7,296 matches
-
Înapoi și de a se teme de chinu‑ rile ce‑i amenințau, Încât le chemau spre ei și spuneau : „«Pentru ce șovăiți ? Pentru ce stați ? Să‑mi fie scrijelat trupul (striga Gordie) ! Să‑mi fie răsucite mădularele ! Să‑mi fie chinuite oricât veți voi ! Să nu‑mi invidiați cumva fericita mea nădejde ! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât Îmi veți prilejui o răsplată mai mare ! Am o Înțelegere cu Stăpânul : În locul rănilor de pe trup, Îmi va Înflori la Înviere haină
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
copii mulți, dar care nici pe copii nu‑i iubea mai mult decât pe Domnul. Ele au murit fără ca să fi fost schingiuite mai Înainte, ci li s‑a tăiat capul direct Întrucât prefectul Însuși s‑a rușinat să le chinuie mai mult căci Își dăduse seama că a fost Învins de niște femei”168. 138 Suferința și creșterea spirituală Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, În Istoria biseriă cească, consemnează un episod de‑a dreptul mișcător. Astfel, citim că după ce unii dintre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Din cer le‑am dobândit și pentru legile Lui nu țin seamă de ele, pentru că nădăjduiesc că de la El iarăși le voi dobândiă (II Macabei 7, 11), așa cum le Înapoiază Dumnezeu luptătorilor pentru credința față de El. Tot așa a fost chinuit și cel de‑al patrulea care, Îndurând caznele, spunea : „«bine este a muta nădejdile cele de la oameni și a aștepta pe cele de la Dumnezeu, că noi iar vom Învia prin Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 139 Elă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ți dau ascultare”. Și Sfântul Ignatie Branceaninov amintește de un alt avvă pe care l‑a cercetat când era bolnav. „L‑am aflat suferind foarte mult de boală. El văzând Întristarea mea, provocată de boala lui grea, mi‑a zis : «Chinuit de astfel de boală, eu mi‑am adus aminte de amarul ceas al morții. Această amintire ar fi fost străină de mine dacă trupul meu ar fi fost sănătosă”189. Un alt frate viețuia singur la o mănăstire din pustie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
adusă lui Dumnezeu e mai valoroasă decât orice altceva, pentru că de multe ori oamenii spun Rugăciunea lui Iisus când au nevoie de ceva ; dar când cineva, fiind În suferință, Îl slăvește pe Dumnezeu, este o nevoință”206. Bolnavilor care sunt chinuiți În ultima parte a acestei vieți de durerile teribile ale vreunei boli incurabile și dece‑ sul le este previzibil, consider că le‑ar aduce măcar o mică ușurare lectura unei minunate și insolite Întâmplări din viața Cuviosului Părinte Paisie Aghioritul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
familiei a Împărțit‑o săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, este numit „doctor fără de arginți”. Din cauză că era căutat de mulți bolnavi, ceilalți medici din Nicomidia deveniseră invidioși pe el și, fiindcă Îngrijise un creștin tocmai chinuit din ordinul Împă‑ ratului, ei profitară de ocazie pentru a‑l denunța pe Pantoleon la Împărat. Pentru credința și dragostea tânărului Pantoleon față de Hristos, Împăratul Maximian poruncește ca acesta să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să‑i
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și oameni de știință au recunoscut și au mărturisit minunile săvârșite de Sfântul Nectarie. După chemarea la Domnul a sfântului, o fecioară, Constantina Makris, din Kokla, Teba, În anul 1922, a cău‑ tat izbăvirea de un duh necurat care o chinuia Încă de când era fetiță. Părinții ei au auzit de minunile și puterea tau‑ maturgică a sfântului, așa că au venit cu credință arzândă, Împreună cu fiica lor aflată În suferință, la Eghina pentru a cinsti mormântul sfântului ierarh. Constantina s‑a Închi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ne pune În atenție o Întâmplare minunată din viața sa, când rugăciunea celorlalți pentru el a avut un efect taumaturgic. Această experiență o prezintă ca mulțumire către Dumnezeu Care, rugat fiind de ceilalți „frați”, i‑a adus vindecarea : „Atunci mă chinuiai cu durerea dinților și când s‑a Îngreuiat atât de mult, Încât nu puteam vorbi, a coborât În inima mea ideea ca să stăruiesc pe lângă toți ai mei, care erau de față, ca să se roage pentru mine, să Te roage pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
