8,717 matches
-
în colaborare cu Lidia Bimbulov); Maxim Gorki, Un caz excepțional, București, 1956 (în colaborare cu Ada Steinberg); F.M. Dostoievski, Crimă și pedeapsă, postfață B. Riurikov, București, 1957 (în colaborare cu Isabella Dumbravă); ed. I-II, pref. Mihai Novicov, București, 1962; Basme populare armene, îngr. A. Hanalanian, București, 1958 (în colaborare cu Șirag Cașcanian); V.M. Garșin, Patru zile, București, 1962 (în colaborare cu Xenia Stroe); Leonid Andreev, Nuvele și povestiri, pref. Tamara Gane, București, 1963 (în colaborare cu Isabella Dumbravă); Și-Nai-an, Pe
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Kuzkin, București, 1969 (în colaborare cu Maria Roth); Andrei Bitov, O copilărie atât de lungă, București, 1971 (în colaborare cu Nicolae Vrublevschi); Jaroslaw Iwaszkiewicz, Maica Ioana a îngerilor, I, București, 1971 (în colaborare), Îndrăgostiții din Marona, București, 1972 (în colaborare); Basme rusești, București, 1973 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); Vasili Belov, Povestirile dulgherului, București, 1973 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Supa de broască țestoasă. Povestiri coreene din secolele XV-XVII, București, 1974 (în colaborare cu Gabriela Lebiti); Ernazar și Kimonazar. Basme populare
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
colaborare); Basme rusești, București, 1973 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); Vasili Belov, Povestirile dulgherului, București, 1973 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Supa de broască țestoasă. Povestiri coreene din secolele XV-XVII, București, 1974 (în colaborare cu Gabriela Lebiti); Ernazar și Kimonazar. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); Secretul tinereții. Basme avare, București, pref. trad., 1977 (în colaborare cu Natalia Stroe); Viteazul Împărăției Soarelui. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); M.
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
București, 1973 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Supa de broască țestoasă. Povestiri coreene din secolele XV-XVII, București, 1974 (în colaborare cu Gabriela Lebiti); Ernazar și Kimonazar. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); Secretul tinereții. Basme avare, București, pref. trad., 1977 (în colaborare cu Natalia Stroe); Viteazul Împărăției Soarelui. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); M.A. Șolohov, Cazacii de la Don, București, f.a. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Echinox în odăjdii
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
secolele XV-XVII, București, 1974 (în colaborare cu Gabriela Lebiti); Ernazar și Kimonazar. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); Secretul tinereții. Basme avare, București, pref. trad., 1977 (în colaborare cu Natalia Stroe); Viteazul Împărăției Soarelui. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); M.A. Șolohov, Cazacii de la Don, București, f.a. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Echinox în odăjdii”, VRA, 1933, 310; G. Călinescu, Breviar de poezie bucovineană contemporană, ALA, 1934, 691; Dragoș
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
lipsesc articolele teoretice, cum sunt cele ale lui D. Drăghicescu despre poezia populară, recenziile (nesemnate) la Istoria literaturii române în veacul al XIX-lea de N. Iorga, la broșură 1907- Din primăvară până-n toamnă a lui I. L. Caragiale sau la basmele lui Petre Ispirescu, toate la rubrică „Săptămâna bibliografica”, precum și articole și recenzii semnate de Virgil Caraivan, Ștefan Popp, Vasile Savel (la volumul Nucul lui Odobac de Emil Gârleanu), cronici literare și teatrale de Petre Locusteanu, reportaje de N. Pora. Într-
VIITORUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
gurii, pentru a Încheia Micul Ciclu Ceresc. Aceasta leagă meridianul „de funcționare” de cel „de guvernare”, care altfel ar fi despărțite. De aici vine numele de punte. În China, „puntea coțofenelor” este o aluzie literară. Ea se referă la un basm despre doi Îndrăgostiți din Ceruri care au fost siliți de Mama Cerească să se despartă, ca pedeapsă pentru că Încălcaseră legile. Li se Îngăduia să se Întâlnească doar o dată pe an, În noaptea celei de-a șaptea zile din luna a
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
