6,495 matches
-
biserică ortodoxă din municipiul Huși (județul Vaslui). Ea a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Hușilor în perioada 1753-1756. Această biserică a îndeplinit rolul de catedrală a Episcopiei Hușilor între anii 1598-1949, iar după reînființarea Episcopiei Hușilor în 1996 și-a reluat acest rol. Ea se află localizată pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 19. Ansamblul Episcopiei Hușilor a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Hușilor în perioada 1753-1756. Această biserică a îndeplinit rolul de catedrală a Episcopiei Hușilor între anii 1598-1949, iar după reînființarea Episcopiei Hușilor în 1996 și-a reluat acest rol. Ea se află localizată pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 19. Ansamblul Episcopiei Hușilor a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, având codul de clasificare și fiind
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Hușilor în perioada 1753-1756. Această biserică a îndeplinit rolul de catedrală a Episcopiei Hușilor între anii 1598-1949, iar după reînființarea Episcopiei Hușilor în 1996 și-a reluat acest rol. Ea se află localizată pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 19. Ansamblul Episcopiei Hușilor a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 5 obiective: Conform celor afirmate de pr.prof. Scarlat Porcescu în monografia ""Episcopia Hușilor. Pagini de istorie"" (Roman, 1990
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
strada Mihail Kogălniceanu nr. 19. Ansamblul Episcopiei Hușilor a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 5 obiective: Conform celor afirmate de pr.prof. Scarlat Porcescu în monografia ""Episcopia Hușilor. Pagini de istorie"" (Roman, 1990), denumirea localității Huși provine de la un boier autohton, pe nume Husul, care a trăit în secolul al XV-lea, ai cărui urmași "au fost niște Huși". Familia acestui boier a clădit o biserică de
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
și sate, ctitorul dorind ca ea să fie biserică a reședinței domnești și nu biserică de mănăstire sau biserică parohială. Mai bine de un secol, târgul Huși a fost proprietate domnească. În anul 1598, domnitorul Ieremia Movilă (1595-1606) a întemeiat Episcopia Hușilor, care urma să-și exercite jurisdicția asupra Ținutului Fălciului (din dreapta și stânga Prutului), Ținutului Lăpușnei (partea ce rămăsese după luarea Tighinei cu cele 12 sate sub stăpânire turcească), Ținutul Orheiului și Ținutul Sorocăi. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
cult a fost reparat în perioada septembrie 1941 - mai 1945 prin purtarea de grijă a episcopului Grigorie Leu (1940-1949), fiind resfințit la 29 iunie 1945. Comisiunea Monumentelor Istorice a oferit bani pentru reclădirea turlei și restaurarea picturii (între 1943-1945), iar Episcopia Hușilor a suportat cheltuielile executării unei catapetesme noi din stejar masiv și a mobilierului interior de stejar, precum și pentru modificarea cafasului și a pridvorului. După finalizarea lucrărilor, s-a amplasat o pisanie cu următorul text: ""Înoitu-sa întru totul această sf.
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
următorul text: ""Înoitu-sa întru totul această sf. biserică, stricată de marele cutremur când pe pământ nu era pace - 10 noembrie 1940. Prin osârdia P.S. Episcop Grigorie Leu. 1941-1945"". După instaurarea regimului comunist la putere în România, la 5 februarie 1949 Episcopia Hușilor a fost desființată prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale privind aprobarea statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, fiind unită cu Episcopia Romanului și formându-se Episcopia Romanului și Hușilor, cu sediul la Roman. Hușiul nu a mai
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Episcop Grigorie Leu. 1941-1945"". După instaurarea regimului comunist la putere în România, la 5 februarie 1949 Episcopia Hușilor a fost desființată prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale privind aprobarea statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, fiind unită cu Episcopia Romanului și formându-se Episcopia Romanului și Hușilor, cu sediul la Roman. Hușiul nu a mai fost reședință episcopală. În anul 1996, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reactivat Episcopia Hușilor, numindu-l ca episcop pe PS Ioachim Mareș
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
instaurarea regimului comunist la putere în România, la 5 februarie 1949 Episcopia Hușilor a fost desființată prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale privind aprobarea statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, fiind unită cu Episcopia Romanului și formându-se Episcopia Romanului și Hușilor, cu sediul la Roman. Hușiul nu a mai fost reședință episcopală. În anul 1996, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reactivat Episcopia Hușilor, numindu-l ca episcop pe PS Ioachim Mareș Vasluianul, fost arhiereu-vicar al Episcopiei
