8,321 matches
-
înapoi și întinzând urechea spre a asculta fiecare idee sceptică spusă în șoaptă de prietenul său și soldatul înarmat părând să înfigă brutal sulița în capul Fecioarei. Avem din nou sub privire o scenă lumească de un adânc simbolism datorită aparenței de pe suprafața frontală care rămâne, la urma urmei, spațiul familiar al ambianței picturale. Capitolul X Centri și rețele în construcții Arhitectura se dovedește deosebit de potrivită pentru ilustrarea principiului compozițional discutat în studiul nostru. Elementele desenului de arhitectură se apropie mult
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ele îndreptate în sus, la fel ca multe dintre pinacluri. Raportul dintre vectorii vizuali îndreptați în sus și cei care apasă în jos determină efectul general al clădirii - aspirația sa către înălțimi spirituale și soliditatea sa greoaie pe pământ. Chiar dacă aparența clădirii nu ar oferi nimic altceva decât acele elemente orien tate pe verticală, noi tot am vedea puțin mai mult decât o aglomerare de paralele verti cale. Centrul necesar al sistemului centric este asigurat de figura de sub baldachin a Madonei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Asimetria spațiului gravitațional prin care natura și comportamentul obiectelor perceptibile se schimbă odată cu localizarea lor și cu direcția forțelor pe care le emit și le primesc. ARTĂ - Capacitatea, naturală ori artificială, a obiectelor sau acțiunilor perceptive de a reprezenta prin aparența lor constelații de forțe care reflectă aspecte relevante ale dinamicii experienței umane. Mai precis, o „operă de artă” este un produs uman (artefact) creat intenționat să reprezinte astfel de aspecte dinamice, folosind forma ordonată, echilibrată și concentrată. CÂMP - Întinderea unui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
primită, exista un spațiu alocat pentru scrierea unei propoziției sugestive pentru fiecare imagine în parte. Deci, sarcina elevilor a fost de a transpune în scris acțiunea sugerată de imagini. Imaginile din fișe au fost aceleași pentru toți subiecții studiului. În aparență sarcina dată elevilor este simplă, dacă nu chiar banală, prin imaginile cu care sunt foarte bine familiarizați chiar și copiii de grădiniță. Dar, pentru copiii cu deficiență de auz lucrurile stau cu totul altfel, aceștia întâmpinând dificultăți în a tarnspune
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
vârsta a treia sunt: * roluri (pensionare, pierderea statutului social, puterea controlului) * finanțe (reducerea veniturilor, securitatea socială, pensii) * relații (bunici, relații familiale și comunitare) * emoții (izolare, deprimare, neîncredere, singurătate) * sănătate (deficiențe, incapacități, boală, medicații) * activități (timp liber, voluntarism, hobby) * independență (venituri) * aparențe (atitudini negative, stereotipuri) 72. Care sunt principalele informații pe care le caută segmentul de vârstă a treia? R: Principalele informații solicitate de pensionari sunt: * sănătate, medicină * beneficiile pensionării * legislație specială * organizații și fundații care ajută vârstnicii să-și găsească de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Îi diminuează efectele. Antidotul acționează ca un compus care diminuează sau anulează efectele toxicului, acționând la diverse niveluri ale secvențelor declanșate de interacțiunea toxic-organism (soldate cu efectul toxic) sau previne declanșarea acestor secvențe, Împiedicând geneza efectelor toxice (tabelul 22) Contrar aparențelor, terapia antidotică specifică este redusă, practic restrânsă la aproximativ 5% dintre intoxicații. Antidoturile nespecifice se utilizează Într-un număr semnificativ de intoxicații. Un loc important În intoxicațiile cu compuși deprimanți Îl ocupă, triada: naloxonă, glucoză, tiamină, cu condiția (pentru glucoză
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cu care frica a prins rădăcini în ființa „celuilalt“. Caracteristica „fricii celuilalt“ constă în faptul că ea nu poate fi niciodată învinsă. Ea se alimentează la nesfârșit din sângele celui care o provoacă. În teroare nu se mai păstrează decât aparența puterii. Sângele pe care ea îl varsă este deja simptomul dispariției puterii. Pentru că puterea „celuilalt“ nu se putea înălța decât pe frica mea, din clipa în care frica aceasta e învinsă, puterea „celuilalt“ dispare. Puternic nu este acum decât cel
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
