6,859 matches
-
aceluiași secol, când ducii de Saxonia din familia Liudolfingilor deveniseră și regi ai Germaniei, regele Otto "cel Mare" încredința tot mai mult din autoritatea sa ducală lui Herman Billung. Vreme de cinci generații, familia lor a condus Ducatul de Saxonia. Dinastia s-a stins atunci când ducele Magnus a murit în 1106, fără a avea fii; proprietatea familiei a fost divizată între cele două fiice ale sale. Fiica sa Wulfhild s-a căsătorit cu ducele Henric al IX-lea de Bavaria, membru
Billungi () [Corola-website/Science/325192_a_326521]
-
punitivă lansată de japonezi ca pedeapsă pentru uciderea a 54 marinari de pe RyuKyu și aborigeni din Paiwan în decembrie 1871. Succesul expediției,care a marcat prima acțiune peste mări a Marinei Imperiale Japoneze și Armatei Imperiale Japoneze au relevat fragilitatea dinastiei Qing din Taiwan, încurajând și alte intervenții militare. Urmarea incidentului a fost: În perioada 1875-1876 au fost diferite intervenții în Peninsula Coreeană începând cu Incidentul din insula Ganghwa al cărui rezultat a fost Tratatul din Ganghwa,un tratat comercial, inegal
Marina Imperială Japoneză () [Corola-website/Science/325201_a_326530]
-
Magnus (n. cca. 1045 - 23 august 1106), ultimul reprezentant al dinastiei Billungilor, a fost duce de Saxonia de la anul 1072 până la moarte. Magnus a fost fiul mai mare și succesorul ducelui Ordulf de Saxonia cu Wulfhilda, prințesă din Norvegia. În 1070, înainte de a deveni duce de Saxonia, Magnus s-a alăturat
Magnus de Saxonia () [Corola-website/Science/325202_a_326531]
-
mare și succesorul ducelui Ordulf de Saxonia cu Wulfhilda, prințesă din Norvegia. În 1070, înainte de a deveni duce de Saxonia, Magnus s-a alăturat ducelui de Bavaria, Otto de Nordheim, în revolta acestuia împotriva împăratului Henric al IV-lea din dinastia Saliană. Otto era acuzat de a fi plănuit un complot de asasinare a regelui, drept pentru care s-a decis ca el să se supună încercării de a se lupta cu acuzatorul său. Ducele de Bavaria a solicitat liberă trecere
Magnus de Saxonia () [Corola-website/Science/325202_a_326531]
-
Dinastia lor sau a Ahalolfingilor a reprezentat o familie nobiliară din Germania medievală, de sorginte alemanică. Familia a apărut în timpul Imperiului Carolingian, fiind consemnată ca posedând pământuri nu numai în Alemania, dar și în Bavaria, Franconia și Italia. Baza puterii lor
Ahalolfingeri () [Corola-website/Science/325250_a_326579]
-
i au reprezentat o dinastie medievală din Germania medievală care s-a aflat la conducerea Ducatului de Bavaria de la sfârșitul secolului al IX-lea până la anul 985. Strămoșul familiei lor a fost markgraful Luitpold de Bavaria (d. 907), posibil descendent din familia medievală nobiliară Huosi
Luitpoldingi () [Corola-website/Science/325249_a_326578]
-
s-a aflat la conducerea Ducatului de Bavaria de la sfârșitul secolului al IX-lea până la anul 985. Strămoșul familiei lor a fost markgraful Luitpold de Bavaria (d. 907), posibil descendent din familia medievală nobiliară Huosi și probabil a fost în legătură cu Dinastia Carolingiană imperială prin Liutswinda, mama împăratului Arnulf de Carintia. Prin dinastia regală a Ottonienilor, fiii și nepoții lui Luitpold au devenit duci de Bavaria, după cum urmează: Luitpold, markgraf de Carintia și de Pannonia Superioară, conte de Nordgau, căzut în bătălia
Luitpoldingi () [Corola-website/Science/325249_a_326578]
-
al IX-lea până la anul 985. Strămoșul familiei lor a fost markgraful Luitpold de Bavaria (d. 907), posibil descendent din familia medievală nobiliară Huosi și probabil a fost în legătură cu Dinastia Carolingiană imperială prin Liutswinda, mama împăratului Arnulf de Carintia. Prin dinastia regală a Ottonienilor, fiii și nepoții lui Luitpold au devenit duci de Bavaria, după cum urmează: Luitpold, markgraf de Carintia și de Pannonia Superioară, conte de Nordgau, căzut în bătălia de la Pressburg O relație cu familia bavareză de Wittelsbach este posibilă
Luitpoldingi () [Corola-website/Science/325249_a_326578]
-
Carintia de la 976 la 978, apoi duce de Bavaria între 983 și 985, după care din nou duce de Carintia de la 985 până la moarte. Henric a fost membru al familiei ducale a Luitpoldingilor din Bavaria, care erau susținători locali ai dinastiei regale a Ottonienilor originare din Saxonia. El era singurul fiu care i-a supraviețuit ducelui Berthold de Bavaria de Bavaria. Cu toate acestea, dat fiind că era minor la moartea tatălui său din 947, regele german Otto I "cel Mare
