6,246 matches
-
-ți vine/ Gasconia aceasta cade-n toamnă/ hai s-o oprim, te rog, cousin Marine/ și hai s-o ducem într-o întâmplare/ cum nu mai fu și nu se petrecu/ într-o iubire de la Vânju Mare/ ori într-un amor fou de Grand Vanjou/ cu o contesă ce răpită fuse/ volée adică, luată în voleu/ într-o căruță de la Bălăcița/ iar calul cel de hăisa eram eu”). Uneori, poetul se angajează în demonstrația parabolică, având punctul de plecare fie în
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
și glumă, tragic și comic, dedublarea lui homo poesis în sfânt și „javră fiziologică”. Scrâșnind în pumni, cu grație (1993) nu se remarcă printr-o stilistică specifică, dar este o carte mai compactă ca tonalitate și tematică: poeme de dragoste (amorurile din orașul de provincie) scrise într-un limbaj aluziv, sugestiv, încărcat de o melancolie blândă, livrescă. Limbajul este stilizat, colocvial sau ceremonios ironic, cu un aer retro, pe alocuri învolburat de revolte sau sugestii mai întunecate. Poezia rămâne însă la
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
Spania. Se întoarce din străinătate în 1859, fără vreun titlu universitar. Subprefect al plasei Teleorman (1860), deputat în Camera Legislativă (1864), D. moare pe neașteptate. În 1861 îi apăruseră volumele de versuri Ciocoii vechi și ciocoii noi și Doruri și amoruri, iar în 1864, drama Grigorie Vodă, domnul Moldovei. D. a fost un liric interesant ca intenții și preocupări. Se remarcă între primii noștri poeți prin virtuozități formale, dar el este cel ce aduce extazul erotic în maniera „dulcelui stil nou
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
în „Revista literară” din 1892, pare o localizare. Prin câteva Romanțe istorice și cavalerești din ispaniolește, publicate în „Buciumul” (1863-1864), D. este cel dintâi traducător în românește din lirica spaniolă. SCRIERI: Ciocoii vechi și ciocoii noi, București, 1861; Doruri și amoruri, București, 1861; ed. I-II, București, 1896; Grigorie Vodă, domnul Moldovei, București, 1864; ed. introd. Constantin G. Dissescu, București, 1904; Scrieri, îngr. și pref. D. Bălăeț, București, 1980. Repere bibliografice: Grigore Andronescu, Poeții noștri. Alexandru Depărățeanu, București, 1886; Constantin G.
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
propria-i plăcere ori improvizate „din poronca” cine știe cui. Lirica lui D., preponderent erotică, nu se îndepărtează prea mult de aceea a lui Costache Conachi și Alecu Văcărescu. Sunt acrostihuri galante, în care, într-un chip convențional, se aduce un prinos amorului. Lamentațiile îndrăgostitului fără noroc nu sunt departe de tânguirile din cântecele de lume. Luna e o prezență aproape obsesivă, de obicei străină și neprietenoasă, și un anume simț al naturii nu-i lipsește lui D. La fel cu poeții anacreontici
DIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
aspectul unei narațiuni dezlânate, unde lirismul se revarsă necenzurat, în imagini grandilocvente, există și câteva semne de trecere spre o altă etapă, diferită de romantismul pașoptist ca „fenomen de generație”, cum îl definea Pompiliu Constantinescu. G. își plânge singurătatea, tristețea, amorurile neîmplinite, cugetă la trecerea vremii, cultivă motive noi, ce țin de exotism, demonism ori macabru (Emirii, Danțul morții ș.a.). El a fost cu siguranță un bun traducător, dornic să transpună în românește, ca altădată Heliade, din marii poeți ai lumii
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
de pe MTV, Jackass: nihilism la pătrat, un "nu" amuzant spus "nu"-ului răspicat și serios sau "da"-ului prescriptiv ori admirativ. Paradoxal, astfel de teribilisme dezabuzate au ca substrat Întocmai ideea "artei pentru artă", Întoarsă pe dos: Beigbeder scrie de amorul artei așa cum jackașii urinează În zăpadă sau vomită pe stradă Într-o neîntreruptă și tîmpă stare de beatitudine, de chichi. Lucrurile pot fi așezate și așa: dacă omul credea, mai demult, că lumea merită să fie reprezentată de Balzac, azi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de vreo mie putem vorbi astăzi În oarecare cunoștință de cauză. Dar să nu deschidem prea larg porțile unor cugetări evanescente. Mă gîndesc la sex și la literatură. O sumară și la o adică ieftină psihanaliză a literaturii dovedește că amorul a hrănit-o cu fel de fel de bucate, iar ea la rîndu-i n-a rămas datoare. Că acele bucate se consumau cu un fel de grimasă grobiană În vremurile sfîrșitului de Ev Mediu, În piață, că apoi, multă vreme
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