era deja preot. Locul pe care Îl ocupă În istoria culturii maghiare (fără Îndoială, unul destul de modest) este datorat - În afara relatării sale de călătorie prin Țara Românească, analizată aici - unei broșuri apărute la Târgu-Mureș În 1855, activității de culegător de basme populare, desfășurată alături de bine-cunoscutul Kriza XE "Kriza" János, precum și colaborării sale publicistice, din anii 1850, la revista clujeană Hetilap. Lucrarea Az elbujdosott magyarok Oláhországban șMaghiarii pribegiți din Țara Româneascăț, apărută sub semnătura lui Ürmösy Sándor XE "Sándor" , la Cluj-Napoca, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Zecman-Crai sau chiar Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ) cer să li se aducă dovezi ale bătăliei turcilor cu frâncii. Voinicii care Încearcă, pe rând, să Îndeplinească porunca vor da greș, În mod succesiv, și, conform schemelor narative tipice ale basmului, doar ultimul (al doilea sau al treilea) va reuși În Încercarea sa, aducând ca dovadă, de regulă, „o cealma de turc și-o mână de frânc”, fiind răsplătit de inițiatorii acțiunii, la masa domnească. Spațiul confruntării este „Muntele de Criș
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alte variante, Îi „Împușcă ochii”, În locul luceferilor solicitați, Într-un final cinic și atroce pentru noi: Pușca zloboza, Ochii-i Împușca, În poală că-i cădea. - Na, doi luceferei, Joacă-te cu ei! Atmosfera și elementele narațiunii sunt tipice pentru basm sau balada fantastică, Îndepărtate de morala curentă datorită caracterului mitic, primordial și exemplar, al semnificațiilor pe care le Încifrează. Prezintă Însă un interes particular pentru subiectul nostru faptul că factorul chemat să personifice această situație, cât se poate de normală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fantastică, Îndepărtate de morala curentă datorită caracterului mitic, primordial și exemplar, al semnificațiilor pe care le Încifrează. Prezintă Însă un interes particular pentru subiectul nostru faptul că factorul chemat să personifice această situație, cât se poate de normală În logica basmului, dar stranie și nefirească dacă o raportăm la comportamentul comun, este fata de frânc. În imaginarul țărănesc, frâncul poate oferi, ca personaj de basm, doza necesară de straniu, absurd, chiar malefic, pe care o presupune conduita asumată. În plan simbolic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nostru faptul că factorul chemat să personifice această situație, cât se poate de normală În logica basmului, dar stranie și nefirească dacă o raportăm la comportamentul comun, este fata de frânc. În imaginarul țărănesc, frâncul poate oferi, ca personaj de basm, doza necesară de straniu, absurd, chiar malefic, pe care o presupune conduita asumată. În plan simbolic, pe linia relației dintre frânc și comunitatea tradițională, mi se pare deosebit de importantă semnificația eșecului matrimonial al voinicului, a imposibilității Înrudirii acestuia cu frâncul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Kocsi, Budapesta, 1873. Teleki, Domokos, A Hóra-támadás története șIstoria răscoalei lui Horeaț, Ráth Mór, Pesta, 1865. Trîpcea, Theodor, „Din memoriile și corespondența lui Traian Doda”, În Studii. Revistă de istorie și filozofie, XV, 1962, nr. 4. Ugliș-Delapecica, Petre, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, Editura pentru Literatură, București, 1968. *** Un student În străinătate acum o jumătate de veac, maramurășanul Artemie Anderco. Jurnalul său, ediție Îngrijită de Nicolae Iorga, Tipografia Datina Românească, Vălenii-de Munte, 1934. Urechia, Vasile A., Alianța românilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Horea, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Prodan, David, Răscoala lui Horia În comitatele Cluj și Turda, Imprimeria Națională, București, 1938. Prodan, David, Transilvania și iar Transilvania, Editura Enciclopedică, București, 1992. Propp, Vladimir I., Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973. Serge Moscivici (ccord.), Psychologie sociale, P.U.F., Paris, 1990. Radosav, Doru, Arătarea Împăratului. Intrările imperiale În Transilvania și Banat (sec. XVIII-XIX). Discurs și reprezentare, Presa Universitară Clujeană-EdituraDacia, Cluj-Napoca, 2002. Radosav, Doru, Sentimentul religios la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
157-361. Gheorghe Șincai XE "Șincai" , Catehismul cel mare cu Întrebări și răspunsuri, Tipografia Seminarului, Blaj, 1783, p. 58. Floarea darurilor, Tipografia Henning, Brașov, 1807, p. 12; cf. Florea Fugariu (coord.), op. cit., vol. I, p. 728. Ibidem. Petre Ugliș-Delapecica, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 147. Nicolae Pauleti XE "Pauleti" , op. cit., p. 255. Ibidem, p. 276. Ibidem, p. 258. Ibidem, p. 219. Petre Ugliș-Delapecica, op. cit., p. 147. Versurile citate și-au păstrat popularitatea până În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care le observă În lumea rurală apar, În mod eronat, ca exprese a unei deschideri față de umanitate, În general, când, de fapt, ele sunt concentrate asupra comunității. Pentru problema reflectării realității istorice În folclor, vezi: V.I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973; Paul Simionescu, Etnoistoria. Convergență interdisciplinară, Editura Academiei, București, 1983; Nicolae Roșianu, Eseuri despre folclor, Editura Univers, București, 1981, mai ales pp. 102-127: „Folclorul și realitatea”; Mihai Pop XE "Pop" , „Caracterul istoric al epicii populare”, Revista