făcut?“ se pune, înseamnă că este totuși ceva de făcut. Înseamnă că se pare că nu mai e nimic de făcut, înseamnă că am renunțat prea devreme, înseamnă că ceva firav, ascuns, neînsemnat, ceva care pesemne că nici nu are aparența facerii - mai este de făcut. Ceva modest, ceva palid, ceva nespectaculos, ceva care ne-a scăpat din vedere tocmai pentru că era atât de neînsemnat, ceva la care lumea nu se gândește pentru că acest lucru nu este în calea lumii - mai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în vedere orice psihologie a creației. În Nașterea tragediei, starea originară a Voinței este una de inconfort psihic: contradicția ireductibilă și veșnica suferință. Unul Primordial caută să se elibereze de suferința originară prin obiectivarea într-o lume a formelor, a aparențelor (Erlöstwerden durch den Schein). <ref id=”1”>Vezi Fr. Nietzsche, Werke, Berlin, 1917 (ed. Kröner), vol. I, p. 34. </ref> Crearea formei apare deci în lume ca principiu terapeutic, ca modalitate de compensare a unei stări de Urschmerz. Fabula ontologică
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Kröner), vol. I, p. 34. </ref> Crearea formei apare deci în lume ca principiu terapeutic, ca modalitate de compensare a unei stări de Urschmerz. Fabula ontologică se rezolvă astfel într-o pură tălmăcire romantică a psihologiei geniului: lumea devenirii, a aparenței, a formelor - lumea fenomenală deci - este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. „Proiectarea aparenței este procesul artistic originar“, spune Nietzsche<ref id=”1”>Ibid., vol. IX, p. 193.</ref>. Potolindu-și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Urschmerz. Fabula ontologică se rezolvă astfel într-o pură tălmăcire romantică a psihologiei geniului: lumea devenirii, a aparenței, a formelor - lumea fenomenală deci - este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. „Proiectarea aparenței este procesul artistic originar“, spune Nietzsche<ref id=”1”>Ibid., vol. IX, p. 193.</ref>. Potolindu-și durerea, Voința devine artistă. Spectacolul devenirii și formelor nu este de aceea decât natura înțeleasă ca muzeu imens, iar omul, care este forma
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
identificarea valorilor și ideilor sprijinite de toată lumea; Realizarea unei combinații de diferite valori și perspective: viziunea comună să cuprindă valorile individuale ale tuturor părților; * Căutarea eventualelor intenții ascunse ori de câte ori problema este rezolvată într-un anumit fel (dorința de a salva aparențele, de a nu fi văzut ca parte care pierde), menționarea dorințelor sau grijilor suplimentare; Construirea avantajelor prin identificarea elementelor care l-ar putea ajuta pe celălalt, mai ales concesiile pot fi acordate cu ușurință; * Înțelegerea necesității de a-i face
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
aceste speculații nu pot fi înțelese imediat de orice persoană, și cere o putere de pătrundere neobișnuită". Intr-un cuvânt, Platon îl face pe Eudoxiu un prost care nu poate pătrunde înțelesul ascuns al fenomenelor, și se mărginește numai la aparențe. De altfel astrologia se va răzbuna crunt pe Eudoxiu. Celebrul Sistem al Lumii întocmit cu atâta trudă de astronomul din Knidos, pentru a corespunde cât mai mult mișcărilor observate la planete, a fost părăsită de lumea savanților în urma efemeridelor "Observațiuni
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
baza astrologilor, dar un anumit punct a rămas în picioare: relația reciprocă dintre Soare și Pământ. Fie că primul corp se învîrtește în jurul celui de-al doilea, fie că cel de-al doilea se învîrtește în jurul primului, distanța dintre ele, aparențele și influențele lor rămân aceleași. Influența Soarelui în formarea și viața Pământului este prea bine cunoscută. Lumina, căldura, magnetismul, electricitatea,gravitația, anotimpurile, creșterea plantelor, existența viețuitoarelor - totul este în cea mai strânsă legătură cu astrul zilei. Această dependență a fost
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
examinează o dată cu diferitele lui modalități de manifestare.În continuare voi prezenta o experiență efectuată de psihosociologii K.Lewin, R.Lippitt și R.White. Cadrul muncii lor nu-l constituie o familie, și diferitele tipuri de climat sunt, cel puțin în aparență, mai curând opera unui singur îndrumător care ține în mână destinul unui grup. Subiecții experimentali ai celor trei cercetători sunt băieți de 10 ani, atrași de activitățile “artistice” în timpul liber, de pildă, confecționarea măștilor. Acești copii, voluntari cu toți, se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
coloana de orbi nu există nimic ("Dincolo de șanț nu e nimic", vezi nota 12). Un alt element din planul secund al tabloului pe care privirea Ioanei îl reține este persoana cu scufie roșie, a cărei prezență îi insuflă optimism. În aparență, această a doua descriere ekphrastică a tabloului Parabola orbilor dublează primul fragment ekprastic și poate părea redundantă. Structural, amândouă mizează pe balansul între prim-plan și planul secund. Invetarul elementelor compoziției picturale care sunt transpuse în discurs verbal este aprope
