zăriră/ Sub un lin mălin/ Aronind, dornind,/ Amiaza făcând” (Berzeni - Vaslui). Gestul drumului frânt și reluat este frecvent întâlnit în colinde, existența unei interdicții de a privi înapoi în timpul unor ceremonii asociate ritualurilor de limită conturând proporțiile magice ale acestui fapt. „Întoarcerea privirii în urmă, fie în timp
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]