7,234 matches
-
suflet uriaș precum a fost și a avut acest Radu Gyr poate greu se va mai naște în viața acestui popor. De-ați ști cât de mult ne-am bucurat noi, foștii deținuți politici, ascultând baladele lui în pușcărie: Balada codrului fără haiduc, Balada cerului fără stele și câte altele. Vreți să vă spun o poezie de Radu Gyr? C.I.: Vă rog! D.V.: Vă voi recita Foamea, ca să înțelegeți de ce Nichifor Crainic plângea și bocea de foame: "Parcă de veacuri, parcă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
an. Când îndeplineau porunci domnești, mazilii erau organizați pe căpitănii, iar căpitanii de mazili puneau la dispoziția ispravnicilor oamenii necesari de care aceștia aveau nevoie. Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la răpirea Basarabiei, pomenind despre mazilii din codrii Bâcului - adică a ținutului care se întindea de la Ungheni spre mânăstirea Chipriani până la gurile râului Bâcu, istoricii vorbeau despre stratificarea socială a teritoriului basarabean: „Boierii Moldovei din Basarabia au fost recunoscuți de Rusia drept clasă privilegiată. După boieri, pe scara
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alte sate. În catagrafia de la 1803, când Moldova se întindea până la Nistru, Țara era împărțită în 21 ținuturi - Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași (cu 3 ocoale peste Prut), Grecenii, Codru, Hotărniceni, Orheiul, Soroca - ultimele 5 ținuturi peste Prut. În legătură cu aceasta, în „Tezaurul toponimic al României", Dragoș Moldovanu precizează că ținutul Herța cuprindea „cele 23 sate care mai rămăseseră din fostul ținut al Cernăuților, înființat prin anii 1785 - 1789", iar Hotărnicenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acel târg" zice Georgie Ghica în cartea de scutire a doi preoți și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa în pace. La 1621, Alexandru Iliașu, în cartea sa, îi numește „dăbilari de ținut". Vel Căpitanu de Codru sau marele Căpitan de Codru este funcția pomenită într-o carte domnească a lui Constantin Mavrocordat din anul 1743. Era o funcție militară: căpitănia polcurilor ostășești ale ținutului Fălciu. Se numea „de Codru" pentru că sub comanda vel Căpitanului de Codru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în cartea de scutire a doi preoți și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa în pace. La 1621, Alexandru Iliașu, în cartea sa, îi numește „dăbilari de ținut". Vel Căpitanu de Codru sau marele Căpitan de Codru este funcția pomenită într-o carte domnească a lui Constantin Mavrocordat din anul 1743. Era o funcție militară: căpitănia polcurilor ostășești ale ținutului Fălciu. Se numea „de Codru" pentru că sub comanda vel Căpitanului de Codru se aflau Codrenii, adică locuitorii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numește „dăbilari de ținut". Vel Căpitanu de Codru sau marele Căpitan de Codru este funcția pomenită într-o carte domnească a lui Constantin Mavrocordat din anul 1743. Era o funcție militară: căpitănia polcurilor ostășești ale ținutului Fălciu. Se numea „de Codru" pentru că sub comanda vel Căpitanului de Codru se aflau Codrenii, adică locuitorii de la Codrul Tigheciului, care în vechime erau toți ostași. În cartea lui Constantin Mavrocordat din anul 1743 vel Căpitanul de Codru împreună cu un alt boier erau însărcinați a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Codru sau marele Căpitan de Codru este funcția pomenită într-o carte domnească a lui Constantin Mavrocordat din anul 1743. Era o funcție militară: căpitănia polcurilor ostășești ale ținutului Fălciu. Se numea „de Codru" pentru că sub comanda vel Căpitanului de Codru se aflau Codrenii, adică locuitorii de la Codrul Tigheciului, care în vechime erau toți ostași. În cartea lui Constantin Mavrocordat din anul 1743 vel Căpitanul de Codru împreună cu un alt boier erau însărcinați a cerceta „nisce împresurări de moșii". Vel Căpitanul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
