6,786 matches
-
un flagel devenit coșmar, de balega asta mare de om care-ți intră în casă când ți-e lumea mai dragă: pe la opt seara, pe la nouă, pe la cinci, pe la ora cucuvelelor; ai, n-ai chef de el, îți pătrunde în dormitor, te persecută, urlă la tine, joacă geamparalele ca starostii de pușcării, belește ochii ăia mari ai lui și te amenință: Nu scapi de mine! Mă dorești, nu mă dorești, eu tot dau năvală! La Ora Copiilor sau la Să învățăm
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Nefiind implicat în aceste crime și abuzuri, am fost promovat în funcție. Am putut observa astfel din culise întreaga scenă a evenimentelor care s-au derulat în toți acei ani umilitori, când microfoanele erau peste tot ascunse în birouri, în dormitoare sau în lavabouri, înregistrând gândurile oamenilor și în cea mai intimă sferă a vieții lor. Principalii rivali ai conducătorului de partid și de stat au fost compromiși și obligați să demisioneze voluntar, inclusiv președintele statului de pe atunci, Chivu Stoica, care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
variantă Întunecată a regizorului Elvirei Madigan. Zilele și jocul, o carte gravă, desfășurată pe toate registrele, inclusiv cel al meditației etice, oferind aproape cu fiecare frază surprizele poeziei, ale construcției de ultimă fineță, ca aceasta- care disimulează magistral În umbrele dormitorului, cu o clipă Înainte de izbucnirea dimineții, portretul În picioare al unei prezențe umane indescifrabile, bust, cavitate bucală, picioare: „Dulapul gata să se descleieze, scrumiera cariată, scaunele șchioape” (124). În altă parte, o radiografie davinciană a mișcării: „Văzu zvâcnirea cotului, luciul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sa mai văzut. (Prizoniei ai Puterilor Axei, pg. 21) De fapt acest grup nu a fost încartiruit în Rostock ci într-un sat, așezat la 3-4 km distanță, numit Kritzmow, unde se amenajase într-un restaurant „Unter den Liuden” un dormitor mare pentru legionari. Desigur, condițiile de la Berkenbrück erau foarte departe de ce ne oferea aici statul german, dar nu aveam de ales. în scurt timp după mutarea la Kritzmow, în 28 Aprilie 1941, autoritățile au procedat la repartizarea legionarilor la munci
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
liste sunt declarați arestați un număr de 50 de legionari, în frunte cu Nicolae Petrașcu. Restul sunt lăsați liberi, să plece la lucru. Cei 50 sunt concentrați în sala de mese, de unde fiecare încadrat de doi soldați este condus la dormitorul său. Aici, după ce li se faceo percheziție corporală, li se permite să-și ia lucrurile personale. La ora 11 sunt îmbarcați în autobuze și transportați la restaurantul „Sportpalast”, unde sunt încartiruiți în sala cea mare. Pe la ora 5 intră pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cercului Teritorial Timiș-Torontal Locotenent Colonel, semnătură indescifrabilă Șeful Biroului Evrei Maior, Drăgan Victor *Adnotare: - 24.6.943. B. Mob. + S. Tehnic. Executare urgentă. Ordin în scris companiilor sub confirmarea primirii. Ordin de raport. Instrucțiuni drastice vor fi afișate în fiecare dormitor, atelier, [...], etc. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 16.03.2, fila 101. Document nr. 147 COPIE MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Oficiul de Studii, Documentare și Statistică Nr. 110.935 din 21 Iunie 1943 Ca urmare circularei Nr. 110.167 din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
am băgat în mașina de spălat. În timp ce-mi frecam tenișii murdari, mi-am amintit de cadoul misterios primit de la bătrân. I-am lăsat imediat jos, m-am șters pe mâini și m-am dus țintă la cutia din dormitor. Era mult prea ușoară pentru dimensiunile ei. Mai ușoară chiar decât o pălărie. Aveam o senzație foarte ciudată din pricina asta. Mult, mult prea ușoară. Începuse să-mi dea târcoale intuiția mea de specialist, cu toate că n-aș fi avut motive. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
uniformă ce semăna cu aceea pe care o purtau lucrătorii de la gaze din Tokyo. Am întredeschis ușa fără să scot lanțul și l-am întrebat ce dorește. — Verificarea de rutină la gaze, zise el. — Așteptați puțin. M-am întors în dormitor, am luat briceagul de pe masă și l-am băgat în buzunarul pantalonilor. M-am dus să deschid. Nu-mi mirosea a bine. Abia cu o lună în urmă se făcuse verificarea gazelor. Bărbatul mi se părea și el cam straniu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