are de trecut nici un himen, nici o piedică, neavând ce fecunda. În pederastie, mimarea este goală, căutând numai plăcerea fizică și fuga de suferință. Or, tocmai suferința te apropie de adevăr, de lumea ca lumen. Sau, cum zice Eminescu: "Ci trăiește, / Chinuiește / Și de toate pătimește / Ș-ai s-auzi cum iarba crește". În zădar în colbul școlii...). Aceasta este diferența între mimul-epigon și artistul adevărat: cel dintâi nu poate auzi decât nimicul, adică momentul închipuitei morți a identicului, la care nici
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
așa cum arăt] conjuncția „dar”, c] toți simțim c] exist] ceva greșit cu persoanele care fac astfel de afirmații, chiar ceva conceptual, nu doar moral, ceva ce nu ar exista, dac] externalismul și prescriptivismul ar fi corecte. Dac] cineva s-ar chinui s] afle ce s-ar cuveni s] fac], chinul ar lua sfârșit dac] ar ajunge s] considere r]spunsul la întrebarea să total irelevant pentru motivațiile sale sau pentru ceea ce a f]cut de fapt. Aceast] problem], uneori numit] problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eu marea, nu,/lovind sălbatică în cer/deși e timpul, ca valuri/să mi se facă fruntea/și ochii calzi să se scufunde/în jocul de meduze verzi” (Nu sunt eu marea). Acvaticul, omniprezent, configurează imagini aparte, în care trupul, chinuit de angoase, trecând prin stări de calmă melancolie sau de exuberanță, aspiră către lumină. Metafora trupului, „recipient” al apei și al sângelui, reflectând roșul și albul, simboluri ale transformării, și aceea a „spațiului gol”, destinat unei noi creații, devin repere
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
Contemporani/ Habar n-aveți că-n lume se întâmplă lucruri/ Anacronice” (Minidiscurs în apărarea poetului). În anul 2000 cele două plachete vor fi reunite sub titlul Păcate... Cartea Vremea cireșelor amare (1998) dezvăluie alte ipostaze religioase, metamorfoze ale eului liric chinuit între sacrificiu și resemnare, „nevolnică ființă” în care s-a pierdut ceva semnificativ. Timpul „cireșelor amare” este un timp al pierderii, al bătrâneții, al apropierii de marea trecere: „Nu știu de-s dus/ Sau plâng doar o paiață/ Ceva s-
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
dintre site-uri), să reținem acel site prin introducerea sa în cadrul site-urilor favorite (Bookmarks sau Favorites). Astfel, acel site rămâne stocat în memoria de lucru a programului respectiv, iar noi putem să-l folosim și ulterior, fără să ne chinuim să reținem modalitatea prin care am ajunsacolo sau URL-ul site-ului respectiv. Toate bune până aici, dar problema apare atunci când te conectezi la internet de pe computere diferite, dacă ai reinstalat stația de lucru/programul de navigare pe internet (nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre site-uri), să reținem acel site prin introducerea sa în cadrul site-urilor favorite (Bookmarks sau Favorites). Astfel, acel site rămâne stocat în memoria de lucru a programului respectiv, iar noi putem să-l folosim și ulterior, fără să ne chinuim să reținem modalitatea prin care am ajunsacolo sau URL-ul site-ului respectiv. Toate bune până aici, dar problema apare atunci când te conectezi la internet de pe computere diferite, dacă ai reinstalat stația de lucru/programul de navigare pe internet (nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ursită. Durata vieții este materializată Într-un ghem care se deșiră, Într-o carte scrisă cu soroace și, cel mai adesea, candelă a vieții. Imaginea morții În concepția populară nu are nimic terifiant: ea apare ca o bătrână care se chinuiește pentru a-și duce la Îndeplinire slujba și pe care Sfântul Haralambie o are În grija sa. În aceeași linie se Înscrie și opera lui Nichifor Crainic. Simpatia pentru țăran și pentru sat ca generator al unei culturi autentice, nostalgia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
naștere, pe lângă Îngerul ursitor , și un duh necurat, un diavol, care se află În luptă cu Îngerul; după cum biruiește unul sau altul, omul face fapte bune sau rele. Într-o ordine aleatoare, duhurile rele ar fi: Avestița (duh necurat care chinuiește mama și copilul la naștere, numită și Samca, Aripa Satanei), Boglodate (dihănii spurcate care vatămă nou-născutul În timpul nopții; moașele, dacă aud vreun zgomot, fac cruce, aprind tămâie și strigă la aceste duhuri să se ducă În lemn și În piatră
