7,605 matches
-
drum, conviețuind încă în familia extinsă. Scăderea coeziunii și solidarității familiei conduce în foarte multe cazuri la divorț. I. Mihăilescu (1999, 95) aprecia că „procesele de mobilitate implică contactul cu noile valori și cu noile modele familiale, independență economică și comportamentală a tinerilor, modificarea așteptărilor tinerilor cu privire la viitorul partener și la viața de familie, extinderea posibilităților de alegere a partenerului, modificarea criteriilor de alegere și a rolului părinților în alegerea partenerului, scăderea controlului social asupra comportamentelor premaritale și familiale, emanciparea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și este însoțită de numeroase procese sociale pentru individul/grupul ce se deplasează și pentru comunitățile furnizoare, respectiv primitoare de migranți. Delincvența este văzută drept o consecință a expansiunii urbane, a supraaglomerării populației în anumite regiuni ce determină noi modele comportamentale sau marginalizarea unor categorii de populație. Devianța este asociată unor aspecte negative ale vieții sociale. Informațiile cotidiene furnizate pe diferite căi (mass-media, sondaje de opinie, statistici ale poliției, rapoarte de specialitate, oficiale, observații la nivelul simțului comun) reliefează faptul că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
De altfel, potrivit aceluiași autor ce adaptează o schemă propusă de R. Taylor (1995), impactul infracționalității asupra populației este resimțit la nivel psihologic (prin apariția sentimentelor de teamă, a frustrărilor față de zona de rezidență, a dorinței de schimbare a acesteia), comportamental (manifestate prin interiorizare, evitarea unor locuri, reducerea șanselor de dezvoltare a unor activități economice, sociale etc.), psihosocial (creșterea neîncrederii în vecini, reducerea numărul relațiilor sociale) și economic (scade prețul locuințelor, crește dezinteresul față de investițiile din zonă, se concentrează aici o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
învățate), profesorul Philip Zimbardo imaginează un program în zece trepte pentru a rezista influențelor nedezirabile (a ten-step program to resist unwanted influences). Îl prezint foarte succint, cheia programului fiind dezvoltarea celor „trei s-uri”: conștiința de sine, sensibilitatea situațională, eleganța comportamentală în viața de zi cu zi (self-awareness, situational sensitivity, street smarts). Iată treptele pe care trebuie să le urcăm pentru a rezista răului: 1. Am făcut o greșeală! Să admitem că noi, ca și alții, am greșit într-un moment
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
anume profunzime a sondării psihologice. Componentele realului, fără să fie pretexte analitice, potențează totuși notația caracterologică pe linia detectării unui nucleu dilematic al ființei. Tehnica de creare a psihologiilor compozite, speculate lucid, fără tentația abisalului, dar convingător la nivelul ansamblului comportamental, suferă din pricina manierei monocorde. Strict vorbind, romanul Racul este urmărirea unui proces de conștiință: tatăl moare, fiul îi regândește existența, presupunând o crimă și identificând ipotetic asasinul, rând pe rând, în douăsprezece personaje, toate cu o vină potențială. Chiar dacă este
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
al autorului, atunci când știe ce hram poartă fiecare personaj, poate începe propriu-zis derularea retrospectivă a acțiunii. Din acest punct de vedere, nici un personaj nu se poate manifesta într-un context neutru: fiecare poartă o etichetă, este fixat într-o marjă comportamentală. Atunci când acționează, este, deja, un caz clasat, faptele sale nu fac decât să confirme ceea ce spectatorul acestui spectacol grotesc și adesea caricaturizat știa deja. Dar mai este o motivație a acestei relaxări a controlului cerebral asupra dispunerii procedeelor narative în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este că acestă lucrare nu reprezintă un tratat de zoologie, ci o lucrare de morală creștină. Fabula propriu-zisă, care atribuie animalelor comportamente "nerealiste" este un simplu pretext pentru interpretarea alegorică: Fiziologul se dorește un îndreptar pus la îndemâna creștinului, un breviar comportamental, o sumă a posibilelor modele comportamentale, a virtuților pe care un bun creștin trebuie să le cultive și a viciilor de care trebuie să se țină departe. Cert este că diferitele variante ale acestei lucrări au influențat decisiv nu doar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un tratat de zoologie, ci o lucrare de morală creștină. Fabula propriu-zisă, care atribuie animalelor comportamente "nerealiste" este un simplu pretext pentru interpretarea alegorică: Fiziologul se dorește un îndreptar pus la îndemâna creștinului, un breviar comportamental, o sumă a posibilelor modele comportamentale, a virtuților pe care un bun creștin trebuie să le cultive și a viciilor de care trebuie să se țină departe. Cert este că diferitele variante ale acestei lucrări au influențat decisiv nu doar scrierile de cult, ci și enciclopediile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