relief iluzionarea neroadă, ignoranța, așteptările și frământările vane, întreg comicul situației îndrăgostitului naiv. Metamorfoza de la imaginea purității virginale a sorei medicale de care se îndrăgostește militarul cu termen redus la revelarea brutală a adevărului că aceasta era o practicantă a amorului liber este trăită cu înfrigurare de personaj și cu evidentă satisfacție a persiflării de narator. Capacitatea de a fixa o psihologie și de a reface discursul interior al personajului, care conține comentarii mute ale întâmplărilor vizibile, umorul inteligent și proaspăt
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
din epoca marilor epopei indiene.” Aspectul clasicist l-a impresionat, la rându-i, pe Tudor Vianu: „Calistrat Hogaș este un clasicist, un academizant”, dar, în același timp, se exprimă observația că scriitorul trage „din știința sa clasică o semnificație de amor propriu pe care avem dreptul s-o declarăm prefăcută”. Aliajul dintre arhaic și modern, colorând și lexicul, conferă textelor un caracter mozaical. Termeni regionali („jăchilă”, „brusnat”, „chisnovat” etc.) stau alături de neologisme, în asocieri neobișnuite („fripturi anahoretice”, „covrig fosil”, „miros heteroclit
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
mai multeă dintre următoarele: 1. are un sentiment grandios de autoimportanță (de exemplu, își exagerează realizările și talentele, așteaptă să fie recunoscut ca superior fără realizări corespunzătoareă; 2. este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, strălucire, frumusețe sau amor ideal; 3Ă crede că este „aparte” și unic și că poate fi înțeles numai de ori că trebuie să se asocieze numai cu oameni (sau instituțiiă speciali ori cu status înalt; 4Ă necesită admirație excesivă; 5Ă are un sentiment de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
respective. A tipărit broșurile Puterea cărții (1927) și Propaganda culturală (1928, în colaborare cu Victor Bilciurescu). A mai scris și tradus câteva piese - O crimă socială (în colaborare cu Siniol), Masca, A fost un om (împreună cu Anton Ionescu), Leagăn și amor și Cititorul de gânduri (tradusă cu E. Sterian). Influențat puternic atât de lirica lui Al. Macedonski, cât și de cea eminesciană, I. răspunde ca poet și exigenței gheriste, de unde și titlul volumului său, Majora canamus. Versurile sunt organizate în trei
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
ironia parodică, foșnesc la tot pasul aluziile culturale, imediat caricate, golite de miez, invadate de referințele la tehnică, informatică, design, sport, rock and roll, suprarealism și motociclism, poetică de stroboscop deopotrivă exultantă și tristă, subversivă și autodisolutivă. Cartea Poeme de amor (1983) desfășura ca un penaj de păun barochizant disponibilitatea poetului, în tonalități ce mergeau de la Antichitate la trubaduri și de la Dante la Pâlnia lui Stamate. Prozaismul căutat și etalat cu voluptate, enorma poftă ludică a acestei poezii (ca a întregii
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
dat o impresie la fel de amețitoare că reconstruiește prin cuvintele sale lumea. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Faruri, vitrine, fotografii, București, 1980; Aer cu diamante (în colaborare cu Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Ion Stratan), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Poeme de amor, postfață Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1983; Totul, București, 1985; Visul, București, 1989; ed. (Le Rêve), tr. Helene Lenz, Paris, 1992; Levantul, București, 1990; Visul chimeric, București, 1992; Nostalgia, București, 1993; Travesti, București, 1994; Dragostea, București, 1994; Orbitor, vol. I: Aripa stângă
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Regman, Nu numai, 208-211; Radu G. Țeposu, Poemul ca o ameobă, CNT, 1990, 2; Cristian Moraru, Totul, CRC, 1990, 5; Adriana Babeți, Onirograful, O, 1990, 6; Valeriu Cristea, Visul și realitatea, RL, 1990, 7; Ion Negoițescu, Mircea Cărtărescu, „Poeme de amor” și totul, VR, 1990, 4; Al. Ruja, Mircea Cărtărescu - imaginar și viziune, JL, 1990, 25; Lucian Alexiu, Viziunea ironică, O, 1990, 26; Monica Lovinescu, Vis-memorie-privire, VR, 1990, 10; Gheorghe Grigurcu, Levantul în societate, VR, 1990, 10; Nicolae Manolescu, Comedia literaturii
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de amor. Docte capitole examinează concepția și viziunea acestor compuneri sporadice ale începuturilor, tatonări ce trebuie apreciate strict istoric, pentru că rolul lor a fost unul precumpănitor didactic, o perspectivă critică asupra poeziei apărând abia în primele decenii ale secolului al XIX-lea
