6,141 matches
-
durat doar o jumătate de oră. Au relevanță aceste durate, transmit aceste lucruri un anumit mesaj? Mihai-Răzvan Ungureanu: Au fost două întâlniri cu conducătorul statului libian, o întâlnire la începutul vizitei și încă una la finalul vizitei - de altfel, fiind destul timp, cred că am stat mai bine de 45 de minute la final împreună cu domnul președinte - când s-a făcut un rezumat al rezultatelor. Era nevoie de un impuls politic și acest impuls își va arăta eficacitatea în foarte scurt
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
foarte accentuată, schimburile comerciale au demarat, ele se află la un vârf nemaiatins. Prezența României în UE a impulsionat schimbul pentru că a deschis șanse suplimentare Republicii Moldova de a fi prezentă, în viitor, pe diverse piețe europene, dar aceasta nu-i destul. Repet, e o premisă, dar nu este și concluzia prosperității. Reorientarea definitivă a Republicii Moldova către piețele europene înseamnă nu doar o schimbare determinată de pragmatica economică, este și o schimbare de atitudine politică. „Valoarea investițiilor românești în Republica Moldova e minimă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
valuri e frumos. Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar există un argument în premiera faptului. Cred că sunteți de acord cu mine când spun că există un deficit de cooperare. Există Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, care are putere, însă nu este destul folosită pentru a genera și proiecte interesante, mă rog, are unul, două, dar nu mai multe. Nu atât încât să subvenționeze speranțele noastre de prosperitate. Ceea ce-i unește pe cei care s-au aflat în jurul mesei sunt în primul rând
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
să vorbească tare și să arate că există, să facă vocalize ca să arate că există? Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu am să vă spun ceva și sper să nu scandalizez pe nimeni când zic aceasta. Eu cred că avem destulă capacitate politică, destul potențial activ ca să putem fi vocali. Când zic vocali, în nici un caz o voce stridentă în relațiile noastre politice internaționale, în nici un caz în răspăr cu toată lumea, pentru că poți să fii strident arătând că nu-ți place regula sau poți
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
palide ale unei singure organizații, cu o birocrație complexă și, în ciuda bunei-credințe, încă destul de timidă. Iar, în rest, cooperarea militară nu poate să țină loc de cooperare politică. Exemplul cel mai bun îl avem în sud-estul Europei, unde a fost destul ca în 1999 - este termenul cronologic optim, cred - șefii de stat și de guvern din Balcani să se reunească în jurul aceleiași mese, la Sarajevo, punându-se atunci bazele Pactului de Stabilitate. Acel termen-zero al cooperării regionale, pornită întâi în forma
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Toate țările civilizate au așa ceva, iar noi nu suntem în stare să punem niște bani laolaltă pentru a scoate niște cărți. Dar, în fine, au apărut niște volume, slavă Domnului, Relațiile Româno-Israeliene, Româno-Ruse, Româno-Britanice, Româno-Germane, deja ies, există, dar nu destul, în fine. Carol Sebastian: Ce documente sunt? Mihai-Răzvan Ungureanu: Trebuie să vă imaginați de la rapoartele diplomatice de la 1834 ale trimișilor principilor români regulamentari la Constantinopol și în alte capitale mari, Viena, Paris, Londra, și până la telegrame, hârtii contabile din arhiva
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
asta, și foarte bine că este așa. Carol Sebastian: Adică, din 2002 și până acum, ziceți că s-au purificat? Cât s-a purificat din Externe din 2002 până acum? Mihai-Răzvan Ungureanu: În materia aceasta? Carol Sebastian: Da. Mihai-Răzvan Ungureanu: Destul, practic tot. Carol Sebastian: Și cei 7% care au rămas? Mihai-Răzvan Ungureanu: Înseamnă că nu au nici o problemă. Dar haideți să vă spun mai departe, că m-ați întrebat de cei 7%, de fapt, de cooperarea cu securitatea politică, iar
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
poet (unicul!) subtil și adevărat, afirmă cei care s-au adunat, în ultimii ani, atrași de șarmul și de misterul său. A obține drepturile de editare de la doamna Lyggia e, acum, o afacere, mă rog, la toate acestea a contribuit (destul) și entuziasmul Simonei Popescu. În loc să recupereze niște hârtii, scriitoarea a "prins" omul viu, suspicios, polemic și a scos tot ce era mai bun din experiența acestei întâlniri. A creat, s-ar zice, un muzeu kinetic, cu panouri pe care rulează
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
