5,918 matches
-
și acțiune colectivă În ultimele decenii s-au dezvoltat mai multe direcții de cercetare dedicate participării care au reușit să producă rezultate interesante chiar fără a comunica prea mult între ele. O direcție este produsă de bogata investigație teoretică și empirică a participării și socializării politice, alta e preocuparea mai recentă, dar la fel de productivă față de participarea în organizații voluntare, a treia orientare este cercetarea și teoretizarea din ultimele două decenii despre mișcările sociale, iar ultima e reprezentată de eforturile din ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
principalul motiv din spatele implicării în mișcările de protest (Kemper, 1978; Ost, 2004). Mai apropiate de teoriile deprivării relative sunt teoriile care explică implicarea în mișcările sociale prin nemulțumirea de status (Lipset, Raab, 1978) și inconsistența de status (Lenski, 1956). Evidențele empirice care ar susține aceste teorii sunt fragile (Wood, Hughes, 1984), cu toată constanța încercărilor de a explica activismul din diferite domenii, mai ales în domeniul politic și în mișcări sociale, prin variabile legate de status. Un alt factor psihologic mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
normative este recunoscută și de Calhoun (1991) și Elster (1989), care se plasează pe poziții paradigmatice opuse. Palmaresul metodologic al culturalismului este însă puțin convingător: a fost acuzat de idealism sau de exces de metafizică (Alexander, Smith, 1993), iar rezultatele empirice au subliniat mai degrabă contradicțiile dintre atitudini și comportamente sau incapacitatea de a stabili ordinea cauzării între acestea (McAdam, McCarthy, Zald, 1988). S-a remarcat adesea că participarea socială - indiferent dacă este politică sau voluntară - e mai puternică printre membri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consum, în defavoarea investițiilor generatoare de profit. Situația din România se înscrie, din acest punct de vedere, în regularitățile internaționale. Asupra patternurilor de cheltuire a banilor trimiși din străinătate, fără a fi vorba despre evaluări sistematice, există o serie de evidențe empirice. Bunurile de folosință îndelungată (aparatură electrocasnică, automobile), investiția în îmbunătățirea locuințelor sau construcția unora noi, inclusiv în forme ostentative pentru anumite arii (Diminescu, 1996), sunt, se pare, principalele direcții de investiție a banilor trimiși sau aduși de migranții externi. Orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori, cel puțin, să fie orientat spre un cod elaborat (1978, p. 73). Dincolo de pozițiile teoretice, mai mult sau mai puțin speculative, ale funcționaliștiilor sau conflictualiștilor, rămân studiile empirice realizate pe eșantioane consistente în diverse țări din Europa Occidentală. Cercetările empirice (Jencks, Boudon, Goldthorpe, Bowles, Gintis și alții) au demonstrat că, în cazul unor țări precum SUA, Marea Britanie sau Franța, ipoteza meritocratică este falsă, chiar în înțelegerea noțiunii de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ori, cel puțin, să fie orientat spre un cod elaborat (1978, p. 73). Dincolo de pozițiile teoretice, mai mult sau mai puțin speculative, ale funcționaliștiilor sau conflictualiștilor, rămân studiile empirice realizate pe eșantioane consistente în diverse țări din Europa Occidentală. Cercetările empirice (Jencks, Boudon, Goldthorpe, Bowles, Gintis și alții) au demonstrat că, în cazul unor țări precum SUA, Marea Britanie sau Franța, ipoteza meritocratică este falsă, chiar în înțelegerea noțiunii de merit ca nivel de școlarizare dobândit. Astfel, studiile întreprinse de autorii citați
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cuvinte, indivizi cu origini sociale diferite vor ajunge în poziții sociale diferite chiar dacă au același nivel de școlaritate. Astfel, în lucrarea sa Les causes de l’inegalité de chances scolaires, principala concluzie pe care Boudon o trage în urma analizelor sale empirice este aceea că, în timp ce inegalitatea oportunităților educaționale (IOE) descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale (IOS) are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