Henric al III-lea de Bavaria () [Corola-website/Science/325252_a_326581]
-
-lea de Suabia, profitând de dificultățile noului împărat, vărul său Otto al II-lea, de a se impune la domnie. Cererile sale au fost respinse, iar împăratul a acordat Suabia nepotului său de frate, Otto I. În următoarea revoltă din cadrul Dinastiei Ottonienilor, Otto al II-lea în 976 a pornit un marș împotriva Regensburgului, unde ducele Henric "cel Certăreț" a fost depus. În fine, Luitpoldingul Henric "cel Tânăr" a obținut unele compensații, în condițiile în care împăratul a separat Carintia de
Henric al III-lea de Bavaria () [Corola-website/Science/325252_a_326581]
-
Boemia, răsculații au ocupat orașul bavarez Passau, însă au fost înfrânți de către trupele imperiale. La întrunirea de Paște de la Magdeburg, Otto al II-lea l-a depus pe Henric "cel Tânăr" și a conferit Ducatul de Carintia nepotului său din Dinastia Saliană, Otto de Worms, sub numele de Otto I. Din acel moment, toate ducatele din Germania de Sud — Suabia, Bavaria și Carintia — au trecut în mâinile rudelor împăratului. Slăbit de pe urma înfrângerii suferite în 982 în fața Kalbizilor din Sicilia în bătălia
Henric al III-lea de Bavaria () [Corola-website/Science/325252_a_326581]
-
Regele nu a mai numit un nou duce de Franconia, iar ducatul a fost fragment în mai multe comitate și episcopii, subordonate direct regelui Germaniei. În partea apuseană a Franconiei, numită Franconia renană se aflau mai multe comitate care aparțineau dinastiei saliene. Membrii săi au fost uneori menționați ca fiind duci de Franconia, ei devenind dinastia regală a Germaniei în 1024. Teritoriile francone ale lor au fost acordate în 1093 ca fief contelui palatin de Aachen, care va evolua transformându-se
Ducatul de Franconia () [Corola-website/Science/325281_a_326610]
-
în mai multe comitate și episcopii, subordonate direct regelui Germaniei. În partea apuseană a Franconiei, numită Franconia renană se aflau mai multe comitate care aparțineau dinastiei saliene. Membrii săi au fost uneori menționați ca fiind duci de Franconia, ei devenind dinastia regală a Germaniei în 1024. Teritoriile francone ale lor au fost acordate în 1093 ca fief contelui palatin de Aachen, care va evolua transformându-se ulterior într-un important principat german, al Palatinatului Elector ("Kurpfalz"). a fost achiziționat de regele
Ducatul de Franconia () [Corola-website/Science/325281_a_326610]
-
Eberhard, membru al dinastiei Luitpoldingilor, a fost duce de Bavaria pentru o scurtă perioadă, între 937 și 938. Eberhard a fost fiul mai mare și succesorul ducelui Arnulf "cel Rău". În 933 sau 934, i s-a oferit Coroana de fier a regilor longobarzi
Eberhard de Bavaria () [Corola-website/Science/325282_a_326611]
-
Burchard al II-lea (n. 883/884 - d. 29 aprilie 926, Novară), membru al dinastiei Hunfridingilor, a fost duce de Suabia de la 917 până la moarte și conte de Raetia. Burchard era fiul ducelui Burchard I de Suabia cu Liutgarda de Saxonia. El a participat la războaiele timpurii din Suabia. Familia sa fiind originară din Franconia
Burchard al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/325290_a_326619]
-
al II-lea de Swabia cu Regilinda. Fiind la o vârstă fragedă în momentul asasinării tatălui său din 926, el a fost trimis în Saxonia pentru a i se asigura siguranța după trecerea ducatului sub conducerea ducelui Herman I din dinastia Conradinilor. În Saxonia, el s-a căsătorit cu o membră a familiei Immedingerilor. Din această căsătorie vor rezulta doi fii: Theodoric, conte de Wettin, și Burchard, conte de Liesgau. O a doua căsătorie a avut loc cu Hedwiga, fiică a
Burchard al III-lea de Suabia () [Corola-website/Science/325288_a_326617]
-
Conrad al II-lea (n. februarie sau martie 1173 - d. 15 august 1196), membru al dinastiei Hohenstaufen, a fost duce de Suabia de la 1191 până la moarte și duce de Rothenburg între 1188 și 1191. Conrad a fost cel de al patrulea fiu al împăratului Frederic I "Barbarossa" (sau Frederic al III-lea ca duce de Suabia
Conrad al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/325297_a_326626]
