7,252 matches
-
dată mai ales din izvor popular: "Paza bună trece primejdia rea...; melul blând suge la două mume...; capul plecat nu-l prinde sabia"; "...și se potriveau amândoi acești boieri într-o fire, după cum se zice: calul râios găsește copaciul scorțos". Cronicarul își frânge mâinile de-a lungul letopisețului, văietîndu-se și creîndu-se pe sine ca tip al boierului cu jale de țară: "Oh! oh! oh! Săracă țeară a Moldovei, ce nenorocire de stăpâni ca acesta ai avut... Oh! oh! oh! Vai, vai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Axintie Uricarul e un compilator, bine informat pentru epoca 1711-1716, cronica grecului Amiras rămasă în text grecesc (epoca 1726-1733), a diacului Nicolae Muste (epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI Însemnările muntene despre începuturi sunt foarte sărace și sunt reprezentate printr-un scurt pomelnic de voievozi, greșit și acela. Un călugăr oltean, Mihail Moxa, traducând în 1620 un Hronograf slavon, introduse scurte știri despre români. Un Kyr Gavriil, protul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cele trei sferturi de veac până la domnia lui Mihai, precum și pentru epoca lui Matei Basarab și a urmașului său Constantin Cârnul, există fragmente care presupun alți redactori. Toate acestea cu mici adaosuri de umplutură au fost topite laolaltă de un cronicar de la sfârșitul secolului XVII, de Stoica Ludescu, se presupune, care a împlinit din partea sa letopisețul până la sfârșitul domniei lui Șerban Cantacuzino, de unde numirea de Cronica Cantacuzinilor dată acestei porțiuni (1654-1688). Stilul e savuros vulgar, cu citații răzbunătoare și văietături comice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din mărăcine struguri și din rug smochine, așa nu se poate face din neamul rău bun; ci din varza cea rea ce-i zic morococean, au ieșit fiiu-său și mai morococean el" (asta se spune despre fiul Radului Armașul Vărzariul). Cronicarul înregistrează cu satisfacție un necaz tragicomic al lui Gligorașcu-vodă: "...și lui încă-i trimise Dumnezeu judecată, că se bolnăvi un cocon ce avea, foarte rău, și făcea grozăvii multe, că era mic, înfășat, iar el sărea ca unul de 30
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai încolo panegiristul lui N. Mavrocordat, dovedind aceeași răutate plastică observabilă în infernala relație despre viermi albi cu capetele negre ce ar fi ieșit din groapa serdarului Barbu, pentru faptele lui cele rele (de a fi scos din slujbă pe cronicar!). Pentru domnia lui Brâncoveanu s-a găsit un cronicar oficial în persoana lui Radu Greceanu, care dă un răboj monoton de conace, răscumpărat prin spectacolul unor amănunțimi ceremoniale. Cantacuzinii dădură din sânul lor un om foarte învățat, cu studii la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plastică observabilă în infernala relație despre viermi albi cu capetele negre ce ar fi ieșit din groapa serdarului Barbu, pentru faptele lui cele rele (de a fi scos din slujbă pe cronicar!). Pentru domnia lui Brâncoveanu s-a găsit un cronicar oficial în persoana lui Radu Greceanu, care dă un răboj monoton de conace, răscumpărat prin spectacolul unor amănunțimi ceremoniale. Cantacuzinii dădură din sânul lor un om foarte învățat, cu studii la Padova, pe stolnicul Constantin Cantacuzino, căruia i se datorește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gând să pună domn pe Ștefan Pîrscoveanul "au rămas cu buzele umflate", căci se alesese Ipsilant. Judecătorii "au pravili cu foile de piele, și încotro voiește într-acolo o întinde să iasă banii". Moruzi era "străcurînd țințariul și înghițînd cămila". Cronicarul e curios și a aflat de fabricația "secreturilor" cu "putoare iute" ale rușilor, încărcate cu "otrăvuri foarte iuți și scumpe foarte, de pe la spițeriile împărătești de la Hindiea". O întîmplare de mare comedie, care a atras atenția lui Caragiale, este aceea cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în înțelesul modern al cuvântului. De la 1770 până la 1788 această istorie e un memorial plin de momente vii, superior notate, în care intuirea mecanismului vieții politice este ageră și sobru exprimată. Neuitată este scena primirii la curtea din Viena a cronicarului, de către Iosef II, circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D. CANTEMIR D. Cantemir (1673-1723) e un erudit de faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru. Autor între altele al unei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt câte le vorbești Și că n-oi fi înșelată ș-adevărat mă iubești Și că jertfa nu mi-oi pierde-o, dar oi face-o pentr-un ce, Ți-aș făgădui din parte-mi amur și fidelite. ZILOT ROMÎNUL Cronicarul ascuns sub pseudonimul