6,426 matches
-
și rămase nemișcat, palid, desfigurat și aproape tremurând lângă țâțâna ușii. — Ordonați, dom’ sergent, bâigui, făcând un efort. — Tu erai de gardă, nu-i așa? — Da, dom’sergent. — Și n-ai văzut pe nimeni? Cred c-am ațipit un moment, dom’ sergent, aproape se tângui uriașul. Cine-și închipuia că în plină zi... — Tu nu, în orice caz. Și probabil că asta o să te ducă până la urmă în fața plutonului de execuție. Dacă nu apare vinovatul, tu vei răspunde pentru asta. Celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
probabil că asta o să te ducă până la urmă în fața plutonului de execuție. Dacă nu apare vinovatul, tu vei răspunde pentru asta. Celălalt își înghiți saliva, respiră cu greutate și întinse mâinile într-un gest de rugăminte: — N-am fost eu, dom’ sergent. De ce-aș fi făcut-o? Peste patru zile urma să plecăm în căutarea caravanei ăleia. Dacă mai amintești de caravană, o să am grijă personal să fii împușcat. Și-o să neg c-am vorbit vreodată despre asta. O să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Peste patru zile urma să plecăm în căutarea caravanei ăleia. Dacă mai amintești de caravană, o să am grijă personal să fii împușcat. Și-o să neg c-am vorbit vreodată despre asta. O să fie declarația ta contra declarației mele. — Am înțeles, dom’ sergent, se scuză Mulay. N-o să se mai întâmple. Vreau doar să înțelegeți că eu eram unul dintre puținii care doreau să mai trăiască. Sergentul major Malik-el-Haideri se ridică în picioare, luă de pe masă pachetul de țigări al defunctului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
kilometri, mi se pare că va trebui să... Se întrerupse brusc, pentru că i se aprinsese o luminiță în minte, și slobozi o înjurătură, care era, în același timp, un strigăt de bucurie. — Targuí-ul! Fir-ar să fie! Targuí-ul! Caporal! — Ordonați, dom’ sergent. — Nu mi-ai povestit despre un targuí care nu v-a lăsat să intrați în tabăra lui? Ți-l amintești? Caporalul ridică din umeri, cu un gest de îndoială: — Toți tuaregii sunt la fel când poartă vălul, dom’ sergent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Ordonați, dom’ sergent. — Nu mi-ai povestit despre un targuí care nu v-a lăsat să intrați în tabăra lui? Ți-l amintești? Caporalul ridică din umeri, cu un gest de îndoială: — Toți tuaregii sunt la fel când poartă vălul, dom’ sergent. — Dar ar putea fi cel care a înnoptat ieri aici? Negrul cel scheletic răspunse în locul lui. — Ar putea fi, dom’ sergent. Am fost și eu atunci. Era înalt, uscățiv, cu o gandurah albastră, fără mâneci, peste alta albă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
-l amintești? Caporalul ridică din umeri, cu un gest de îndoială: — Toți tuaregii sunt la fel când poartă vălul, dom’ sergent. — Dar ar putea fi cel care a înnoptat ieri aici? Negrul cel scheletic răspunse în locul lui. — Ar putea fi, dom’ sergent. Am fost și eu atunci. Era înalt, uscățiv, cu o gandurah albastră, fără mâneci, peste alta albă și o pungă mică sau o amuletă din piele roșie agățată la gât. Sergentul îl întrerupse cu un gest; s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
fără îndoială, zise. Nemernicul ăsta a avut curajul să intre aici și să-i taie gâtul căpitanului sub nasul nostru. Caporale! închide-l pe Mulay. Dacă scapă, ordon să fii împușcat. Pe urmă, fă-mi legătura cu capitala. Ali! — Ordonați, dom’ sergent, spuse negrul. — Pune la punct toate vehiculele... Provizii maxime de apă, combustibil și hrană. O să-l găsim pe porcul ăsta chiar dacă se ascunde în fundul iadului. Peste o jumătate de oră, Postul Militar din Adoras forfotea, cuprins de o activitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ăsta e acolo, începu să spună în timp ce-și aprindea, cu gesturi lente, o țigară. Apoi întinse mâna fără să privească și negrul Ali îi dădu receptorul radiotelefonului. — Caporale! zise. Mă auzi? Vocea sosi de foarte departe. — Vă aud, dom’ sergent. Ați găsit ceva? — Nimic. Dar tu? Nici urmă. — Ai reușit să stabilești contactul cu Almalarik? Acum câteva clipe, dom’ sergent. Nici el n-a văzut nimic. L-am trimis să-l caute pe Mubarrak. în cel mai bun caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să privească și negrul Ali îi dădu receptorul radiotelefonului. — Caporale! zise. Mă auzi? Vocea sosi de foarte departe. — Vă aud, dom’ sergent. Ați găsit ceva? — Nimic. Dar tu? Nici urmă. — Ai reușit să stabilești contactul cu Almalarik? Acum câteva clipe, dom’ sergent. Nici el n-a văzut nimic. L-am trimis să-l caute pe Mubarrak. în cel mai bun caz poate ajunge la tabăra dumneavoastră înainte de-a se însera. Mă va suna la șapte. Am înțeles - răspunse. Sună-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pe fețele de masă puse deja pentru cină. „Ostende - Köln - Viena - Belgrad - Istanbul“. Trecu pe lângă șirul de nume fără să-i arunce vreo privire. Rutina Îi era cunoscută. Numele treceau În urmă, la nivelul ochiului, ca niște minarete, cupole sau domuri ale orașelor În cauză, fără să ofere găzduire permanentă unuia din rasa lui. Conductorul, după cum se și așteptase, era un individ posac. Trenul e foarte aglomerat, spuse el, deși Myatt știa că minte. Era aprilie și era mult prea devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mai bună pe lângă noi. Se Înscriseră Într-un sens giratoriu, pe după un polițist miniatural ce sta pe o cutie și dirija circulația, după care urcară o colină. Sub ei, Între un bloc bizar și gol și un stâlp de telegraf, domurile Moscheii Albastre se ridicau ca un ciorchine de bule de săpun azurii. Domnul Stein Încă nu se simțea prea În largul lui. — E bine pentru o fată, repetă el. Și În ultima vreme firma mi-a ocupat tot timpul. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fost curios să știe ce mai face și cum se mai simte mama-eroină. Bine, domnu’doctor, uite-o acolo. Tocmai despre ea discutam. Ce v-a făcut rău ea, s-o bârfiți, pe frumoasa și mândra noastră eroină? De bine, dom’doctor, o vorbeam. Am socotit câți purcei a adus ea, pe lume, până acum. și la ce rezultat ați ajuns? Am ajuns la numărul 111. O, dacă-i așa, să știți că e foarte bine. De ce așa foarte bine? Pentru că
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de mine cu cerneală invizibilă pe cerul infinit... acesta e adevărul. Mai bun decît orice birocrație pămîntească... mai valabil și mai durabil decît orice hotărîre judecătorească... mai telepatic și mai eficient decît orice telefon mobil... Ce-i cu telefoanele astea, dom’le? m-am întrebat și eu la un moment dat. Să fie doar o modă sau o nouă configurație a omului “de mîine”? Mister total! Un lucru e cert: mai devreme sau mai tîrziu o să mă gîndesc serios la acest
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
intrat? Nimeni n-ar fi acceptat că doamna Mardare ar mai putea ieși pe ușa aceea minusculă de la intrare. Din ușă, corpolenta doamnă, oarecum mirată, îl întreabă din ochi pe omuleț. Mă duc după crengi în pădure... Pe vremea asta, dom' Niculiță? Noaptea pe fulgerătură, atuncea caii se fură. Niculiță face din ochi, dar gestul său pișicher nu-i observat din cauza ploii care cade pe căpățîna sa. O să răcești și te cureți dacă... Cine, eu? (face iar cu ochiul). Un rachiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
om. Cu siguranță că n-ai fi observat dacă împinge sau trage, dar după direcția de deplasare ai fi putut trage o concluzie logică. Această logică te-ar fi dus la depistarea faptului că omulețul împinge. Pune-le în șopron, dom' Niculiță, ordonă din ușă doamna Mardare. Dar... un rachiu întîi, că-s țapăn de frig. Sigur, imediat, dom' Niculiță. Paharul este oferit din toată inima, ceva mai plin decît la plecare și, plouat și transpirat, omulețul îl soarbe cu socoteală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fi putut trage o concluzie logică. Această logică te-ar fi dus la depistarea faptului că omulețul împinge. Pune-le în șopron, dom' Niculiță, ordonă din ușă doamna Mardare. Dar... un rachiu întîi, că-s țapăn de frig. Sigur, imediat, dom' Niculiță. Paharul este oferit din toată inima, ceva mai plin decît la plecare și, plouat și transpirat, omulețul îl soarbe cu socoteală, după un ritual doar de el știut. Întîi își umple gura, apoi îl plimbă de ici-colo, avînd două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Doamne ferește! Te îmbolnăvești, omule! Lasă, că n-au intrat zilele în sac. De fapt, doamna Mardare avea alte gînduri și... ar fi băut și ea un rachiu. Niculiță descarcă căruciorul pe îndelete, taie crengile prea lungi și aranjează totul gospodărește. Dom' Niculiță! Dom' Niculiță! strigă masiva doamnă. Da, doamna Mardare. Vino să te usuci și să mănînci ceva. Apoi am să zic sărut mîna și bogdaprosti. Doamna îl usucă cu un șervet pe cap, îl dezbracă și-i oferă ceva uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
