6,676 matches
-
încotro. În depărtare nisipul își schimbă culoarea și se transformă în apă. Deșert de apă după deșert de nisip. Arată la fel, dar știu că e altceva. De unde știu? E prima oară când văd marea, dar o recunosc. Răcoarea și aromele ei de alge putrede nu mi sunt străine. Mă primește sfârâind. Apa sărată îmi alină durerea și-mi cicatrizează rănile ca un balsam. Pești lucioși, mari cât bivolii, mă întâmpină și mă conduc în adâncuri..." Prima oară nu pricepu nimic
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
magnet, o bucată arsă de tămâie, un cărăbuș cu elitre verzi cu reflexe aurii. Mai era în cutie un calendar mic de carton, pe spatele căruia scria: "ParfumØe avec «Fleur de lilas» Albert Dubois Nancy". Hârtia păstra încă o vagă aromă de liliac. Pe partea cealaltă, cu creioane și cerneluri diferite, cifrele erau tăiate zilnic prin câte o cruce sau mai multe o dată printr-o linie. Câteva date ale anului erau însemnate în mod special, fără să-și deconspire în vreun
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
între spații și veacuri păru că dispare, lăsând imaginea Despinei să se întrupeze atât de aievea încât Bătrânul reuși să-i deslușească porii pielii și puful gălbui de pe lobul urechii, să audă foșnetele straielor, să-i simtă adierea răsuflării și aroma de alge uscate a părului. Bătrânul era vrăjit de această ființă efemeră, a cărei imagine și, în definitiv, chiar existență depindeau de concentrarea sa. Trudea organic să readucă în fața ochilor această creatură, jumătate aievea jumătate produs al minții sale. învăță
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de ani, îi veni așa o căldură la cap, deschise gura și revărsă peste chelia bărbatului ei o boare de ceapă, pastă de dinți și șampanie: „Căsuța noastrăăăăă, cuibușor de nebuniiii....”. Notele ieșiră pe fereastră pe un portativ dezordonat, purtând aroma de ceapă până în nările fragilului heruvim. Foamea îl lovise pe proaspătul roșcat. Imaginea din sufrageria domnului Popa îl convinse pe tânăr că abstinența își are rosturile ei și mai ales că misiunea lui se încheiase pentru azi. Așa că se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Bun whisky! Nea Ovidiu nu băuse whisky în viața lui, da-i promisese băiatul că-i aduce din America. Auzise el că whisky-ul are gust de ploșniță, da ăsta era bun, avea gust de apă de gură și o aromă parcă de trandafiri. Mișu nu bea whisky, că era în timpul serviciului. - Și zi, nea Ovidiu, îți place? Păi mai ia un păhărel. - Mai iau, mai iau. L-ai cunoscut pe băiatu meu? - Nu l-am cunoscut. Am vrut să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și ale profesorului. După mai multe minute, cănd profesorul cu Aurora discutau despre harta proiectată pe ecranul din laborator, intră Ela cu bolul de cafea urmată, spre disperarea ei, de către Robo. Ela, asistată de către Robo, servește cafeaua. Aurora: Aha, ce aromă... Robo: Fiartă... Profesorul: și gustoasă. Robo: Dozată. Aurora: Robo, dar te-ai apucat serios de bucătărie?! Ela furiousă: L-am pus să spele vasele, a spart căteva farfurii; am renunțat la ajutorul lui, dar a tras cu urechea. Eu, cănd
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Motzart, Beethowen. Nouă ne place mult opera și muzica de fanfară. Aurora: Aveți biblioteci? Evelin: Da, totul pe suport electronic și magnetic. Nu folosim suportul de hărtie, îl considerăm depășit. în timpul liber pe terase speciale - un fel de cafenele - inhalăm arome obținute din Univers, inclusiv ale Pămăntului. Aurora: Arome de pe Pămănt? Evelin: Scorțișoară, vanilie, fum de bețe de tarhon. Profesorul: Vorbiți o limbă? Evelin: V-am spus că noi comunicăm prin telepatie după un cod stabilit individual de către Academie de milioane
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
muzica de fanfară. Aurora: Aveți biblioteci? Evelin: Da, totul pe suport electronic și magnetic. Nu folosim suportul de hărtie, îl considerăm depășit. în timpul liber pe terase speciale - un fel de cafenele - inhalăm arome obținute din Univers, inclusiv ale Pămăntului. Aurora: Arome de pe Pămănt? Evelin: Scorțișoară, vanilie, fum de bețe de tarhon. Profesorul: Vorbiți o limbă? Evelin: V-am spus că noi comunicăm prin telepatie după un cod stabilit individual de către Academie de milioane de ani. Deci numai Academia poate modifica sau
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Tatăl nostru și rugându-se de Dumnezeu să n-o uite printre străini. De cum puse piciorul pe pământ, Înțelese că se află pe un alt continent. O șocă la Început mulțimea de mirosuri ce se Învălmășeau În aerul Împurpurat. Amestecul de arome Îi bulversă simțurile Încă de la aeroport. Nicăieri nu mai Încercase astfel de senzații. Mirosea a cafea, a vanilie, a lămâi și a portocali, dar mirosea și a petrol și, mai ales, a bani. Mirosurile erau Însă altfel decât cele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