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la o confuzie enormă potrivit căreia statul românesc era perceput ca un stat creștin, recte, un stat ortodox. Această confuzie provine din eroarea supralicitării realității, din forțarea unor termeni ai realului, în defavoarea unui minim duh al discernământului 27. În pofida tuturor aparențelor, România interbelică era departe de a fi un stat creștin. Un asemenea lucru nici nu era posibil întrucât, se știe foarte bine, statele creștine erau teocratice, ca structură. În schimb, statul român s-a fundat pe ideologia democrată. De altfel
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm modul în care o anumită determinare a imaginii sensibile se regăsește în proiecția ființei. Reprezentarea speculară dă naștere unei confuzii care poate apărea între imagine
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sinceri, în "Cuvântul", an III, nr. 753, 7 mai 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 415: "Presupoziția fundamentală a raționamentului lor e că România ar fi un stat creștin. Ceea ce însă nu e exact. În aparență se mai păstrează încă, e drept, anumite legături între stat și Biserică în țara noastră, dar aceste legături nu sunt organice, ci contractuale. Pentru anumite servicii, indirecte și nespecificate, pe care Biserica Ortodoxă se presupune că le face statului român
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de la o treaptă de învățământ la alta etc., toate acestea pot constitui prin efortul de adaptare pe carel reclamă, tot atâția factori frustranți și anxiogeni. Educatorii pot provoca și ei frustrări elevilor prin indiferența lor la ceea ce se petrece dincolo de aparențe: aceștia nu sunt interesați de sentimentele, trăirile, atitudinile elevilor față de obligațiile lor școlare. Lipsa de interes pentru trăirile elevului îi pune pe unii institutori/profesori în situația de a nu fi capabili să stabilească adevărata cauză a unui răspuns mai
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
rețete practice cu valoare universală: ele vor fi adaptate cu finețea cazului concret respectiv, în raport cu particularitățile psihologice individuale și de vârstă ale elevului. Pentru aceeași manifestare comportamentală, fiecare vârstă cere alte acțiuni educative, deoarece la fiecare vârstă același act (în aparență numai același) poate avea altă semnificație, poate însemna altceva, iar aceeași măsură educativă poate fi altfel resimțită. Se impune, prin urmare, ca educatorul să-și restructureze, în raport cu specificul fiecărei etape de dezvoltare a copilului, propriul sistem de atitudini
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
deznodământ dramatic . Astfel medicul stomatolog sau chirurgul dento-alveolar - prin necunoaștere sau neglijență, pot transforma terapia de îngrijiri dentare în iatrogenie și mai grav pot purta culpa medicală de amenințare a vieții pacientului lor. Considerăm că superficialitatea abordării unui pacient „în aparență sănătos” poate duce la scăparea unor aspecte importante, cu rol predictiv în declanșarea unei urgențe medicale . Un istoric informativ trebuie să fie mai mult decât o enumerare ordonată de simptome. Totdeauna se câștigă „ceva” ascultând pacienții și observând felul în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. B Babeț Gheorghe 1950 Pictor „Leit-motiv tentației de a îmbogăți imaginea cu un aspect aparent luxuriant, nu înseamnă că eu vreau să creez ce în aparență nu a creat Dumnezeu. Pentru că aceste plante, flori, etc. există, dar noi în graba noastră nu le observăm și le călcăm în picioare. Ori tocmai hiperbolizarea motivelor picturale, exacerbarea dimensiunilor, a coloritului - uneori convențional - susțin ideea relatată anterior. De altminteri
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
înțelege viața, prin credința sa în posibilitatea unei lumi dominate de înțelegere, comuniune și pace, prin căldura cu care se apropie de oamenii pe care-i pictează și prin aspirațiile pe care le exprimă în pânzele sale, pictorița oferă în ciuda aparenței de vis a universului său, și poate fără ca măcar s-o intenționeze, răspunsuri la multe dintre întrebările pe care le pune omul modern cu privire la dimensiunile fericirii și la valorile ce dau un sens vieții.” (Victor Ernest Mașec) „Pentru ea, realitatea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
București; Muzeul de Artă Constanța; Muzeul Marinei Romane, Constanța; Muzeul de Artă Pitești. „Prin culorile și fantezie pictorului Nicolae Savopol nu numai că întâlnești lumea fascinantă a mării nu numai ce o retrăiești cu emoție profundă și o înțelegi dincolo de aparență, dar lepădat de constrângerile ecodenismului te întâlnești cu tine însuți în luxuria superbă a naturii cu forța ei imperioasă și cu sentimentul definitivului. O expoziție de zile mari nu numai pentru el care iubește marea, o expoziție pentru noi toți
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]