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se ducă În lemn și În piatră), Bosorcăi (duhuri necurate care schimbă copiii), Crasnic (diavol rezultat din unirea unei femei cu diavolul, cu Înfățișare de purcel, a cărui gestație durează 11 luni), Dracul (schimbă copii), lelele, mândrele, sfintele, Muma Pădurii (chinuie și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă Înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, (duh scâmav, care umblă noaptea și face copiii să plângă până li se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute numai de copiii gemeni până la 7 ani), Zburătorul (un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș În casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care din pricina asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec); face femeile Însărcinate să nască Înainte de vreme copii morți), Baba Coaja (care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor Într-un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
femeile Însărcinate se tem În special de Samca (numită În Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar În Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era Însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a Încercat s-o smintească, adică s-o chinuiască. Dar Arhanghelul Mihail a Întâlnit-o și a luat-o la bătaie cu un bici de foc, până ce duhul cel necurat i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată. Samca are 19 si chiar 24 de numiri, se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scris În actul de naștere făcut la primărie și pe care mai nimeni nu i-l știe, și alt nume cu care-l strigă lumea. Când unui părinte nu-i trăiesc copiii, ori Îs tot bolnavi, ceea ce Însemnează că Îi chinuiește Necuratul, atunci este datina să i se schimbe numele de botez, crezându-se că sub acest nume nou nu-l va mai recunoaște Necuratul, Ducă-se pe pustii, și-l va lăsa În pace. În cazurile În care se Înregistra
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la biserică de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat să fie șapte ani șerpe și să pască porcii. Fata unui om sărac, care se Însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită de mașteha sa. Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea În zdrențe. Fata Însă avea niște straie frumoase În pădure, lângă o apă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Deasupra nucilor erau doi hulubi, care se sărutau. Mărul se dă de trei ori peste cap și se preschimbă În om. De acum sunt al tău, m-ai câștigat după atâta chin și muncă de șapte ani. Eu m-am chinuit pentru tine și tu pentru mine te-ai zbuciumat; dar de acum nimeni nu ne mai poate despărți, drăguța mea! Nucii cu hulubii din vârf sunt dragostele mele, a mea ș-a ta, după toate câte le-am răbdat s
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a pedepsirii lui Ilie pentru fuga de sub arme. Un intertitlu anunță : „Își va primi pedeapsa cuvenită tuturor dezertorilor”. Apare o țeavă de pușcă, dar nu vedem cine apasă pe trăgaci, soldat dușman sau român, fum la gura țevii, Ilie cade chinuit de durere și remușcare. Ion, în schimb, se vindecă, e decorat și se însoară cu Ileana. Clar și simplu - așa da, așa nu. Cătușe roșii, film de propagandă antibolșevică, în regia lui Carmine Gallone, pe un subiect de N. Kirițescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fenomenului ar fi tipice, întregului partid i-ar fi fost tipic fenomenul respectiv. Ani de zile un tovarăș vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă a încercat să ne convingă că a prezenta un membru de partid frămîntat, chinuit de între bări, înseamnă a arăta că partidul însăși e frămîntat, chinuit, de întrebări și incertitudini. Or, aceasta era, după părerea dînsului un neadevăr. Sălcudeanu merge mai departe decât Ivașcu în a propune soluții de afirmare pe teme politice comuniste
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
gura mare și pantaloni scurți din Reconstituirea. Are o slujbă bună, e integrat în sistem, e tânăr, e burlac, vrea doar să-și ia leafa și să- și trăiască viața fără prea mari complicații. Nu e un răzvrătit, nu e chinuit de probleme ideologice, el e cu „tehnica”, dar nu a inventat nici un procedeu revoluționar de economisire a peliculei, prestează la comandă, restul nu-l interesează. Dacă e să-i găsim o strămoașă cinematografică și lui Ani (Tora Vasilescu), ea nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]