6,106 matches
-
se nasc toate, așa și familia". Mireasa se stropea cu apă, însemnând că "ea intră curată în casa bărbatului său, cu care va împărtăși focul și umezeala" 297. La greci, mama mirelui o aștepta pe mireasă în prag, cu făclii aprinse 298. La slavi, ca simbol al fecundității, la intrarea în casa mirelui, mireasa era așezată, mai întâi, pe vatră.299 Aici, mireasa era primită cu pâine și miere și se aruncau pe ea simbolurile pământului grăunțe de cereale, mac, mazăre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
304 Tot ca simbol al continuării vieții pe lumea cealaltă, sau a revenirii la viața terestră, se practica și înmormântarea cu ocru roșu care se presăra pe trupul mortului, ca substitut al sângelui ca semn vivicator.305 Lumânarea de ceară, aprinsă, este pusă la căpătâiul omului, până "își dă sufletul", pentru a vedea pe cealaltă lume, pe unde merge, pentru a-i fi luminată "cărarea morții" 306. Dacă a murit cineva "fără lumină", se face o lumină din ceară, având măsura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sănătos ca dânsul!". Apoi, toți cei de față înconjură pomul de trei ori, jucând atât împrejurul lui, cât și al moașei" 322. La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine și în abundență", și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
drumul să plutească pe apă. Dacă aceste lumânări botezate cu numele lor se întâlnesc, aceasta prevestește unirea dintre tineri, cununia.361 În apa din fântână se poate vedea chipul celui sortit, dacă se merge acolo, cu niște lumânări de la cununie aprinse.362 În Bucovina, în seara Sfântului Vasile, fetele pun busuioc deasupra apei, iar dacă se prinde bură au noroc, iar dacă nu se prinde nimic înseamnă că sunt lipsite de noroc. Altele pun punte peste o fântână, peste care se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lumânare aprinsă în mână, își văd ursitul, în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din Bucovina, fetele, îmbrăcate în alb, își caută ursita la o fântână sau la o apă curgătoare, ținând în mână niște lumânări aprinse care au ars la Înviere și rostind următoarea vrajă: "Eu scutur lacu, / Lacu scutură dracu. / Ieși drace, de unde ești, / Și iute să mi te pornești / După ursitorul meu / Ce mi-i dat de Dumnezeu.../ De nu l-ai găsi în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În Bucovina, se crede că "într-o zi de Ovidenii" s-a născut Domnul Hristos și, ca și la Crăciun, se zice că se deschid cerurile, iar vitele vorbesc. Din această cauză, noaptea se petrece "cu lumină" și cu "foc aprins". În împrejurimile Cernăuților, spre această zi, se pune o strachină cu apă "la priveghiat", lipindu-se o lumânare aprinsă de vas. Seara, la miezul nopții și în zorii zilei, oamenii fac câte o sută de mătănii, astfel că această apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de beșica cea rea, de roșață, când se umflă pulpa la o vacă etc.431 Focul din zilele de Paști are puteri magice și este utilizat în riturile de frumusețe. În ziua de Paști, petrec prin cămașa nouă, un cărbune aprins, zicând: "Precum este cărbunele acesta aprins și viu, tot așa să fiu și eu sprintenă, și precum pică cărbunele de iute și nu se oprește în haină (cămașă), tot așa să fiu și eu văzută și băgată în samă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când se umflă pulpa la o vacă etc.431 Focul din zilele de Paști are puteri magice și este utilizat în riturile de frumusețe. În ziua de Paști, petrec prin cămașa nouă, un cărbune aprins, zicând: "Precum este cărbunele acesta aprins și viu, tot așa să fiu și eu sprintenă, și precum pică cărbunele de iute și nu se oprește în haină (cămașă), tot așa să fiu și eu văzută și băgată în samă de toți."432 În loc de cărbune, unele fete