Zilot Românul era pe la 1850 un om cu totul vechi, el care, născut pe la 1780, alcătuise în 1800 o cronică în versuri și proză din domnia lui Constantin Hangerliul până la domnia lui Ion Caragea. Cu cât înaintează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tehnică de savant, un Grama, teolog de la Blaj, găsi că Eminescu n-a fost "nice geniu, nice poet" și că jugul lui e rușinos, căci ne e subjugat "sînge din sângele nostru". Printre "criticii" vremii se prețuia în mod deosebit cronicarul dramatic Al. Lăzărescu-Laerțiu (1830-1876). Capitolul XVI ARTA CU TENDINȚĂ. EPIGONII LUI EMINESCU ANTIJUNIMISMUL IEȘAN După plecarea lui Titu Maiorescu, încercă să atragă în jurul catedrei sale de la Universitate pe tineri înfocatul antijunimist Aron Densușianu. Atitudinea lui de luptă era naționalistă. Poet
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Iorgu Iordan, care în savante studii de gramatică fonologică și stilistică face un examen vast al limbii scriitorilor români, îndreptățind științific libertățile pe care creatorul și le ia față de vorbirea canonică (Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor"). Printre tinerii cronicari sunt de citat Octav Șuluțiu, recenzent onest, Eugen Ionescu, poet și critic inteligent și teribil, Lucian Boz, detractor al criticii de analiză și instaurator al uneia de înțelegere într-un stil delirant, Al. Dima, eseist, cu bune studii în probleme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literatură de imaginație sau dacă, după aprecierea sa, scrierile de altă natură posedă însușiri literare. "Culturalii" (cu excepția junimiștilor) sunt cel mult menționați.ă...î Lui Călinescu îi datorăm, mai mult decât oricărui alt critic, aprecierea la dreapta valoare (artistică) a cronicarilor munteni, a Istoriei ieroglifice, a Țiganiadei, a Însemnării lui Dinicu Golescu, a poeziilor lui Conachi, Iancu Văcărescu, Barbu Paris Mumuleanu, I. Heliade Rădulescu (din care se reținea doar Sburătorul), a literaturii lui Asachi ă...î Incontestabilă, ba chiar decisivă, a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Neajunsurile sunt provocate de lipsa sau inconsecvența utilizării criteriului axiologic. Tipăriturile lui Coresi și ale lui Chesarie de Râmnic fac pe N. Iorga să vibreze mai mult decât opera lui Rebreanu sau Arghezi, Cartojan nu ierarhizează sub raportul valorii pe cronicarii moldoveni și n-a avut curajul să-și publice cursul său despre Dimitrie Cantemir, Bogdan-Duică insistă asupra lui Barac mai mult decât asupra lui Eliade, D. Popovici acordă un merit mai mare lui Radu Tempea și lui George Lazăr decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ar fi conștientă și rușinată de lucrurile rele pe care le-a făcut, își ascunde sutele de capete în propriul corp, corp fluid, ce își reduce treptat dimensiunea redevenind acea apă blândă descrisă și pomenită de -a lungul veacurilor de cronicari, scriitori, poeți. Cu mișcări gingașe, își reia cursul domol spre prietenul ei, râul Prut, ce o așteaptă și o îmbrățișează de o veșnicie cu aceeași dragoste. În lunca inundată a acestui râu molatic, unde apa parcă a uitat să meargă
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
mai întîi, ivirea unei mari și fecunde idei în conștiința câtorva români - originea romană a poporului român și, ca corolar, ideea de unitate a tuturor românilor prin originea lor comună -, și apoi deprinderea cu reflectarea asupra vieții, prin faptul că cronicarii judecă și nu se mai mărginesc a înregistra faptele, ca mai înainte, în perioada slavo-bizantină. Efectele acestei mișcări culturale n-au să se piardă niciodată cu totul în Moldova. Această timpurie mișcare culturală din Moldova ne va explica, cum vom
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
creierului în mai multe generații. Apoi, o deprindere cu îndeletnicirile culturii 2 , trecută prin educație, o generație moștenind de la alta deprinderea de a citi, oarecare cunoștințe mai deosebite, în specie: o bibliotecă de cărți vechi românești religioase, poate manuscrise de cronicari, cărți profane tipărite și adesea cărți străine; și contactul cu niște părinți mai mult sau mai puțin cunoscători de literatură. Un C. Negruzzi, copil, are la îndemînă o bibliotecă bogată de cărți vechi românești a tatălui său3 . În al doilea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (Influența polonă), de același ăBuc., 1901î. Influența poloneză a fost o influență apuseană, înalt culturală și - mai ales - un capital străin menit să valorifice sufletul și talentul românesc. Ei îi datorim pe cronicarii cugetători ai veacului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea (afară de Cantemir, care, cum am spus, e un produs al spiritului multilateral european). Acum vom avea scriitori care scriu în românește, care cugetă, discută, care dezgroapă trecutul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