vreo propunere - imediat frunțile se încrețesc.Totuși ceva s-a întîmplat, datorită traducătorilor buni care există aici și fiecare autor german originar din România se străduie să facă ceva pentru literatura română... Eu însumi îmi reproșez că nu am făcut destul. Totuși am reușit să-l aduc pe Norman Manea în Germania, am un teanc de scrisori primite de la el începînd din 1982. Am făcut totul pentru ca să fie tradus și publicat aici și am reușit.Cu Paul Goma a fost la
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
cultura germană, izgonit de neandhertalii vremii. *** S-a spus că lucrarea lui Tacitus despre țara germanilor, ar avea un rol moralizator, ținând seamă de decadența care pândea Roma. Un fel de exemplu de neam viguros, plin de caracter... Se poate. Destul să citim un fragment, de exemplu din capitolul VII, în traducerea impecabilă a lui Teodor A. Naum, prefațator N. Lascu... Regi își pun dintre cei de neam, căpetenii dintre cei viteji (...) Căpeteniile comandă mai mult cu fapta, decât cu porunca
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
povestirea Linia întâi. Avem astfel mai în detaliu atmosfera atelierului personal al debutantului, însoțit de regimul nesigur, fluctuant, al colaborărilor în reviste din orașe atât de îndepărtate. În genul schiței, Gib I. Mihăescu nu a perseverat, pentru că nici nu avea destul umor, nici simțul necesar al dialogului. Predispoziția sa spre analiza psihologică avea nevoie de spații epice mai mari. Sunt interesante povestirile de război, mai mult prin premisele lor. Bisericuța de brad relatează cazul insolit al unui soldat necredincios aflat pe
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
că ești rob / Aceasta e Basarabia,/ Frate al meu,/ Tu, care înghețatele mîini/ Ale copiilor ei/ Le încălzești în mîinile tale./ Sînt palmele tale/ Ca o carte frumoasă/ Care le spune: «Albaștri/ Sînt ochii libertății/ Și parcă tot nu-i destul/ Numai atît»" (Rău să nu înțelegi...). Pentru neoromanticul Vieru, patria alcătuiește un inepuizabil rezervor de simboluri, un adevărat corn al abundenței poetice. Să admitem, totuși că cititorul onest al textelor d-sale trebuie să facă un efort pentru a separa
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
în primire", și e obligatoriu să te dai la o parte, pentru că datorită vîrstei nu mai corespunzi și, normal, trebuie făcut loc altora, mai ales celor cu un plus de tinerețe (în fond "să muncească și alții, eu am muncit destul", nu e chiar de blamat). Știu că nu vă spun noutăți, o spun doar pentru că sesizez în scrisul Dvoastră o "simpatie specială" pentru (unii) pensionari. În plus, nu cred a fi postmodern conflictul dintre tineri și bătrîni. Perorația gen "Montserrat
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13726_a_15051]
-
De aceea a dat 24.500 de lei pe revista lu'Dinescu, PLAI CU BOI, anuununumăruunu Și nu i-a părut rău, fiindcă a citit toate cele 96 de pagini (pe unele mai repede, că erau poze) și a rîs destul. A așteptat să treacă efectul endorfinelor și cînd gura i-a revenit în poziția obișnuită, nu chiar pungă, dar cu distanțe între comisuri și urechi, a considerat că poate da expresie impresiilor. Sintetic: Plaiu'lu'Dinescu e ca la caligrafie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
Hatten ș.a. Remarcabil este faptul că, prin cursurile ținute în Universitatea Națională de Muzică din București de profesorul Dinu Ciocan și de discipola sa, Antigona Rădulescu, cercetarea românească dovedește o sincronizare la noile idei pe care nu o apreciem încă destul, unul din motive venind tocmai din partea autoexigenței ambilor autori, reticenți în a publica orice și oricum. Avem însă ocazia acum de a consulta primul demers românesc în acest sens: o aplicare a teoriei narativității în sonatele pentru pian de Beethoven
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Pactului Atlanticului de Nord, înțelegem că vorbim despre realități de-acum patru-cinci ani. Or, o „siguranță” placată pe-o sărăcie lucie înseamnă doar terenul fertil de exersare a tot felul de aventurieri politici, unul mai grotesc decât altul. Nu-i destul că-l avem pe Vadim, a mai apărut și strania doamnă din Nevada. Institutele de sondare a opiniei și-au făcut impecabil datoria, și deja ne-o livrează ca pe-un produs de piață plin de vino-ncoa, gata să
Vulcanul putred by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13129_a_14454]
-