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în mijlocul bisericii, în Vinerea Mare. După scoaterea "aerului", în unele părți din Bucovina, toți oamenii trebuie să treacă pe sub această icoană de pânză pentru a fi sănătoși. Lumânarea de la aer se folosește și la Înviere, apoi, se merge acasă cu lumânarea aprinsă: Iar dacă au ajuns acasă, fără ca lumânarea să se fi stins vreodată, încunjură de trei ori casa cu dânsa, fac apoi cruce cu dânsa pe pereți, precum și în cele patru părți ale casei, pentru ca să fie locuința respectivă ferită de foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cum a dat vremea-n acel an / Holde mândre lui Traian, / Astfel să dea și la voi, / Ca s-avem parte și noi, / Să vă fie casa casă, / Să vă fie masa masă, / Tot cu mesele întinse / Și cu fețele aprinse, / Tot cu casele-ngrijite, / Cu buni oaspeți locuite, / Și la anul să trăiți, / Să vă găsim înfloriți, / Ca merii, ca perii, / În timpul primăverii / Și ca toamna cea bogată / Și de toate-ndestulată."165 Aceeași contopire ființială dintre om și cosmos o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui, / Doamna zilelor, / Capătul săptămânilor, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu cărțile deschise, / Cu lacrimile aprinse, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne!"73 "Ziua" țăranului român are șase momente importante: dimineața, după ce răsare soarele, prânzul e pe la 8, amiază la ora 12, vecernia pe la 4 după-amiază, seară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în noaptea de Sâmedru, prin aprinderea focului ritualic, în care se împlânta un brad verde pentru a fi incinerat, iar pe coastele dealurilor se rostogoleau roți de car în flăcări, înfășurate în paie. La terminarea scenariului ritualic, se luau tăciuni aprinși și se aruncau pe pășuni, în grădini și livezi, pentru a avea rod bogat în noul an.102 La daci, ritul incinerării (indoeuropean, de fapt) simboliza "ritul Marii Treceri în Lumea cealaltă prin purificare cu focul sacru asemenea focului solar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în sensul mișcării soarelui pe cer, prin ridicarea mâinilor în timpul dansului, semnifică preamărirea soarelui, iar baterea pământului cu piciorul scotea în evidență un rit de fertilitate.104 Tot un rit de fertilitate reprezintă și roata de car, îmbrăcată în paie, aprinsă și rostogolită pe dealuri, în nopțile solstițiale. Potrivit credinței populare, "scânteile" împrăștiate fertilizau pământul. În trecut, pentru vindecarea unor boli, era folosit "cercul de fier al unei roți de car" prin care se trecea bolnavul de nouă ori, la o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sf. Ap. Pavel lui Timotei, pe care îl așează episcop în Efes: „Nu fi nepăsător față de darul ce este întru tine, care ți s-a dat prin proorocire, cu punerea mâinilor preotului”. în altă parte spune: „Te îndemn să ții aprins darul lui Dumnezeu cel ce este dat în tine prin punerea mâinilor mele”. Preotul propovăduiește adevărurile date nouă de Mântuitorul Hristos. Tot el sfințește prin Sfintele Taine, așezate în Biserică de Mântuitorul Hristos, prin care se revarsă harul călăuzitor asupra
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
desluși cât mai bine înțelesurile și utilitatea, apelând în mod special la Pr. Dumitru Stăniloae, Rugăciunea lui Iisus și experiența Duhului Sfânt, Editura Deisis, Sibiu, 2003 și la Ierod. Paraschiv Cleopa și arhim. Mina Dobzeu, Rugăciunea lui Iisus, Editura Rugul Aprins, Făgăraș, 2002. „Rugăciunea lui Iisus înseamnă unirea minții cu inima și a omului cu Dumnezeu. Ea ajută creștinul la o însuflețită renaștere lăuntrică în Duhul Sfânt. Dar pentru aceasta trebuie să fie conștient de importanța ei, pentru că o prezinți lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Și ne dă nouă, Stăpâne, celor ce mergem spre somn, odihnă trupului și ssufletuluiui; și ne ne păzește pe noi de toate poftele cele rele, și de întunecata și cea de noapte patimă a dulceții patimilor, stinge săgețile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastră cu vicleșug. Zburdările trupului nostru le potolește și tot gândul nostru cel pământesc și trupesc îl adormi. Și ne dăruiește nouă, Dumnezeule, minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează, somn ușor și de toată nălucirea satanei nestrămutat
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
