5,908 matches
-
o mișcare de apărare a calității vinului, ci era îndreptat împotriva "hoților" pe care îi acuzau de invadarea pieței. Criza de supraproducție a dus la scăderea vânzărilor, ceea ce a declanșat mișcările sociale din Sud. Pe lângă imnul faimos compus de un cântăreț pe nume G. Montehus pe muzica lui Chantegrelet și Doubis în cinstea "soldaților curajoși din secolul al XVII-lea"70 care au luptat împotriva pierderii producției viticole, războiul civil al vinului avea sa aibă cel puțin cinci efecte benefice pentru
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
1975, îl publie dans le numéro 273 de la Nouvelle Revue Française huit poèmes de Lucian Blaga en version française.1098 Îl s'agit des poèmes Către cititori (Aux lecteurs), Biografie (Biographie), Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), Bunătate toamnă (Bonté automne), Perspectiva (Perspective), Epilog (Épilogue), Încheiere (Conclusion). Leș poèmes traduits șont précédés par une brève présentation de la biographie et de l'univers conceptuel de Lucian Blaga. 3. 3. Lucian Blaga traduit par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
înțeles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison, Cap aplecat/Tête inclinée, Elegie/Elégie, Ioan se sfâșie în pustie/Jean se lamente dans le désert, Tăgăduiri/Désaveux, Încheiere/Fin, Boala/Maladie, Cântăreți bolnavi/Chanteurs malades, Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil, Cântecul așteptării/Le chant de l'attente, Epilog/Épilogue. Le titre du recueil est un autre choix original de la traductrice, qui reprend un vers du poème Epilog/Épilogue : Îngenunchez
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fără de sunet în spațiu, monadele dorm. Mișcarea lor laudă somnului. (Perspectiva) (Blaga, 2010 : 150) Mondes comprimés, larmes sans écho dans l'espace, leș monades dorment. Leur mouvement louange du sommeil. (Perspective) (Miclău, 1978 : 343) Răni ducem izvoare deschise sub haină. (Cântăreți bolnavi) (Blaga, 2010 : 170) Sous le vêtement, des blessures sources ouvertes nous portons. (Chanteurs malades) (Miclău, 1978 : 377) Ne ascundem stins arzând după năluca de vară. (La cumpăna apelor) (Blaga, 2010 : 182) Nous nous cachons incandescence étouffée derrière le fantôme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
au monde ") est un choix inspiré par lequel la traductrice non seulement recrée la rime dans la langue cible, mais augmente aussi le degré de poéticité de son texte-traduction. [...] un veac pădureț, popoare de frunze și-un murmur de neam cântăreț. (Mirabila sămânță) (Blaga, 2010 : 503) [...] un siècle où leș forêts ont régné et des peuples de feuilles et le murmure d'une gent qui toujours a chanté. (L'émerveillante graine) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 271) La solution par laquelle la traductrice réussit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 271) La solution par laquelle la traductrice réussit à préserver la rime est la double paraphrase : le syntagme " un veac pădureț " (littéralement : " un siècle forestier ") est traduit par " un siècle où leș forêts ont régné ", tandis que " neam cântăreț " (littéralement : " un peuple chanteur ") est rendu par " une gent qui toujours a chanté ". On remarque également la présence du nom inédit " une gent ", moins banal que le nom " un peuple ". Iubito-mbogățește-ți cântărețul, mută-mi cu mâna ta în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
forêts ont régné ", tandis que " neam cântăreț " (littéralement : " un peuple chanteur ") est rendu par " une gent qui toujours a chanté ". On remarque également la présence du nom inédit " une gent ", moins banal que le nom " un peuple ". Iubito-mbogățește-ți cântărețul, mută-mi cu mâna ta în suflet lacul, si ce mai vezi, văpaia și înghețul [...]. (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)) (Blaga, 2010 : 413) Mon aimée, enrichis ton ménestrel, transmue avec ta main dans mon âme le lac et tout ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aimée, enrichis ton ménestrel, transmue avec ta main dans mon âme le lac et tout ce que tu vois encore, la flamme et le gel [...]. (L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253) La traductrice déverbalise le nom " cântărețul " (littéralement : " le chanteur ") du texte source et l'interprète dans ce contexte comme étant un " ménestrel ". Aussi, le texte cible devient-il plus poétique que l'original. Nous avons observé que la création des rimes est parfois facilitée par la simple