funcția pomenită într-o carte domnească a lui Constantin Mavrocordat din anul 1743. Era o funcție militară: căpitănia polcurilor ostășești ale ținutului Fălciu. Se numea „de Codru" pentru că sub comanda vel Căpitanului de Codru se aflau Codrenii, adică locuitorii de la Codrul Tigheciului, care în vechime erau toți ostași. În cartea lui Constantin Mavrocordat din anul 1743 vel Căpitanul de Codru împreună cu un alt boier erau însărcinați a cerceta „nisce împresurări de moșii". Vel Căpitanul de Codru își avea reședința în târgul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ostășești ale ținutului Fălciu. Se numea „de Codru" pentru că sub comanda vel Căpitanului de Codru se aflau Codrenii, adică locuitorii de la Codrul Tigheciului, care în vechime erau toți ostași. În cartea lui Constantin Mavrocordat din anul 1743 vel Căpitanul de Codru împreună cu un alt boier erau însărcinați a cerceta „nisce împresurări de moșii". Vel Căpitanul de Codru își avea reședința în târgul Fălciu unde își avea sediul și isprăvnicia, iar ca poziție ierarhică „era al doilea după vel Căpitanul de Iași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aflau Codrenii, adică locuitorii de la Codrul Tigheciului, care în vechime erau toți ostași. În cartea lui Constantin Mavrocordat din anul 1743 vel Căpitanul de Codru împreună cu un alt boier erau însărcinați a cerceta „nisce împresurări de moșii". Vel Căpitanul de Codru își avea reședința în târgul Fălciu unde își avea sediul și isprăvnicia, iar ca poziție ierarhică „era al doilea după vel Căpitanul de Iași". Din documentele timpului rezultă că vel Căpitanul lua parte la cercetări în ținut, așa cum rânduia Domnia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și până la 1812, Moldova a fost ocupată de ruși, în luptele cu turcii, iar pacea încheiată în București fiind total neconvenabilă Moldovei, ea pierzând jumătate din teritoriu, Episcopia de Huși pierzând și ea ținuturile de peste Prut - Lăpușna sau Orheiul, Soroca, Codrul și Greceniirămânând numai cu ținutul Fălciului, a fost bun prilej pentru episcop să ceară Divanului domnesc al lui Scarlat Alexandru Calimachi Vodă ajutor pentru ieșirea din sărăcie, mai ales că la 1813 arseseră și casele episcopale. Actul luării Basarabiei de către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au încercat, rând pe rând, când cu mai multă, când cu mai puțină izbândă, să înfrângă cerbicia Semi-lunei: s-au încumetat și Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare și Mihai cel Viteaz. Natura însăși, cu codrii săi, cu munții săi, cu văile sale, au stat într-ajutor la Rovine și la Racova, dar turcii aveau noroc, - noroc și putere mare. În folosul lor venea răutatea și viclenia oamenilor. Lupta dintre Dănești și Drăculești, ca și - mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1830-1832 și mai încoace... Înainte de a se dezvolta agricultura, suprafețele erau parte câmpii deșarte care serveau pentru pășunatul vitelor pentru că proprietarii și locuitorii satelor țineau mai multe vite în loc să se ocupe de cultura cerealelor, parte din locuri erau acoperite de codri, dumbrăvi, spinișuri, mlaștini, stufărișuri. Pământurile fiind foarte bune și priind tuturor cerealelor, se cultiva mai ales grâul, secara, orzul, ovăzul, păpușoiul, cânepa, mălaiul și toate soiurile de legume, viilor nepriindule „așa de bine ca în părțile de jos". La obținerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cum mai cred unii? Nici de cum, ne răspund specialiștii. Cercetările arheologice, întovărășite de cele ce ne spun „hârtiile", fac dovada că populația din „Ttel", ca și cea aciuată pe văi și dealuri, în marginea ori în adâncul pădurilor, funcție de împrejurări (codrul frate cu românul), omul preistoric deci a avut și el ziua lui obișnuită, viața lui. Cioburile și uneltele pe care le folosea, descoperite și cercetate, vorbesc despre atmosfera comunității. Ele ne spun dacă era primăvară sau toamnă la data evenimentului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un turnuleț ferit de zgomot"387*. Distanță în vânătoare când se îndepărtează ("îi plăcea să vâneze departe de lume, cu calul și cu șoimul său"388 și când se ține la distanță de alți vânători pentru a se îndepărta în codrii sălbatici. Distanță, de asemenea, a vânatului din ce în ce mai îndepărtat pe care îl ucide cu șoimul și arbaleta, săgeata și lancea, care servesc la măsurarea și reducerea distanței, moartea pe care o provoacă fiind trăită ca un act erotic, un spasm voluptuos
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Alte române au fost publicate în perioada 2006 2009: Acvila Neagră (Nuntă domniței Olena) - român (Ed. Danaster, 2006), Taină Stejarului - român (Ed. Danaster, 2006), Osânda și izbândă - român (Ed. Danaster, 2007), Sub sabia cu straja-n cruce, III (Bătălia de la Codrii Cozminului) Războiul de 13 ani - român (Ed. Danaster, 2008), Dafina Doamna român (Ed. Danaster, 2009). Dar iată cum prezintă scriitorul Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui prin străvechile păduri de stejar...sus, pe Basaraba, vei struni caii din umbletul lor și îi