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, fiind unită cu Episcopia Romanului și formându-se Episcopia Romanului și Hușilor, cu sediul la Roman. Hușiul nu a mai fost reședință episcopală. În anul 1996, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reactivat Episcopia Hușilor, numindu-l ca episcop pe PS Ioachim Mareș Vasluianul, fost arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Hușilor. După instalarea sa ca episcop la Huși, el s-a îngrijit de restaurarea catedralei episcopale și a complexului episcopal. Sub păstorirea sa, au
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Episcopia Romanului și Hușilor, cu sediul la Roman. Hușiul nu a mai fost reședință episcopală. În anul 1996, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reactivat Episcopia Hușilor, numindu-l ca episcop pe PS Ioachim Mareș Vasluianul, fost arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Hușilor. După instalarea sa ca episcop la Huși, el s-a îngrijit de restaurarea catedralei episcopale și a complexului episcopal. Sub păstorirea sa, au fost efectuate următoarele lucrări: După finalizarea acestor lucrări, Biserica "Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
1940 a deteriorat clădirea bisericii, turla construită de episcopul Silvestru Bălănescu s-a prăbușit, zidurile s-au crăpat, iar pictura a căzut în mare parte. Ca urmare, ea a fost refăcută între anii 1943-1945 de către Comisiunea Monumentelor Istorice. După reînființarea Episcopiei Hușilor (1996), s-a realizat o refacere a picturii între anii 1997-1998 de către pictorul Dumitru Bănică. Printre odoarele de preț de care dispune menționăm următoarele: În biserică, lângă strana arhierească, se află mormintele episcopilor Inochentie (1752-1782) și Meletie Istrati (1851-1857
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
lângă strana arhierească, se află mormintele episcopilor Inochentie (1752-1782) și Meletie Istrati (1851-1857). Pe lângă acestea, în curtea bisericii, în spatele altarului, se află mormintele episcopilor Iacov Antonovici (1924-1931) și Grigorie Leu (1940-1949). Între anii 1826-1848, episcopul Sofronie Miclescu a împrejmuit terenul Episcopiei din Huși cu un zid de incintă înalt și gros, din cărămidă. El a fost refăcut în 1938, când s-a construit actualul turn de poartă. Gardul actual are parapet din piatră și grilaj metalic și urmează traseul fostului zid
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
acces în incinta curții domnești. Aceasta a fost reclădită în anul 1714 de episcopul Sava, cu sprijinul domnitorului Nicolae Mavrocordat și refăcută de episcopul Sofronie Miclescu în 1849, odată cu zidul de incintă. Pe locul vechii porți de acces în incinta Episcopiei, episcopul Nifon Criveanu (1934-1939) a construit în anul 1938 un turn de poartă în stil moldovenesc, care a fost executat după un proiect întocmit de arhitectul Dumitru Ionescu-Berechet. Turnul de poartă are secțiune pătrată, cu patru niveluri, iar la bază
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
cel Mare în secolul al XV-lea, se păstrează doar pivnițele ce au fost înglobate în secolul al XVIII-lea în actualul palat episcopal. Pivnițele au ziduri din piatră și cărămidă cu bolți semicilindrice și scări de piatră. După înființarea Episcopiei Hușilor (1598), în curtea catedralei a fost construită o reședință episcopală. Aceasta a fost arsă de turci în 1711 și refăcută în 1714 de episcopul Sava, cu ajutorul domnitorului Nicolae Mavrocordat. Palatul episcopal actual a fost construit între anii 1771-1792, la
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Interiorul are o structură simetrică, organizată în funcție de un hol central cu scări monumentale de lemn. Fațadele sunt realizate în stil neoclasic, cu elemente baroce. Între anii 1826 și 1849, la inițiativa episcopului Sofronie Miclescu, au fost construite încăperi pentru personalul Episcopiei. Acestea au fost renovate de episcopul Nifon Criveanu, în 1934, odată cu zidul de incintă de piatră, pe locul vechilor construcții din secolele XVII-XVIII. În prezent se mai păstrează doar un corp de plan dreptunghiular, cu un nivel, încăperi dispuse în
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
secolele XVII-XVIII. În prezent se mai păstrează doar un corp de plan dreptunghiular, cu un nivel, încăperi dispuse în filă și portic cu coloane din cărămidă. Acest corp, situat pe latura de nord-est a incintei, este astăzi vitrat. În chiliile Episcopiei au funcționat în anumite perioade Școala de cântăreți bisericești (1846-1859, 1892-1939) și Seminarul Eparhial (1851-1859, 1919-1931). La sud de clădirea bisericii este amplasată o cișmea veche din piatră, de forma unui obelisc cu o cruce în vârf. Cișmeaua veche din