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
boier, că e trimis în exil la o moșie, că se nimerește la inaugurarea unei școli: Mumuleanu începu a simți trebuința a produce și el ceva și patima, cum și prilejul cel mai firesc pentru poezie în vremea juneței este amorul, niște mici madrigale și elegii fură cele dintâi încercări ale sale. După aceasta exilul răposatului boier Filipescu în vremea domnului Caragea îi dete îndestulă pricină a medita și a vedea valurile și necazurile vieției, intrigile societății și deșertăciunea omului. Însoțind
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
etc.68. În versiunile târzii ale acestei biografii, reluate în mai toate colecțiile de vieți de scriitori până spre sfârșitul secolului, acestor oportunități li se va spune simplu, prin modernizare, "ocaziuni": Ocaziunea cea mai firească pentru poesie e vârsta juneței (amorul) [...]. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei școalei de la St. Sava compuse el oda etc.69. Din punct de vedere sociologic, ceea ce subliniază aceste figuri e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
puțin mai jos, pe aceeași pagină, evocă "poezia" feminității. Exemplul e interesant pentru că presupune poetizarea unei ipostaze generice, trecând de la individualități la "clase", și în plus subliniază o figură a marginalității sociale: " Acele vergini ce în delirul celui mai sublim amor devin însele o poezie încarnată, și legile umane, convenințele societății nu le lasă a-și manifesta poezia, nici cu vorba, nici cu scrisul, nici cu penelul, nici prin note, nici însuși cu suspinul"107. Cum se poate bănui, opera clădită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fraternității, ale iubirii și ale prieteniei. Aproape toate analizele sunt desfășurate după o metodă tematistă, care recuperează din poezii sintagmele explicite care se referă la forme ale sociabilității "naturale". Faptul că într-o poezie se evocă tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-amorul fecioarei pentru dragul ei") sau dintr-o baladă o imagine a camaraderiei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
referă la forme ale sociabilității "naturale". Faptul că într-o poezie se evocă tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-amorul fecioarei pentru dragul ei") sau dintr-o baladă o imagine a camaraderiei: "Șapte frați/ Faceți cruce și jurați/ Vii în veci să nu vă dați" etc. Însă mai important e faptul că sub impresia ideilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
forme ale sociabilității "naturale". Faptul că într-o poezie se evocă tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-amorul fecioarei pentru dragul ei") sau dintr-o baladă o imagine a camaraderiei: "Șapte frați/ Faceți cruce și jurați/ Vii în veci să nu vă dați" etc. Însă mai important e faptul că sub impresia ideilor lui Michelet
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
naturale". Faptul că într-o poezie se evocă tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-amorul fecioarei pentru dragul ei") sau dintr-o baladă o imagine a camaraderiei: "Șapte frați/ Faceți cruce și jurați/ Vii în veci să nu vă dați" etc. Însă mai important e faptul că sub impresia ideilor lui Michelet politicianul liberal simte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
eroi, în patrie, în virtute, în puterea Greciei și în maiestatea Republicei 59. Preocuparea lui Rosetti de a reconstitui o pasiune privată îl face să justifice formele fraternității și ale iubirii pe care le constată în colecția de poezii, prin amorul lui Alecsandri pentru o tânără țărancă: "Junele poet iubea; și iubea cu puterea și curățenia unei inimi de 21 de ani, nu o femeie din saloane, ci o copilă născută din popul, sau cel puțin care trăia cu populul ș-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
iubit în propria lui existență, a putut să înțeleagă iubirea cântată de țăran și să o comunice cititorului contemporan. Prin situarea la acest nivel al "izvoarelor" și al "tainelor inimii" se creează un cadru de oglindiri și de reverberări multiple. Amorul tematizat în poezie își regăsește "taina" în amorul trăit de poet și se oferă astfel pentru a fi experimentat în propria interioritate de către ascultător. În acest fel, valoarea sociabilității pe care Rosetti o împrumutase din lectura lui Michelet se construiește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]