doresc o bătrânețe liniștită. De ce trebuie să am eu parte de unicorni, de desonorizare și de alte minuni care n-au nici o legătură cu meseria mea? După ce-am terminat cele două pahare de whisky cu gheață, am intrat în dormitor și am căutat numărul bibliotecii în cartea de telefon. — Cu domnișoara de la secția de împrumut, vă rog. După vreo zece secunde am auzit vocea fetei cu părul lung. — La telefon Atlasul ilustrat al mamiferelor. — Mulțumesc mult pentru înghețată. — N-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în aer și le-a dus la spate de parcă ținea un fulg. N-am mai văzut în viața mea asemenea mișcări. Grozav individul! Le-a apucat apoi cu ambele mâini, ca pe o bâtă de baseball, și a intrat în dormitor. M-am întins puțin ca să văd ce face. S-a oprit în fața televizorului, le-a ridicat deasupra umărului și a izbit cu ele ecranul. Țăndări s-a făcut într-o clipită. Și mii de scântei. Televizorul meu cumpărat cu trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe dușumea, a smuls sistemul de aer condiționat din perete, a răsturnat coșul cu gunoi în mijlocul camerei, a distrus tot ce era în dulapul din perete. Rapid și cu îndemânare. După ce-a terminat cu camera de zi și cu dormitorul, Matahală a luat bucătăria la rând. Eu și Pitic ne-am mutat în camera de zi. Am reușit să îndreptăm canapeaua răsturnată, care, din fericire sau nu, nu era prea avariată. Ne-am așezat și ne-am uitat la Matahală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Eu nu știu să cânt la nici un instrument. Îmi place doar să le privesc. Vreți să le vedeți? — V-am ruga, dacă se poate. M-am ridicat de pe scaun și l-am urmat. — Pe aici, vă rog. Le țin în dormitor. — Eu rămân aici și strâng masa, zise fata. Dacă vreți, vă fac o cafea. Tânărul a intrat în dormitor și a aprins lumina. Am intrat și eu. — Aici sunt. Pe pereții dormitorului erau aliniate mai multe tipuri de instrumente muzicale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am ruga, dacă se poate. M-am ridicat de pe scaun și l-am urmat. — Pe aici, vă rog. Le țin în dormitor. — Eu rămân aici și strâng masa, zise fata. Dacă vreți, vă fac o cafea. Tânărul a intrat în dormitor și a aprins lumina. Am intrat și eu. — Aici sunt. Pe pereții dormitorului erau aliniate mai multe tipuri de instrumente muzicale. Erau vechi de parcă le luase pe toate de la un magazin de antichități. Cea mai mare parte, instrumente cu coarde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
urmat. — Pe aici, vă rog. Le țin în dormitor. — Eu rămân aici și strâng masa, zise fata. Dacă vreți, vă fac o cafea. Tânărul a intrat în dormitor și a aprins lumina. Am intrat și eu. — Aici sunt. Pe pereții dormitorului erau aliniate mai multe tipuri de instrumente muzicale. Erau vechi de parcă le luase pe toate de la un magazin de antichități. Cea mai mare parte, instrumente cu coarde: mandolină, chitară, violoncel, o harpă mică. Coardele erau ruginite, sau rupte, sau lipseau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și lanțul. Era ordine în cameră. O clipă am crezut că greșisem apartamentul. Mobila la locul ei, mizeria de pe jos strânsă, sticlele sparte și cioburile dispăruseră. Cărțile și discurile erau la loc pe rafturi, hainele în dulap pe umerașe. În dormitor, bucătărie și baie era o curățenie exemplară. Uitându-mă mai atent, am văzut și consecințele distrugerilor: tubul televizorului care explodase arăta ca un tunel al timpului scurtcircuitat. Frigiderul era mort și gol. În bufet mai rămăseseră doar câteva farfurii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cadă. Mai aveam în baie săpun, lame de ras, periuță de dinți, prosop, șampon. Până și halatul de baie era întreg. Poate că îmi dispăruse câte ceva, dar aveam strictul necesar. Până s-a umplut cada, am aruncat niște priviri prin dormitor. Fata stătea tolănită și răsfoia Șuanii de Balzac. — Au existat vidre și în Franța? m-a întrebat ea. — Probabil. — Or mai fi și-acum? Nu știu. Chiar n-aveam de unde să știu asemenea lucruri. M-am așezat pe scaunul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