privit drept scriitorul care oferă benzii desenate flexibilitatea ludică și rafinamentul intertex tual al lui Borges. Odată cu Pratt, limitele narațiunii sunt împinse până către linia în care visul se amestecă cu ordinea cotidiană, ca și cum întregul text ar fi inundat de aroma unui halucinogen încărcat de senzualitate. Și chiar dacă Hugo Pratt nu ar fi fost părintele lui Corto Maltese, Pratt însuși ar fi putut fi, la rândul său, actorul unei povești convertite în desen decadent. În ereditatea sa se întâlnesc greutatea de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care Corto va ajunge spre a lupta alături de Malraux, cel hipnotizat de acțiune. Moartea lui se petrece în acel teritoriu al viselor din care s-a ivit. Ciclul lui Corto Maltese este organizat de Pratt în jurul peisajelor, legendelor, erotismului și aromelor. Peregrinările acestui marinar fără flotă și pirat visător se suprapun peste harta ce recompune însăși identitatea tradiției cu care dialoghează scriitorul. De esența acestei postmoder nități latine a lui Pratt este apelul la intertextualitate ; de la versuri la fotografii și mituri
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe cei care dețin, de secole, în Praga lui Rudolf halucinatul, arta de a fabrica înfricoșătorul Golem. În Bouche Dorée, preoteasa voodoo cea fără de moarte, este concentrată energia incantatorie a religiilor afro-braziliene și caraibiene. Vrăjitoarea aduce, în paginile lui Pratt, aroma erotismului tropical și ambiguu. Ca un profil din O sută de ani de singurătate, ea traversează istoria, deținând secretul longevității ce desfide ordinea rațiunii occidentale. În acest pământ care mustește de vrajă și de căldură umedă, Corto este visătorul ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
compromițătoare sunt eliminate, iar Corto primește dreptul de a-și duce la bun sfârșit misiunea pentru care a revenit în Argentina lui Butch Cassidy și Sundance Kid. Fiica Louisei se va întoarce în Italia, departe de societățile criminale și de aroma sân gelui. Cât despre Corto, cel care traversează oceanul său de amintiri și de mistere, acesta se pregătește pentru o altă aventură. Cu o carte de Lugones în mână și cu ochii la cele două luni ce răsar în visele
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
între etaje ale universului separate de coduri culturale și de secole. Africa lui Pratt este, din chiar primul moment în care apare ca topos în romanele sale grafice, un spațiu la fel de paradoxal și încărcat de eresuri ca și Caraibele cu aromă de voodoo și candomble. Aici totul este posibil, iar din vânturile aspre ale deșertului se pot ivi vrăjitori ce invocă demonii și amazoane. Cush, cel care revine, salvându-l de la moarte pe Koinski, duce cu sine și un enigmatic mesaj
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care anarhistul din junglă îl utilizează în compania indienilor jivaros, îl eliberează pe soldat din chingile existenței sale. Imaginarul aparat creator de invincibilitate este ușa care se deschide către moarte și salvare. Poveștile lui Ernie Pike sunt încărcate de această aromă a coincidențelor ce sfidează logica rațiunii. În infernul retragerii din Rusia, o pereche de cizme oferite unui țăran rus sunt biletul dat de destin soldatului german spre a ieși din încercuirea mortală. Curajul este, de cele mai multe ori, un amestec de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
colectivității angajate într-un război nemilos cu jandarmii oficialității. Prezența lui Mae Sabina anticipează tonalitatea sub semnul căreia se va desfășura povestea de dragoste, revoluție și ură în care sunt prinși Satanhia și Gringo Vargas. Dincolo de iubirea lor, încărcată de aroma incantațiilor și colorată de o sexualitate eliberată de inhibiții, se află teatrul de luptă care îi opune pe cangaceiros autorității. Nu există, în Brazilia sângeroasă al cărei cronicar este Pratt, nici îndurare și nici speranță. Gringo Vargas și Corisco trăiesc
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Dedicat războiului, chiar și atunci când înbracă, din rațiuni pragmatice, rasa de călugăr, Fanfulla se reîntoarce, inevitabil, la vechile sale pasiuni. Cinic, dar și generos, mercenarul intră, odată cu fiecare dintre aventurile sale, în labirintul italian din care Principele machiavellian își extrage aroma sa inconfundabilă. În Florența pe care se decide să o apere, Fanfulla descoperă cele două fețe gemene ale cinquecento-ului. Virtutea republicană slujită de cei care visează la gloria civică a Romei are drept revers înclinația către trădare și intrigă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