istoria nouă a limbii e mai grea. Ardealul, ce are tradiția...". Și cei ce nesocotesc tradiția și "care toate înlăturează și pomenirea chiar a tradiției, sunt ca oamenii cei noi ce își tăgăduiesc părinții". Cărțile vechi, zice el, și limba cronicarilor trebuie să fie modele pentru limba românească, nu cum fac "învățații" ce "leapădă tradiția ascunzînd-o sub pretext de baștină latină". Și, în sfârșit, sintetizând și trăgând concluzii, Russo zice: "...între români, moldovenii și între moldoveni, colaboratorii României literare sunt singurii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din Muntenia, sau, dacă o cunoștea (căci în jurnalul său de la Soveja ne spune că a primit Magazinul istoric), n-o cunoștea bine. Nu-i vorbă, el, care lăuda așa de mult pe scriitorii moldoveni, ne spune, izbit de inferioritatea cronicarului muntean, că: "Constantin Căpitanul e ieftin la vorbă, tare ostenitor, nu plătește cât Miron și alții" ("Revista romînă", 1863, p. 546). Cronografia muntenească, oricât ar fi de inferioară celei moldovenești, oricât ar conținea "mai mult date istorice, cu puține cugetări
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
inferioară celei moldovenești, oricât ar conținea "mai mult date istorice, cu puține cugetări asupra evenimentelor raportate", cum zice dl Xenopol (Mihail Kogălniceanu, p. 30), a format, împreună cu literatura bisericească, un element de tradiție. Eliade Rădulescu, care nu face caz de cronicari (primul defect), nici de literatura populară (al doilea defect), face mult caz de literatura bisericească, când e vorba de limba literară. În Muntenia, oameni care se influențează și ascultă de tradiție sunt: Gr. Alexandrescu și adânc cunoscătorii de cele vechi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
seamănă cu vechea școală critică. Fiind democrați, era natural să se îndrepteze către "popor". Iar ca apărători ai originalității limbii și literaturii, tot la popor (la limba, spiritul și viața lui) și la istorie (la viața trecută și la limba cronicarilor) trebuiau să se adreseze. Eminescu seamănă și în această privință cu vechea școală critică. Și, din "Junimea", mai seamănă și Lambrior, care, în deosebire de dl Maiorescu și de toți ceilalți, voia o limbă încă și mai românească. Iar dl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la Iași, ca să învețe nemțește, franțuzește și latinește. - Dar românește nu ? - Ba și românește; dar, vezi d-ta, că dacă n-a învăța franțuzește și latinește nu înțelege româneasca de astăzi. 1 Întotdeauna C. Negruzzi, când vrea să vorbească de cronicari, îi personifică în Cantemir: acesta îi era mai cunoscut pentru că acesta a fost tipărit cel întîi. 2 Scrieri, I, p. 337. Acum trebuie să știm multe limbi, ca să înțelegem pre a noastră"1 . Și aceeași atitudine de critic o are
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la poalele Carpaților, locuite de acest neam care s-au supus lui și nu toată țara pînă la Dunăre și Marea Neagră. Documentul a fost tradus de B. P. Hașdeu și infirmă povestea descălecatului celor două țări române așa cum susțin le-gendele cronicarilor. Cum Căliman a murit la vîrsta de 12 ani, este exclus ca el să fi cucerit aceste ținuturi iar tatăl lui Ioan Asan a fost un rege plin de energie care stăpînea un vast teritoriu recunoscut și rîvnit de către vecini
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sînt amintite ambele cuvinte - bessarabeni și Bazaram-bam - dar cu 100 de ani înainte ca această familie să ajungă a conduce Valahia, exclude zicerea istoricilor români așa cum am arătat mai înainte. O altă menționare a populației românești din Moldova este a cronicarului Tho-mas Tuscus în Gesta imperatorum et ponficum care spune că în anul 1277: ,, În această vreme regele Ottokar al Boemiei, prins în luptă cu Rudolf de Habsburg, a chemat în ajutor pe bruteni și necredincioși, dar potrivit hotărîrii lui Dumnezeu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
deprins folosirea scrisului. Dacă acești români foloseau scrisul la acea vreme înseamnă că aveau ce scrie iar deprinderea nu a fost luată de la prădătorii migratori care s-au abătut în roiuri asupra acestui pământ. Tăblițele geților confirmă adevărul scris de cronicarul ungur. Timp de o mie de ani pămîntul nostru a fost poarta și popasul numeroaselor urdii care căscau ochii către averile altora din apus sau doreau un ținut mai mănos pentru turmele lor. Într-o scrisoare a papei Inocențiu lll
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]