manifestată printr-o secreție apoasă persisitentă, care apare din cauza răcelii, a timpului friguros și a umezelii reci. " Tratamente populare Inhalații cu fum de făină de porumb, de coji de ceapă, coji de usturoi puse pe cărbuni; cu semințe de busuioc aprinse, cu ardei iute, flori de bujor roșu, flori de cimbru de grădină, cu sămânță de cânepă, cu cotoare uscate de mărar, cu putregai de răchită, cu fum de tămâie, cu tutun. Inhalații de aburi de la pietrele de râu Înfierbântate În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fierbinți la picioare cu apă sărată. Inhalații cu fum de rădăcini de brusture, cu făină de porumb, cu vapori de bere sau de mămăligă fiartă, cu aburi de la o piatră fierbinte peste care se toarnă apă rece, fum de busuioc aprins. Când tusea (chihăiala) nu trece cu una cu două sunt folosite: Consum de lapte de măgăriță, de iapă, de capră, amestecate cu pucioasă, zeamă de ciocălăi, de zeamă de balegă de măgar amestecată cu ceai sau cu lapte dulce. Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de aceste plante, cu propietăți antiseptice. Contra "Înfundării" (decongestionării) sinusurilor se folosesc: Apă cu sare, o linguriță la un pahar. Se trage saramura pe nas și se elimină pe gură. Fumigații cu făină de porumb, care se presară peste cărbuni aprinși, iar fumul se inhalează. Se mestecă faguri de miere de mai multe ori pe zi, ultima, seara la culcare. Inhalarea de aburi rezultați din fierberea de cimbru, rădăcini de tătăneasă, de muguri de plop, de oțet de mure. În caz
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oțet și spuză; cu zârnă. Băi cu fiertură de baghiță sau cu leșie amestecată cu argilă. Ceaiuri și concentrate cu cățușnică (iarba vântului), pălăria cucului, priboi, planta ciorii. Celor "stricați" rău la burtă, li se fixa pe pântece un fitil aprins, care se acoperea cu un pahar de sticlă (ventuză). Când se stingea fitilul, "răul" dispărea. Românii din teritoriile românești din Ucraina luau o oală cu apă caldă, o puneau pe burta bolnavului și o Întorceau ușor de 3 ori În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
XVIII-lea Într-un document aflat la Academia Română, preciza: "laptele de la scroafă neagră vindecă pântecăraia și baghita". În Moldova de peste Prut (și nu numai), celor "stricați tare la burtă", care au și dureri, li se fixa pe pântece un fitil aprins, acoperit imediat cu un pahar de sticlă (ventuză). Când se stingea lumânarea datorită consumului de oxigen, se producea În acel loc o umflătură, unde se aduna "răutatea". Cufureala mai era tratată cu miez uscat de castane necomestibilă, plămădită În rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de garofiță de mare, limba boului, limba peștelui sau cu ceai de mătură de grădină (frunze și flori), de mai multe ori pe zi, În loc de apă. Contra speriatului (tulburare psihică de ordin emotiv), se pune buruiană de speriat pe cărbuni aprinși și se așează bolnavul cu pieptul dezvelit deasupra, astfel ca fumul să fie inspirat, timp de câteva minute. Pentru "lipitură" (când o persoană este sperioasă și tresare noaptea prin somn, Înspăimântată sau plânge), se bea vin alb În care s-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zahăr, lapte dulce sau zeamă de lămâie. Se pun comprese cu apă rece sau oțet la inimă sau la furca pieptului. I se fac bolnavului inhalații pe nas cu oțet tare, oțet din trandafiri, oțet aromat sau fum de cârpă aprinsă, de balegă de cal, de plante sau substanțe cu miros Înțepător puternic. Se freacă cu putere venele de la mâini, de la gât, tâmplele și se stropește cu apă rece pieptul bolnavului. Se dă celui leșinat să inspire oțet tare. Se dă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Înăbușit. Trânji (hemoroizi): bei zeamă de secară fiartă. Tuse: bei lapte dulce cu untură de gâscă. Bei ceai de tărâțe de grâu, de floare de tei, de romaniță, de sunătoare, de coji de nucă. Tragi În piept fum de busuioc aprins. Bei lapte de măgăriță. Urzicare: te freci cu boz. Năjit (otită, alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche usturoi pisat sau să bagi o măslină În urechea bolnavă. Alt leac: râme spălate, cu vin alb, să le pui Într-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o tonalitate veselă, tristă, ghidușă, enervată etc.; * Râdem în a/e/i/o/u Ce spunem? asocierea diferitelor tipuri de râs55 cu mesajele/stările/atitudinile aferente (râsul verbalizat); * exerciții de respirație 56: umflarea unul balon, stingerea unui pai de chibrit aprins, mirosirea unei flori, respirație profundă, respirație superficială etc.; * Cuvântul-desen fiecare participant trebuie să se gândească la un cuvânt (tip bucurie, prietenie, frumusețe, fericire, împlinire etc.), să-l reprezinte prin desen, iar colegii trebuie să-și dea seama care a fost
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]