valabilă și în cazul planurilor de acțiune. Programe și proiecte Deși teoretic există diferențe marcante între programe și proiecte, monitorizarea CASPIS le-a neglijat, tratând împreună programele și proiectele, dată fiind lipsa de armonizare a termenilor între instituțiile guvernamentale. Cercetarea empirică a arătat că instituțiile guvernamentale monitorizate utilizează mai degrabă aleatoriu termenii program, proiect și măsură. Spre exemplu, programele includ între două și 324 de proiecte, dar și unele proiecte includ între unul și 145 de proiecte. Reamintim că monitorizarea CASPIS
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi și modele care caută să aducă noi informații științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al cîmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia. 1.4.2.Cercetarea transversală, longitudinală, interculturală/transculturală Aceste tipuri de cercetare pedagogică sînt specifice studiilor comparative în care sînt comparați fie aceiași indivizi de-a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educației. Ceea ce pretinde întotdeauna cel care experimentează este să cunoască faptele „în ele însele”, în mod direct, în adevărata lor natură și în structura lor de profunzime. În acest sens, de pildă, Claude Bernard considera că experimentul se opune cunoașterii empirice, care ar fi o cunoaștere mediată și nesigură. Deosebit de cunoașterea empirică, care e un rezultat al simplei observații, prin apelul la 2.1. Nu tot ce scriem e cercetare științifică! În ciuda aparențelor și a ceea ce cred mulți dintre începătorii domeniului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în ele însele”, în mod direct, în adevărata lor natură și în structura lor de profunzime. În acest sens, de pildă, Claude Bernard considera că experimentul se opune cunoașterii empirice, care ar fi o cunoaștere mediată și nesigură. Deosebit de cunoașterea empirică, care e un rezultat al simplei observații, prin apelul la 2.1. Nu tot ce scriem e cercetare științifică! În ciuda aparențelor și a ceea ce cred mulți dintre începătorii domeniului, nu tot ceea ce se scrie în literatura pedagogică înseamnă totodată cercetare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nu specifică natura relației dintre două variabile. Exemple: 1. „Există o corelație între inteligența emoțională și performanța școlară”; 2. „Există diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește manifestarea emoțiilor” etc. Formulăm ipoteze unidirecționale atunci cînd avem o bază teoretică sau empirică pentru acest lucru. De exemplu, studiile asupra satisfacției la locul de muncă au relevat faptul că angajații care dețin funcții de conducere au o satisfacție mai mare la locul de muncă, în comparație cu cei care nu dețin funcții de conducere. Prin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mare la locul de muncă, în comparație cu cei care nu dețin funcții de conducere. Prin urmare, putem formula o ipoteză unidirecțională privind relația dintre funcția cadrelor didactice și satisfacția acestora la locul de muncă. Cînd nu dispunem de argumente teoretice sau empirice privind relația dintre două variabile, ipotezele vor fi bidirecționale. Astfel, în ceea ce privește relația dintre gradul didactic și satisfacție, ipoteza va fi bidirecțională. 2.4.3. Lotul de subiecți În această etapă vom descrie lotul de subiecți folosiți în cercetare: numărul, vîrsta
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a realizat evaluarea. Validitatea de construct sau conceptuală se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele provenite din utilizarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele provenite din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de-a face cu cvasiexperimente. Atît în cazul pseudoexperimentelor, cît și al cvasiexperimentelor, validitatea internă este discutabilă. Planul de cercetare în cazul unui experiment, pseudosau cvasiexperiment constituie, după caz, o prezentare sintetică a elementelor și etapelor specifice desfășurării unei cercetări empirice care utilizează această metodă și specifică numărul de variabile independente și dependente, nivelele acestora, prezența sau absența grupului de control, modul de selecție și repartizare a subiecților în grupul experimental și de control, modul de manipulare a variabilei independente. Pentru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu secțiunile anterioare poate crea senzația de abordare fragmentară și chiar haotică. Tabelele constituie o modalitate eficientă de organizare a datelor după criterii clar delimitate. În cazul în care cercetătorul intenționează să argumenteze structura propriului design prin apelul la demersuri empirice anterioare, el poate face apel la o structură similară celei prezentate în exemplul de mai jos (vezi tabelul). Descrierea studiilor similare în formă sintetică permite compararea acestora și oferă o imagine de ansamblu a contribuțiilor anterioare în domeniul de interes