-
1769, Kavala, Macedonia, Rumelia - d. 2 august 1849, Alexandria, Egipt) a fost un comandant albanez al armatei otomane, care a devenit Wăli și s-a autodeclarat khediv al Egiptului și Sudanului. Datorită reformelor sale este considerat fondatorul statului modern Egipt. Dinastia pe care a întemeiat-o a condus Egiptul până la Revoluția egipteană din 1952. Printre ofițerii din armata otomană care au ajutat la alungarea lui Napoleon din Egipt a fost și un ofițer născut în Macedonia, Muhammad Ali. Poarta l-a
Muhammad Ali al Egiptului () [Corola-website/Science/325301_a_326630]
-
ale renașterii arabe în Egipt. Prezentarea sistemului de guvernare francez în cărțile sale a făcut impresie în dezbaterile și scrierile vremii asupra sistemului egiptean. Și-a subordonat întreaga structură administrativă, în scopul controlării întregii economii.I-a anihilat pe mameluci, dinastia anterioară conducătoare în Egipt. Într-un final, în ciuda ideilor inovatoare, acest sistem promovat a eșuat întrucât Egiptul nu dispunea de specialiști în diverse domenii economice, mână de lucru antrenată și resurse naturale însemnate. Principalele acțiuni militare au fost cea din
Muhammad Ali al Egiptului () [Corola-website/Science/325301_a_326630]
-
în final. Printr-un firman din anul 1841, se stabilește în pașalâcul Egiptului succesiunea ereditară în familia lui Muhammad Ali (prin fii săi Ibrahim, Tusun și Said), un altul acordându-i conducerea Sudanului. Practic Muhammad Ali a fost întemeietorul unei dinastii care încă mai domnea în anul 1952, fiind supranumit părintele Egiptului modern. A dovedit un spirit de inițiativă, o energie și o intuiție ieșite din comun, fiind remarcabil atât pe timp de pace, cât și pe timp de război.
Muhammad Ali al Egiptului () [Corola-website/Science/325301_a_326630]
-
Dinastia saliană a fost o dinastie medievală din Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană (1024-1125), cunoscută și ca dinastia franconă întrucât membrii familiei erau duci de Franconia. Toți acești regi au fost încoronați totodată regi ai Sf. Imperiu Roman de Națiune
Dinastia Saliană () [Corola-website/Science/325331_a_326660]
-
Dinastia saliană a fost o dinastie medievală din Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană (1024-1125), cunoscută și ca dinastia franconă întrucât membrii familiei erau duci de Franconia. Toți acești regi au fost încoronați totodată regi ai Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană (1027-1125). După moartea ultimului
Dinastia Saliană () [Corola-website/Science/325331_a_326660]
-
Dinastia saliană a fost o dinastie medievală din Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană (1024-1125), cunoscută și ca dinastia franconă întrucât membrii familiei erau duci de Franconia. Toți acești regi au fost încoronați totodată regi ai Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană (1027-1125). După moartea ultimului duce al Saxoniei din dinastia Ottonilor (1024), titlul de "rege german" și după
Dinastia Saliană () [Corola-website/Science/325331_a_326660]
-
Roman de Națiune Germană (1024-1125), cunoscută și ca dinastia franconă întrucât membrii familiei erau duci de Franconia. Toți acești regi au fost încoronați totodată regi ai Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană (1027-1125). După moartea ultimului duce al Saxoniei din dinastia Ottonilor (1024), titlul de "rege german" și după trei ani și cel de "principe elector" al împăratului romano-german au fost conferite primului monarh din dinastia saliană în persoana lui Conrad al II-lea, "cel Bătrân" (Konrad der Ältere), fiul unic
Dinastia Saliană () [Corola-website/Science/325331_a_326660]
-
ai Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană (1027-1125). După moartea ultimului duce al Saxoniei din dinastia Ottonilor (1024), titlul de "rege german" și după trei ani și cel de "principe elector" al împăratului romano-german au fost conferite primului monarh din dinastia saliană în persoana lui Conrad al II-lea, "cel Bătrân" (Konrad der Ältere), fiul unic al contelui Henric de Speyer (Heinrich von Speyer) cu Adelaida de Alsacia (Adelheid von Metz). În acea epocă, ținuturile Speyergau și Alsacia erau provincii ale
Dinastia Saliană () [Corola-website/Science/325331_a_326660]