vor să aderăm la punctul lor de vedere (pentru a-i justifica drept unul din centrele lumii, așa cum se consideră) este doar o mică diferență. Și în timp ce vă spun asta încerc să vă convertesc la punctul meu de vedere! Evitarea aromelor poate da seama de o sărăcie intenționată a datelor simțurilor pentru a favoriza rațiunea (prin crearea unor condiții "aseptice"). În acest caz e vorba însă de o rațiune ce se îndepărtează intenționat de realitate, cel mai adesea pentru a-i
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acolo din ușă. Un stimulator neuronic de un fel oarecare. Gosseyn observă că Breemeg începuse să-și piardă răbdarea; și, cum remarcase deja un pai de plastic lângă vasul cu supă, acum îl luă. Ceea ce sorbea acum prin pai avea aroma a ceea ce predecesorii Gosseyn ar fi calificat-o drept spălătură de vase, și un ușor gust dulce, asemănător sucului de portocală, și o idee de grăsime care plutea deasupra în pete mici Stomacul său se dovedi capabil să rețină întregul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
voia să se mai gândească nici la scena din havuz, nici la tot ce se petrecuse În cavou... Într-un fel, acum era liniștit. Își bea coniacul lui și se bucura și de halat... „Apă de toaletă Pur Blanca - o aromă ce Îți subliniază discret feminitatea... Acum Încearcă-mă cu doar 22,99 Ron.” Noimann Își scutură capul. Despre ce fel de feminitate era vorba? Una masculină sau una feminină... Parcă ghicindu-i frământarea, pe ecranul fosforescent din fața lui se scurse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
picioarele. În timp ce portarul îi cheamă un taxi, te apropii îndeajuns ca s-o întrebi: — Lentil? Femeia se întoarce, ea e. La gât îi scânteiază diamante adevărate. Părul lung, strălucitor, se unduiește în valuri roșii și brune. În jurul ei aerul are aroma blândă a trandafirilor și liliacului. Haina ei de blană. Mâinile în mănuși de piele netedă și pală, mai frumoasă decât pielea feței tale. Femeia se întoarce și-și ridică ochelarii de soare pe creștet. Se uită la tine și zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
subțire la vedere, îi înmânează piersica Ducelui Vandalilor. Ducele, care și-a desfăcut coada de cal și părul îi atârnă pe față, mestecă aceeași gumă cu nicotină pe care a mestecat-o de la început. Părul îi miroase a țigări cu aromă de cuișoare. Miss America primește piersica de la Duce, săraca noastră Miss America, însărcinată, cu rădăcinile negre ale părului ei platinat care ne arată de când suntem închiși aici. Deasupra noastră, copacul se stinge pentru o fracțiune de secundă. În clipa aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
neîntrerupt și absurd, bagatelă în veșmânt de primadonă. Gândești obsesiv: copilele pătrund în tanga din folie diamantată, băieții vor numai tricouri de firmă dacă și soțul face grevă fără venituri cât vei rezista? Furioasă renunți la bikini! Din bucătărie iradiază arome vanilate s-a lăsat răcoarea vei pregăti cremșnit cu frișcă, glazurat, garnisit și încurcat în fire de cataif crocante - vine noaptea ți-e cald, ți-e frig, ți-e tot mai cald.
Femeia ?nceputului de mileniu by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83707_a_85032]
-
de miresme sau măcar de miasme, În pofida fantasticelor configurații precum cangele crabilor, În pofida faldurilor cerate ale petalelor, a tentaculelor staminelor ori a mugurilor ascuțiți, parcă Înghimpați; toată această vegetație luxuriantă nu era În stare să emane măcar un atom de arome, nici cât o viorea sălbatică de câmp. Încununarea acestor salve vegetale erau niște ramuri de magnolie captivă În Grădina Botanică, aidoma unor Încrengături cu frunze de piele cu câte‑o ditamai eflorescență albă În vârf, ca un pampon de mătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fior Simții urcând prin lucruri spre ființa mai deplină, Din jgheabul pietrii,-n lujer, din brazdă, în tulpină: Nestânjenitul vieții fior biruitor. Cursese pretutindeni... Și-acum, albeau privirii Ciorchine de potire și pături moi de puf, Și nu știu ce amestec de-arome și zăduf Topea orice făptură în marea nuntă-a firii. Plămade răzlețite în nouri mici de vată Se prelingeau de-a lungul plăpândului țesut Iar rodnicia florii sorbea, cutremurată, Și-n somn prelung un umed, străbătător sărut. Din cupele tivite
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]