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de taine cu strămoșii (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) j'échange des mystères avec leș ancêtres (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) je fais un échange de mystères avec leș ancêtres (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) Sporim nesfârșirea C-un cântec, c-o taină. (Cântăreți bolnavi) (Blaga, 2010 : 170) Nous prolongeons l'infini d'un mystère, d'un chant. (Chanteurs malades) (Stolojan, 1992 : 95) un cântec s-a iscat în larg, mare și tainic în larg. (Taină inițiatului) (Blaga, 2010 : 119) une chanson surgit au
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par leș " objets " : " Înconjurat de lucruri bătrâne/[...] ar trebui să fiu mulțumit. Entouré par leș vieilles choses/[...] je devrais être content. " (Liniște între lucruri bătrâne) (Miclău, 1978 : 269) ; " desfaceți-vă privirea peste lucruri " " défaites vos regards sur leș choses " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " Nu știu nici azi de ce m-ai trimis în lumina. Numai ca să umblu printre lucruri/și să le fac dreptate spunându-le/care-i mai adevărat și care-i mai frumos ? " " Je
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
j'ai entendu/leș battements tumultueux de ton cœur. " (La terre) (Poncet, 1996 : 36). On observe que Paul Miclău évite la répétition du terme " glèbe ", équivalent du moț roumain " glie ". " glia neagră a tăriilor " " la terre noire des firmaments " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " la terre noire des profondeurs " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " la terre noire des essences " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " le noir terreau des cieux " (Nous leș chanteurs
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
signer "). Par contre, dans le cas de l'image ci-dessous, leș verbes " se prosterner " ou " s'agenouiller ", comme équivalents de " a se închină " șont adéquats : " în zadar câinii ni se închină " " en vain leș chiens se prosternent devant nous " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " vainement leș chiens se prosternent-ils devant nous " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " c'est en vain que leș chiens devant nous s'inclinent " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Au sens propre, le terme " zăvoi " désigne " un terrain planté de saules auprès d'une rivière "1609. L'équivalent français est, par conséquent, " saulaie " ou " saussaie ".1610 Nous citons ci-dessous leș versions de cette figure : " leș bocages du paradis " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " leș bocages du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " leș buissons du ciel " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " leș rivages verdoyants du paradis " (Nous leș chanteurs lépreux) (Stolojan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș nuages ne șont plus présentés comme des animaux aux pis gonflés, mais comme des êtres qui portent des " outres ". La version de Veturia Drăgănescu-Vericeanu citée ci-dessous contient, de nouveau, une démétaphorisation : " în amiază nopții " " au cœur de la nuit " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " à minuit " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " au mitan de la nuit " (Nous leș chanteurs lépreux) (Stolojan, 1992 : 117) ; " au midi de la nuit " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Pop-Curșeu, 2003 : 73) ; " au
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un autre : l'un est en relation avec l'autre, relation d'appartenance ou de contiguïté "1614. Une telle figure qui a attiré notre attention est la suivante : " încălziți-vă lutul cu vin [...]. " " réchauffez votre glaise avec du vin [...]. " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " réchauffez de vin votre propre glaise " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " buvez et vous réchauffez " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " buvez du vin, réchauffez-vous " (Stolojan, 1002 : 117) ; " réchauffez
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
il ne se mue en chant. " (Quatrain) (Poncet, 1996 : 194) ; L'adjectif " zăvorât " (" fermé à clé ") est traduit par " muré " : Pentru noi cerul e zăvorât, si zăvorâte sunt și cetățile. " " Pour nous le ciel est muré, murées leș cités. " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; Le verbe " a umblă " (" se déplacer ") est traduit par " cheminer " : " lăsați-mă/să umblu mut printre voi " " laissez-moi/cheminer muet parmi vous " (Către cititori/Aux lecteurs) (Stolojan, 1992 : 23) ; Le nom " margine