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
o vreme să răsufle, ...apoi, urmând un drum vechi de pământ, tăinuit de copaci bătrâni ce își înfrățesc crengile deasupra, tăind de-a curmezișul făgetul pe la Podu de Lut, vei ies, după o poștă de cale, de partea cealaltă a codrilor, pe valea Șiretului, la șleahul mare al Sucevei. Jos, pește copacii Zagaviei, se ghicește Târgu Răreșoaiei,Hîrlăul, care se înalță astăzi peste vremuri de legendă și ziduri de cetate, ... drumul mare, spre Iași, isi înfrățește calea cu apă Bahluiului, șerpuind
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită existența unei mori de apă și a unei cariere de piatră, părăsita acum mai bine de o sută de ani, ce a constituit un potențial economic
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de Sântandrei, pe care Doamna profesor Maria Agapi l-a susținut cu aplomb, cred că este „examenul” ei de capacitate, în păstrarea tradițiilor spirituale ale românilor de oriunde aiurea, personalizate pe viața satului de cumpănă, între Dealul Mare- Hîrlău și codrul, care se întinde până spre Tudora și Vorona Botoșanilor. Apoi, am găsit și alte puncte de comunicare și apropiere, în mod cert, pasiunea noastră comună pentru ceramică și atașamentul Mariei Agapi, față de tradițiile ceramice ale consătenilor ei, cărora le-a
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
s-a interzis vorbitul, muritul, născutul și amintitul. împăratul Sang zăcea abătut pe perna lui așternută cu petale de trandafiri. Să se fi speriat Liu de însărcinarea primită și acum se ascunde pe undeva, ori s-o fi refugiat în codri? Să se fi alăturat țăranilor? Sau s-o fi înfruntînd pe sine? împăratul și-a trimis cele mai bune iscoade să-l caute. Fiecare s-a întors cu misiunea neîmplinită. Era un soare strălucitor în ziua cînd sosi pictorul. Se
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
reprezentate numai de o poezie, cele mai multe - de două, trei sau patru poezii. Peste aceste limite sunt selectați cu mai multe titluri poeții cei mai importanți, în opinia antologatorului: Magda Isanos (5 poezii), Grigore Vieru (9, cele mai multe, pe bună dreptate), Anatol Codru (6), Nicolae Esinencu (7), Leo Butnaru, Ion Hadârcă și Eugen Cioclea (cu câte 5). Evident că o astfel de reprezentare nu trebuie absolutizată, căci există poezii scurte, iar spațiul poate fi mai semnificativ. După acest din urmă criteriu (spațiul tipografic
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
la celălalt pol istoric, Emilian Galaicu-Păun, din sfera postmodernismului, dintre nouăzeciști (cu 10 pagini). Cei mai mulți reprezentanți de vârf are neomodernismul generațiilor '60 și '70, ca și în literatura din România: Grigore Vieru și Nicolae Dabija (cu câte 8 pagini), Anatol Codru, Nicolae Esinencu, Ion Hadârcă (cu câte 7 pagini), Arcadie Suceveanu, Eugen Cioclea (cu câte 6 pagini). Notez, din toate epocile, și poeții prezenți în 5 pagini: George Meniuc, Paul Mihnea, Aureliu Busuioc, Leo Butnaru, Teo Chiriac, Andrei }urcanu, Vsevolod Ciornei
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
la limita precarității și, de multe ori, la aceea a supraviețuirii, doar din schimburile elementare cu o natură excesiv de generoasă, am avut suficient timp liber să ne autocontemplăm extatici și să constatăm că suntem unici, că suntem blînzi, că iubim codrul care ne este frate, că suntem ospitalieri, că ne pălește aleanul mai ceva ca o ghiogă păgînă, că avem doruri intraductibile și că un sentiment continuu de jale adîncă și de visare nelămurită ne găurește sufletul și ne taie răsuflarea
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
Când dl. Adrian Severin a scos țipătul de satisfacție că, în fine, a pătruns secretul Băsescu, descoperind într-însul pe străin - pe deasupra tătar! - alogen, în mijlocul pașnicilor valahi mulgători de mioare, necunoscători de grabă, termene, agitație - și unde numai clipa freamătă -, codrul însuși s-a trezit din somnul său imemorial, de sub aștri. Succesul dlui Traian Băsescu, ni s-a revelat, se datorează prezenței în genele dânsului a unui alt soi de calități și reacții decât ale aborigenilor valahi. Prin mânuirea unor necunoscute
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]