nu se juca niciodată la treaba asta. Deși era copil din flori, și mama lui venea o dată sau la două săptămâni acasă, Gabi mereu avea bani. Eu aveam doi părinți și niciodată nu i-am auzit spunând că am avea destul. Da, măi, că tu nu ai bunici...și mai e și soră-ta aia! concluziona amicul meu, care făcea mereu cinste cu cireșe și-mi alegea “cercei”. Eram “un cuplu” inedit. El mic și foarte slab (odată chiar l-am
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
pe cine își pune ochii - are el dreptul să se vaite că e sărac? Invidia față de vecinul său care nădușește muncind, este ea curată în ochii lui Dumnezeu? Pretenția de a fi ajutat și supărarea că nu ți se dă destul, deoarece celălalt are, vine ea din bun simț? Viziune: acela care se vede sărac poate să aibă dreptate, dar poate să aibă și iluzii. Ghehazi nu era sărac, avea unde dormi, avea ce mânca, avea ce îmbrăca. Părerea mea este
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
de om! Am risipit ani lungi tot căutând Folosul așteptării dupa izbânzi fragile, Nici jos de rămâneam sau munți escaladând N-aș mai fi reușit s-adaug vieții zile. Din cer Domnul privește și ne ajută sporul Eu am primit destul dar prea mult am greșit, Crezând că niciunei pierderi eu nu voi duce dorul Eu,care-am pierdut prea mult din câte am primit! Acum, când e târziu și drumuri se închid Durerile îmi par din ce în ce mai dese, Ce am făcut
GÂNDURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349762_a_351091]
-
să cer răsplata când soarta încă țese? Eu simt că e târziu ca să mai cer ceva Destinul s-a culcat, de mine prea satul Că cer și-acum, ce-am mai cerut cândva; Puțină sănătate, mici bucurii, și-ar fi destul! Se spun povești ce mulți poate le cred Cum că, în fiecare om ar zace o comoară, Ei bine, se poate să fie chiar așa- și eu aștept, Și dacă în astă viață nu, măcar a doua oară! Deși, ce
GÂNDURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349762_a_351091]
-
e cotropita de lacrimi, paragini, asasinate, devine un cuib al apocalipsei. Deturnata de la menirea ei, functioneaza că o emblemă patetica a flagelului: "O, cuvinte, cuvinte fără față,/ Lui Lui-lui-lui prin apă de lacrimi/ Prin apă larvelor hai-hui!/ Spargeți lichidele paragini,/ Destul am navigat la suprafață/ Tăind furtuni, delfin gălbui./ Unde ne sfîșie părinții/ Chip s-a tras cu mareea, chip s-a/ Legat în ia-l de unde nu-i./ Și Marea Neagră strepezindu-mi dinții.../ - Per ipsam, cum ipsa, în ipsa!/ Lui-lui-lui
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
spun: numai de călcam în picioare Marea Roșie/ vom vedea Pămîntul Făgăduintii!// Roșu și negru! Sînge și negru! Roșu și negru/ ne-acoperă, ne-adapă.// Un popor întreg cheamă țărmul. Un popor întreg/ și-a găsit mormînt în apă?// Nu! Nu! Destul am plîns! Iată minunea!/ Se-mplineste minunea-nvătată la liceu!// Uită-te bine, Tata! Marea Roșie se desparte!/ Cum s-a făcut, nu-nteleg nici eu". E o salvare ce vine din chiar mersul autodistructiv al golului luciferic, din divină dialectica a
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
și de ce! E o clădire de excepție! Acest bloc este primul din New York inspirat de Coloana Infinită a lui Brâncuși. Marele oltean de geniu din Gorj, de la Hobița e prezent aici, pe strada 57 colț cu Eight Avenue, din New York. Destul ca totul să fie și mai frumos, și mai strălucitor! Clădirea este sediul central al Corporației de presă Hearst - RTF bookmark, și este prima clădire americană cu certificație de zgârie nori ecologic! A fost inaugurat oficial la 9 octombrie 2006
Călător prin America. In: Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
evident, Proust al Olgăi, dar și filmul de duzină cu Belmondo. Și mai e ceva: noi toți avem sădit în noi instinctul acesta. Adolescenții din Siberia lui Makine nu mai puțin decît lucrătorii cu brațele de care amintește Kundera. E destul să ni se ofere prilejul și profităm de el. De aceea, în ochii tuturor cenzorilor, Rabelais, Proust, Belmondo și ceilalți au trecut drept primejdioși inamici. Prin arta lor, se întrezărea un orizont de viață care îl bulversa pe acela cotidian
Puterea artei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15581_a_16906]
-
în timp de rasboiu maritim. Articolul 283 Acceptatiunea trebuie să fie scrisă pe cambie și semnată de acceptant. Acceptarea se exprimă prin cuvântul "accept" sau prin alte cuvinte de asemenea; cu toate acestea, pentru că o acceptare să fie valabilă, este destul că acceptantul să semneze numele său firma să pe fata anteriora a cambiei. Articolul 284 Acceptarea unei cambie trasă la o epocă fixă dela înfățișare trebuie să fie datata. Dacă trasul refuză datarea acceptului sau, sau, în lipsă de accept
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]