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
preocupările privind destinul, manifestate În cercetarea etnologică românească, vor Întregi tabloul acestui concept. Unele studii de referință consacră tangențial anumite capitole destinului, iar altele reprezintă colecții ce conțin și texte referitoare la reprezentări ale acestuia.Lazăr Șăineanu arată În studiul Basmele române În comparațiune cu legendele antice clasice și În legătură cu basmele popoarelor Învecinate și ale tuturor popoarelor romantice că În conștiința poporului nostru este adânc Înrădăcinată credința În fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile așa i-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
tabloul acestui concept. Unele studii de referință consacră tangențial anumite capitole destinului, iar altele reprezintă colecții ce conțin și texte referitoare la reprezentări ale acestuia.Lazăr Șăineanu arată În studiul Basmele române În comparațiune cu legendele antice clasice și În legătură cu basmele popoarelor Învecinate și ale tuturor popoarelor romantice că În conștiința poporului nostru este adânc Înrădăcinată credința În fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile așa i-a fost scris, așa i-a fost să fie se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile așa i-a fost scris, așa i-a fost să fie se apropie de fatalismul oriental, dar concepția despre Ursitoare poartă amprenta Destinului elenic (putere oarbă, surdă, inexorabilă). În basmul românesc, ca și În unele versiuni paralele, elementul creștin s-a suprapus și a fost asimilat. Capitolele din Studii folclorice (Ielele sau Zânele Rele, Zilele Babei și Legenda Dochiei) sunt tot atâtea exemple de influențare a destinului individual și colectiv
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, Însă autorul tratează subiectul plasându-l În temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
magie și credință, pentru a Încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, În povești și mai ales În basmele fantastice, blestemele profane, dar și acelea În care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de Împărat și zânele sunt transformate În monștri, În lebede și pupeze, În broaște țestoase, iar În legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
săi. În unele sate românești, copilul e ridicat de pe pământ de către moașă și, Înainte de a fi dat tatălui, se Înfășoară În cămașa de nuntă a acestuia (paternitatea era astfel conferită și recunoscută). Dacă prin cuprindere a evenimentului de naștere În basmul fantastic se urmărește marcarea eroului, Înseamnă că din acest moment i se poate contura un destin cu o configurație specială: eroul se naște prin intervenția miraculoasă a unei plante, a unui animal etc.; se naște sau apare la părinți trecuți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se naște Într-un timp anormal, cu o Întârziere pe care o provoacă el Însuși; are traiectorie deviată prin ursita dezvăluită, printr-un botez miraculos, prin intervenția nefirească și pedepsită a părinților. Pornind de la dorința expresă de a avea copii, basmul numește momentele importante, adăugând la fiecare un surplus de informație pe care și-o furnizează din recuzita fondului de miraculos. Copilul este apropriat cu precauții rituale și, treptat, transformat Într-un membru al familiei. Cunoașterea destinului este, În acest fel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
existența În lumea noastră albă. Tensiunea și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, Între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe celălalt tărâm este cu deosebire răspândit În basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de Împărat și Raura Lună Nișcov fata dorită e nu născută, ci făcută din rouă. Simbolismul legat de rouă pare: În general, apropiat de cel al ploii. Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
albă. Tensiunea și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, Între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe celălalt tărâm este cu deosebire răspândit În basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de Împărat și Raura Lună Nișcov fata dorită e nu născută, ci făcută din rouă. Simbolismul legat de rouă pare: În general, apropiat de cel al ploii. Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență, care poate
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]