amenințării asupra sănătății și auto vulnerabilitatea percepută), despre boală și riscurile/ beneficiile de a adopta acțiunile recomandate. Acest model a fost conceput mai ales pentru a explica implicarea în comportamente preventive. HBM are anumite limite: nu include faza de intenție comportamentală și nu specifică relația dintre factorii sociali (ex: căutarea aprobării din partea altora) și comportamente (28). În diabet, suportul acestui model este încă sub semnul întrebării 204 (29). Relația dintre convingerile despre sănătate și aderență nu a fost încă suficient demonstrată
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
contribuție a acestui model este introducerea conceptului de intenție, care precede și poate fi un predictor pentru comportament. Intențiile sunt determinate de atitudini cu privire la un anumit comportament și normele subiective cu privire la acel comportament. Teoria Comportamentului Planificat (TPB) aduce nou controlul comportamental perceput (măsura în care o persoană simte că a adopta un anumit comportament este în limitele controlului propriu) și obstacolele percepute. Conceptul de control comportamental este considerat a fi similar cu conceptul de auto-eficacitate introdus de Bandura (30). În TPB
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
anumit comportament și normele subiective cu privire la acel comportament. Teoria Comportamentului Planificat (TPB) aduce nou controlul comportamental perceput (măsura în care o persoană simte că a adopta un anumit comportament este în limitele controlului propriu) și obstacolele percepute. Conceptul de control comportamental este considerat a fi similar cu conceptul de auto-eficacitate introdus de Bandura (30). În TPB, atitudinile și normele subiective își exercită influența asupra comportamentului în mod indirect, prin intermediul efectului pe care-l au asupra intențiilor. Modelele autoreglării sunt: Modelul Auto-Reglării
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
modul în care pacienții își reprezintă identitatea bolii/simptomelor specifice, cauza acestora, evoluția în timp a bolii, tratamentul și consecințele acestuia. REPREZENTĂRI ALE IDENTITățII BOLII/SIMPTOMELOR Reprezentarea identității simptomelor la persoanele cu diabet poate fi un factor determinant al deciziilor comportamentale ale acestora cu privire la boala lor. Majoritatea pacienților susțin că ei pot să recunoască atât hipoglicemiile (cu manifestări mai evidente), dar și hiperglicemiile. De asemenea, pentru a preveni complicațiile pe termen lung, persoanele cu diabet sunt stimulate/încurajate să se implice
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
insulinoterapia, în opinia unor pacienți, este creșterea frecvenței / severității hipoglicemiilor. Hipoglicemiile sunt retrăite subiectiv diferit, de la un pacient la altul. Simptomele cele mai comune sunt: amețeală, senzația de foame, tremurături, transpirații abundente, pierderi ale echilibrului, scăderea puterii de concentrare, tulburări comportamentale. De multe ori acestea pot să apară atunci când persoanele cu diabet sunt pe stradă, în mediul social, sau noaptea, în somn. Atunci când apar în mediul social pot crea o senzație de jenă a pacientului, care poate chiar să cadă. Pacienții
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
cunoscut faptul că mediul social poate constitui un suport pentru pacient, în adaptarea acestuia la boală. Astfel, cercetarea efectelor mediului social și familial este un pas esențial în studiul atitudinilor legate de insulinoterapie la persoanele cu diabet zaharat și efectelor comportamentale ale acestor atitudini. SUGESTII PRACTICE În ciuda faptului că nu există încă studii randomizate, cu valoare predictibilă puternică, care să valideze vreo intervenție specifică pentru reducerea rezistenței psihologice la insulină, studiile efectuate până acum sugerează cîteva strategii intervenționale: 1. oferirea de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
familie, prin „context”vom înțelege modul de viață al familiei lărgite și al comunității din care fac parte victima și agresorul, modul de a tolera sau de a condamna violența prin reprezentările sociale împărtășite în mare de tot grupul, stereotipiile comportamentale în interacțiunea cu ceilalți promovate de mentalitatea comunității, sistemul de valori al familiei lărgite și al comunității. Astfel se știe că societățile patriarhale, dominate de elementul masculin, sunt mai expuse la producerea unor evenimente violente și mai puțin prevăzătoare, atente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la nivel microsocial nu a fost ținta înțelegerii și a prevenirii decât în ultimii ani, mai ales începând cu al șaptelea deceniu al secolului trecut. A fost momentul în care observații făcute asupra foștilor combatanți din războaie au reliefat manifestări comportamentale inexplicabile. Aceste manifestări au fost descrise sub terminologia sindromului de stres posttraumatic, intrând în ediția a treia a DSM1. Edițiile ulterioare au adus precizări și instrumente ajutătoare pentru recunoașterea sindromului și au stimulat cercetările în domeniu. Aceleași manifestări au fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comise de bărbați, în comparație cu actele comise de femei. Mergând mai departe, se ignoră caracteristica agresivă definitorie pentru bărbat, comparativ cu prezența ei mai ales reactivă, în comportamentul femeii. „Agresivitatea și violența la bărbat, sunt mai degrabă parte a unor tipare comportamentale de coerciție, intimidare sau contenționare.”