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
funcționat în anumite perioade Școala de cântăreți bisericești (1846-1859, 1892-1939) și Seminarul Eparhial (1851-1859, 1919-1931). La sud de clădirea bisericii este amplasată o cișmea veche din piatră, de forma unui obelisc cu o cruce în vârf. Cișmeaua veche din curtea Episcopiei a fost refăcută de ierodiaconul Agatanghel, iconomul Episcopiei Hușilor, în anul 1864, în timpul păstoririi arhiereului Melchisedec Ștefănescu "Tripoleos" ca locțiitor de episcop (1861-1864). Pe latura vestică a obeliscului se află următoarea inscripție: "“Această fontană s'a prefăcut sub pre sfințitul
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
1846-1859, 1892-1939) și Seminarul Eparhial (1851-1859, 1919-1931). La sud de clădirea bisericii este amplasată o cișmea veche din piatră, de forma unui obelisc cu o cruce în vârf. Cișmeaua veche din curtea Episcopiei a fost refăcută de ierodiaconul Agatanghel, iconomul Episcopiei Hușilor, în anul 1864, în timpul păstoririi arhiereului Melchisedec Ștefănescu "Tripoleos" ca locțiitor de episcop (1861-1864). Pe latura vestică a obeliscului se află următoarea inscripție: "“Această fontană s'a prefăcut sub pre sfințitul archiereu Melchisedec în 4 anu allu locotenenței prin
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
în anul 1864, în timpul păstoririi arhiereului Melchisedec Ștefănescu "Tripoleos" ca locțiitor de episcop (1861-1864). Pe latura vestică a obeliscului se află următoarea inscripție: "“Această fontană s'a prefăcut sub pre sfințitul archiereu Melchisedec în 4 anu allu locotenenței prin iconomul Episcopiei D(e). H(uși). ierodiaconul Acatancel 1864 ”". Degradându-se în timp, cișmeaua a fost refăcută din temelie cu cheltuiala PS Veniamin Pocitan "Bârlădeanul" (arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor), fiind sfințită la 24 iunie 1930, la împlinirea unui an de la hirotonirea acestuia
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
a prefăcut sub pre sfințitul archiereu Melchisedec în 4 anu allu locotenenței prin iconomul Episcopiei D(e). H(uși). ierodiaconul Acatancel 1864 ”". Degradându-se în timp, cișmeaua a fost refăcută din temelie cu cheltuiala PS Veniamin Pocitan "Bârlădeanul" (arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor), fiind sfințită la 24 iunie 1930, la împlinirea unui an de la hirotonirea acestuia ca arhiereu. Sub pisania veche, a fost amplasată o altă inscripție cu textul: ""S'a refăcut din temelie această cișmea cu cheltuiala arhiereului Veniamin Pocitan Bârlădeanul
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
bisericii episcopale. Monumentul se află în dreptul altarului bisericii și are o secțiune hexagonală având o cruce în vârf. Pe latura vestică a monumentului se află următoarea inscripție: "“Acest monument s-a rădicat în amintirea sânțiților servitori și bine-făcetori ai Bisericei Episcopiei, fiind Episcop Hușilor Silvestru Bălănescu. Anul 1889. Luna Septemvrie.”" Pe laturile monumentului se află mai multe pietre de mormânt ale următorilor: În octombrie 1898, episcopul Silvestru Bălănescu al Hușilor a ridicat un monument în memoria mitropolitului Veniamin Costachi (1768-1846), care
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Dieceza romano-catolică de Székesfehérvár (în ) este una dintre cele douăsprezece episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Ungaria, cu sediul în orașul Székesfehérvár. Ea se află în provincia mitropolitană a Arhidiecezei de Esztergom-Budapesta. Episcopia a fost fondată în anul 1770, printr-un edict dat de împărăteasa Maria Terezia a Austriei. Prin acest edict
Dieceza de Székesfehérvár () [Corola-website/Science/333037_a_334366]
-
Dieceza romano-catolică de Székesfehérvár (în ) este una dintre cele douăsprezece episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Ungaria, cu sediul în orașul Székesfehérvár. Ea se află în provincia mitropolitană a Arhidiecezei de Esztergom-Budapesta. Episcopia a fost fondată în anul 1770, printr-un edict dat de împărăteasa Maria Terezia a Austriei. Prin acest edict erau înființate două noi episcopi, una la Szombathely și alta la Székesfehérvár. Orașul Székesfehérvár era încă din secolul al XI-lea
Dieceza de Székesfehérvár () [Corola-website/Science/333037_a_334366]
-
alta la Székesfehérvár. Orașul Székesfehérvár era încă din secolul al XI-lea un loc foarte important deoarece aici au fost încoronați și înmormântați majoritatea regilor maghiari. Cu toate acestea, până la acest edict orașul nu a avut nici odată statutul de episcopie. a fost creată prin unirea unei părți a Arhidiecezei de Veszprém cu o parte a Diecezei de Győr. După acest eveniment, noua episcopie a devenit sufragană a Arhidiecezei de Esztergom în prezent având acelaș statut.
Dieceza de Székesfehérvár () [Corola-website/Science/333037_a_334366]