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
corelații dintre variabile - condiția 2, metoda 1), Determinant (verificăm multicoliniaritatea și singularitatea - condiția 3), KMO and Barlett’s test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza factorială, condiția 2, metoda 3), apoi clic Continue. Activăm butonul Extraction. În cîmpul Method sînt prezentate diferite metode
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
of the Homeless Man), bandele de la colțuri străzii (Whyte, 1943. Street Corner Society: The Social Structure of an Italian Slum), și alte grupuri marginale de acest gen. Părăsirea sociologiei de cabinet făcută din comoditatea fotoliului (armchair sociology), concomitent cu penetrarea empirică a sferelor de devianță constituite la periferia anterior neglijată a "societății onorabile", a avut consecințe remarcabile pe planul cunoașterii sociale, inaugurând o adevărată tradiție a sociologiei de teren. Ridicarea sociologiei din fotoliul reflexiilor speculative a însemnat în istoria sociologiei un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anterior neglijată a "societății onorabile", a avut consecințe remarcabile pe planul cunoașterii sociale, inaugurând o adevărată tradiție a sociologiei de teren. Ridicarea sociologiei din fotoliul reflexiilor speculative a însemnat în istoria sociologiei un moment decisiv pentru formarea disciplinei ca știință empirică. În acest context, lucrările bazate pe metoda analizei documentelor sociale (cantitativă și/sau calitativă) ar putea fi incriminate metodologic ca resuscitând logica constitutivă a sociologiei de cabinet, ceea ce ar reprezenta, într-adevăr, un recul important în maturizarea empirică a disciplinei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca știință empirică. În acest context, lucrările bazate pe metoda analizei documentelor sociale (cantitativă și/sau calitativă) ar putea fi incriminate metodologic ca resuscitând logica constitutivă a sociologiei de cabinet, ceea ce ar reprezenta, într-adevăr, un recul important în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză mai atentă, însă, disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct, într-o manieră nemijlocită, fluxul aflat în continuă devenire al realității sociale concrete pusă în mișcare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmăresc să decripteze climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze relații specifice între anumite fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu, axată pe emiterea de speculații de o abstractitate fără o minimă tangențialitate empirică, de tipul reflecțiilor macro-istorice ale lui A. Comte (1999) [1842] asupra legilor inexorabile "cu privire la întreaga evoluție intelectuală a Umanității" (p. 11), sociologia de arhivă este ferm conectată la domeniul empiric, tratând semnificațiile depozitate pe diferite suporturi materiale ca artefacte pretabile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
emiterea de speculații de o abstractitate fără o minimă tangențialitate empirică, de tipul reflecțiilor macro-istorice ale lui A. Comte (1999) [1842] asupra legilor inexorabile "cu privire la întreaga evoluție intelectuală a Umanității" (p. 11), sociologia de arhivă este ferm conectată la domeniul empiric, tratând semnificațiile depozitate pe diferite suporturi materiale ca artefacte pretabile la investigația empirică. Pe de altă parte, centrarea atât de strânsă pe empiric nu incapacitează teoretic studiile fundamentate pe metoda analizei documentelor. Orientarea esențialmente empirică a studiilor elaborate pe această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reflecțiilor macro-istorice ale lui A. Comte (1999) [1842] asupra legilor inexorabile "cu privire la întreaga evoluție intelectuală a Umanității" (p. 11), sociologia de arhivă este ferm conectată la domeniul empiric, tratând semnificațiile depozitate pe diferite suporturi materiale ca artefacte pretabile la investigația empirică. Pe de altă parte, centrarea atât de strânsă pe empiric nu incapacitează teoretic studiile fundamentate pe metoda analizei documentelor. Orientarea esențialmente empirică a studiilor elaborate pe această bază metodologică nu condamnă ineluctabil la un empirism trivial capabil să ofere doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]