suna a Donjuanism. Am să mor - așa m-am hotărât să mă gândesc, era mai convenabil. Acum parcă mă mai recunoșteam. La acest gând, m-am simțit deja un pic mai bine. Am stins țigara și m-am dus în dormitor. Am privit-o pe fată câteva clipe și apoi am verificat lucrurile din buzunar. Nu cred că mai aveam nevoie de nimic în afară de portofel și de cărțile de credit. Cheia apartamentului nu-mi mai era de nici un folos; nici licența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
respiră același aer ca și noi. Hai, mai pune niște muzică, zise ea. Am ales o casetă din maldărul de casete, am pus-o în casetofon și m-am întors la canapea. Vrei să stăm aici sau să mergem în dormitorul de la etaj? — Aici e foarte bine. Pat Boone cânta I’ll Be Home. Aveam senzația că timpul a luat-o în direcție inversă, dar îmi era totuna. N-avea decât să curgă cum voia el. Fata a tras perdeaua de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ușor modificate, prin lărgirea bucătăriei, și au fost comercializate ca „prima dvs. casă și o etapă spre casa pe care o doriți”, propunând un preț de vânzare fix. Casa-de-bază putea fi ulterior transformată În „locuință permanentă” prin adăugarea a două dormitoare, a trei băi și a unei cămăruțe la subsol. În numai cinci ani, inovatorul s-a extins de la o companie neînsemnată cu operațiuni Într-un singur oraș la competitorul nr. 1 din șapte metropole. Chiar În timpul recesiunii din 1981-1982, firma
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Renașterea, care cuprinde cu mâna sa gingașă cornul animalului. Una dintre celebrele tapiserii de la Cluny, cea care ar înfățișa, conform unor interpretări, simțul tactil, nu face excepție. Frescele cu inorogi cuprinși tandru de tinere în ispititoare ipostază nudă, care decorează dormitoarele Papei Paul al III-lea din Castelul Sant'Angello din Roma, pictate între 1543 și 1548, atrag atenția mai curând prin lascivitatea lor ostentativă decât prin forța alegorică. O pictură a lui François Clouet, de la jumătatea secolului al XVI-lea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mama relatează cu nesiguranță și cerând sfatul prietenei pediatre despre o situație care se petrece în familia ei de câteva luni deja. Soțul doamnei, tatăl fetiței, o ia uneori pe aceasta și se joacă cu ea, apoi o duce în dormitor și încuie ușa nelăsându-o pe mamă să participe la jocul lor. Când povestește pediatrei acest lucru, mama este tulburată de ultimul eveniment de acest gen, după care dimineața, pe chiloțeii fetiței identificase urme de spermă. Mama cere părerea și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
paturi!" Și a mâzgălit pe hârtie două linii verticale și una orizontală deasupra celor două, ceva care semăna cu Π, pi. Dar n-ați scris cum îl cheamă!" Lasă, bă, că eu nu sunt prost! Nu suntem noi flaieri! La dormitorul 2 doarme unul în patul de sus și când vin să-l iau la izolare, spui tu cum îl cheamă! Dacă nu spui cum îl cheamă, te iau pe tine!" Așa a și fost, cineva dintre tineri s-a prezentat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spun acum și partea urâtă. Ăsta era centrul Reduit-ului, pereții aveau mai mult de un metru grosime, ferestrele erau largi, înalte și sus aveau boltă, cu gratii foarte solide. Acolo au fost împușcați legionarii de către Antonescu. Se intra, urma un dormitor, o ușă și încă o cameră, două, trei, iar a patra era a wc-ului. Totul era deschis. Eram scoși în curtea interioară, pe partea unde era un gard înalt și eram puși să ne facem nevoile. Ulterior ni le dădeau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
De la Salcia am stat foarte puțin timp la Băndoiu, apoi Strâmba, Stoenești, Luciu Giurgeni, Periprava, pe bacul Adour, am stat foarte puțin la Grindu, lagărul propriu-zis. Eram mutați firește din loc în loc pentru tăiat stuf, desecări sau munci agricole, dar dormitorul era pe bac. De pe bac am fost duși la Grindu, dar nu am stat mult acolo pentru că ne-au întors, în 1963 spre toamnă, la Luciu Giurgeni. Așa, și cum vă spuneam, de la Jilava am ajuns la penitenciar la Brăila
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o pătură, atât. Am luat pătura și am prins-o de patul de sus ca să nu-mi sară de la tinetă în pat. A fost o perioadă destul de grea să stai lângă o tinetă. După aceea ne-au mutat în alte dormitoare care erau mai noi. Am fost împărțiți pe brigăzi alcătuite din cinci grupe de câte zece oameni, pentru că în felul acesta le era și gardienilor ușor la numărătoare când se intra pe poartă. Aveau zece oameni în rând, nu aveau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]