(Vazsonyi, Flannery, Waldman, 2007, p. 8) Statisticile internaționale privind sexul autorilor unor acte de violență, precum și statisticile privind sexul prizonierilor din închisori pledează pentru aceste afirmații. Kevin Brown (2004)2 adaugă încă un argument pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ridicarea piedicilor din calea manifestării unei iubiri vitale. Manifestarea în comportament a agresivității ține atât de temperament, ca un dat înnăscut, cât și de experiențele din timpul vieții, de ceea ce s-a învățat. Trebuie să diferențiem între agresivitate, ca energie comportamentală, și violența, înțeleasă ca o caracteristică a unor comportamente țintind amenințarea sau distrugerea, provocând durere și frica celui care apare ca victimă. Așa cum am mai spus, în cadrul relațiilor sociale, în general, la violență se răspunde cu violență. Când două persoane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și frica celui care apare ca victimă. Așa cum am mai spus, în cadrul relațiilor sociale, în general, la violență se răspunde cu violență. Când două persoane se afla în interacțiune, siguranță de sine a uneia dintre cele două persoane și tendința comportamentală de a domina pot declanșa sau stimula agresivitatea celeilalte persoane. Acest lucru devine evident și în cazul unor întrevederi sau intervenții profesionale cu persoane depresive. Depresia poate avea o latură agresivă intensă negând prezența benefică a celuilalt, descalificat astfel sub
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2009). Astfel de cazuri de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc (Collins, 2009). în caz de crimă, avem însă întotdeauna o încălcare a legii, a regulilor, deci o devianță comportamentală. Studierea comportamentelor criminale, criminologia 1, reprezintă o veche preocupare în domeniul științelor umane, avându-și originile în secolele XVII-XVIII. Filosofi ai acestei perioade romantice a gândirii au dezvoltat câteva principii de bază în înțelegerea crimei și stabilirea pedepsei. Aceste principii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a explica mecanismele emoționale declanșatoare ale violenței în cuplu, Elbow (1977) descrie patru tipuri de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală cu partenera/ul de viață. Cele patru tipuri se construiesc pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
personal asupra situației la femeie, ceea ce are ca efect ultim incapacitatea ei de a se separa de partenerul violent (Walker, 1984). Michalski (2005) critică teoriile psihologice care explică violența prin dorința de control și de putere susținând că aceste tendințe comportamentale ar putea fi generate de „natura patriarhală a societății”care condiționează și induce astfel de comportamente la 65VIOLENȚA bărbat. Putem defini, din punct de vedere sociologic, patriarhatul ca un sistem de autoritate în familie, în cadrul căruia loaialitatea datorată „șefului”se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin conceptul de passage à l'acte. în domeniul maltratării copilului se utilizează mai degrabă terminologia anglofonă: acting out. în general, problemele de comportament de genul dependenței de alcool, droguri, fumatul, experiențele sexuale precoce, atacarea altor persoane, precum și alte devianțe comportamentale sunt considerate în strânsă legătură cu scăderea autocontrolului. Perspectiva teoriei atașamentului aduce explicații diferite asupra cauzelor comportamentelor violente ale partenerului, accentuând sentimentul acestuia că relația este amenințată de comportamentul celuilalt sau că pierde controlul asupra disponibilității celuilalt în relație. Acest
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
începând cu relația cu figură de atașament și continuând cu alte experiențe de relaționare cu ceilalți, în circumstanțe diferite) că violența poate fi eficientă. Mayseless (1991) trece în revistă numeroase cercetări în domeniul atașamentului și evidențiază existența a trei tipare comportamentale față de partener, în relația de cuplu, în acord cu cele trei tipare comportamentale majore specifice atașamentului: a) securizant; b) insecurizant evitant și c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relaționare cu ceilalți, în circumstanțe diferite) că violența poate fi eficientă. Mayseless (1991) trece în revistă numeroase cercetări în domeniul atașamentului și evidențiază existența a trei tipare comportamentale față de partener, în relația de cuplu, în acord cu cele trei tipare comportamentale majore specifice atașamentului: a) securizant; b) insecurizant evitant și c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]