îmbolnăvești, omule! Lasă, că n-au intrat zilele în sac. De fapt, doamna Mardare avea alte gînduri și... ar fi băut și ea un rachiu. Niculiță descarcă căruciorul pe îndelete, taie crengile prea lungi și aranjează totul gospodărește. Dom' Niculiță! Dom' Niculiță! strigă masiva doamnă. Da, doamna Mardare. Vino să te usuci și să mănînci ceva. Apoi am să zic sărut mîna și bogdaprosti. Doamna îl usucă cu un șervet pe cap, îl dezbracă și-i oferă ceva uscat. De la distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
un binoclu s-ar fi putut observa un adevărat joc erotic. Deși oamenii aceștia s-au dedat la prostii de tipul celor ale lui Adam și Eva, ar fi fost delicios să auzi discuțiile dintre cei doi. Așa este bine, dom' Niculiță? Oh, doamna Mardare, plutesc în rai. Sînt fericită dacă dumneavoastră sînteți fericit. Sigur, pe mulți îi amuză viața altora, dar, în fond, acesta este esențialul vieții pe pămînt. Demon și înger ÎTelefonul în zilele noastre este aparatul de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Nu mai pot să dorm. Am luat o decizie de nezdruncinat. Închid telefonul și-l deschid doar cînd am nevoie. Este bine, multă liniște și pace. Dar dacă... cutremure, inundații, războaie, bombe atomice și alte chestii oribile? Dacă mă caută dom' președinte, dom' prim ministru și eu... Deschid blestematul ăla mic și-i spun că-l urăsc. Nu peste mult timp sună de credeam că acu, acu crapă. Da, răspund înțepat. L-ai avut închis? Te caut de un car de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pot să dorm. Am luat o decizie de nezdruncinat. Închid telefonul și-l deschid doar cînd am nevoie. Este bine, multă liniște și pace. Dar dacă... cutremure, inundații, războaie, bombe atomice și alte chestii oribile? Dacă mă caută dom' președinte, dom' prim ministru și eu... Deschid blestematul ăla mic și-i spun că-l urăsc. Nu peste mult timp sună de credeam că acu, acu crapă. Da, răspund înțepat. L-ai avut închis? Te caut de un car de vreme. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
răspund malițios. Mă uit la telefon și văd scris: Aveți 7 mesaje necitite. Uită-te că diavolul ăsta mic, nici dacă este singur nu se liniștește. L-aș buși cu mare drag de un perete, dar dacă... războiul, cutremurul, inundațiile, dom' președinte, dom' prim ministru și atîtor alți domni și nedomni le crapă măseaua după mine?! Mare pacoste ești pe capul meu, monstrule! Plimbări liniștite Duminica trecută mi-am luat bastonul și m-am aventurat pe străduțele înguste și în formare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Mă uit la telefon și văd scris: Aveți 7 mesaje necitite. Uită-te că diavolul ăsta mic, nici dacă este singur nu se liniștește. L-aș buși cu mare drag de un perete, dar dacă... războiul, cutremurul, inundațiile, dom' președinte, dom' prim ministru și atîtor alți domni și nedomni le crapă măseaua după mine?! Mare pacoste ești pe capul meu, monstrule! Plimbări liniștite Duminica trecută mi-am luat bastonul și m-am aventurat pe străduțele înguste și în formare din cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ostentație. Cîinii, bine educați, înțeleg cum stau lucrurile și se retrag în cușcă, mulțumiți de rezultatul conversației. Uneori însă stăpînii lor se alătură conversației civilizate și tulbură tihna mea sufletească. Un pic de asfalt ar fi mers și pe aici, dom' primar. Nu mai sînt primar, ripostez moale. Totuși sînteți președinte. Sînt... Niște piatră măcar. Cîteva camioane... Nu-i parohia mea. Dar v-am votat, nu? Mulțumesc mult. O să rog primarul... Vedeți că se poate? N-am zis că de acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
altă parte containerul acesta. Am să văd. Cîinii, auzind disputa cu baba, mă cruță și abia dacă mă mai salută. Mă întorc pe o altă străduță, cu garduri mai acătării și cu oameni binevoitori. Ce o să facem cu criza asta, dom' președinte? Vom ieși noi și din asta... Credeți că va fi și mai rău? Cam da. Mă tem de serviciu. Acum, cu schimbarea conducerii... Dar unde lucrați? Director la ACVS. Liberal, da? Da, dom' președinte. Eu nu mă amestec în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]