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
double épithète apporte un surcroît de poéticité, soulignant l'idée de pureté. " frunza-ți jucăușa " (" ta feuille folâtre ") " ton feuillage qui danse " (Gorunul/Le jeune chêne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55). La traductrice associe l'adjectif " jucăușa " au verbe " a juca " (" danser "). " cântărețul " (" le chanteur ") " ton ménestrel " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). La traductrice choisit un terme poétique pour rendre la notion de départ. " în piept " (" dans mă poitrine ") " en mon tréfonds " (Liniște
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et introduisent des comparaisons) ; Heraclit lângă lac (Héraclite au bord du lac) 3 fois ; Bunătate toamnă (Bonté d'automne) 2 fois ; Din cer a venit un cântec de lebădă (Du ciel est descendu un chant du cygne) 2 fois ; Noi, cântăreții leproși (Nous, chanteurs lépreux) 4 fois ; Scrisoare (Lettre) 2 fois ; De mână cu Marele Orb (Le grand aveugle par la main) 2 fois ; Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea (J'ai compris le péché qui ronge mă maison
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 341, Peisaj trecut (Paysage d'antan), p. 345, Încheiere (Fin), p. 363, Sat natal (Village natal), p. 367, Lumina de ieri (La lumière d'hier), p. 369, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 371, Septemvrie (Septembre), p. 373, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 375, Plaja (Plage), p. 379, Seara mediteraneană (Soir méditerranéen), p. 381, Hotar (Frontière), p. 383, Vraja și blestem (Charme et blasphème), p. 385, Cerească atingere (Contact céleste), p. 389, La cumpăna apelor (Au partage des eaux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
-i mai frumos ?/ Mâna mi se oprește : e prea puțin./ Glasul mi se stinge : e prea puțin./ De ce m-ai trimis în lumina, Mama,/De ce m-ai trimis? ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) 852 Lucian Blaga, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), apud Francis Coffinet, " Le noir sous le temps ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 17. (Texte source : " Străbatem amurguri/cu crini albi în gură./ Închidem în noi un/sfârșit sub armura. ". V.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 17. (Texte source : " Străbatem amurguri/cu crini albi în gură./ Închidem în noi un/sfârșit sub armura. ". V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 170). 853 Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), apud Charles Carrière, " Le chanteur lépreux ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 15. (Texte source : " Noi suntem numai purtători de cântec/sub glia neagră a tăriilor. " V. Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși, în Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), apud Charles Carrière, " Le chanteur lépreux ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 15. (Texte source : " Noi suntem numai purtători de cântec/sub glia neagră a tăriilor. " V. Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 117). 854 Mariana Sora, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970, p. 60 : " Comme ils ne șont pas intégrés dans la "cité" par la fonctionnalisation et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction des poèmes Biografie (Biographie), p. 57, Pasărea sfântă (L'oiseau sacré), p. 63, Elegie (Élégie), p. 71, Noapte ecstatică (Nuit extatique), p. 73, Boala (Maladie), p. 87, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 89, Septemvrie (Septembre), p. 91, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 93, Munte vrăjit (Montagne ensorcelée), p. 97, Rune (Runes), p. 99, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), p. 103, Ardere (Incandescence), p. 111. 1524 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între arte și imprimând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avant toute choses", dobândind o valoare axiomatică pentru poezia simbolistă. Dacă prin Corespondențele sale Baudelaire viza o relație simbiotică, sintetistă a celorlalte arte recuperabile în materia poetică, Verlaine sublinia orfismul implicit al lirei simboliste. Poetul este asociat figurii exemplare a cântărețului orfic, fuziune care avea loc în poezia medievală a trubadurilor și truverilor care erau adesea și compozitori și interpreți ai propriilor balade. În cazul de față, poezia nu devine recitativ, nu este instrumentată erotic, ci posedă o muzicalitate internă reactualizabilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]