6,156 matches
-
Lina (1943) și în special din Tabletele din Țara de Kuty (1933), raportându-se ineditul limbajului și al imaginarului său la scriitori francezi ca Baudelaire sau V. Hugo, nu ar trebui trecute cu vederea prefigurările caragialiene și urmuziene ale acestei estetici. Dacă la Caragiale banalul și derizoriul pot fi resorturi de reprezentare artistică alături de "enorm și monstruos", aceștia din urmă vor acapara decisiv viziunea urmuziană asupra unei infralumi hidoase anchilozate în stereotipii bizare și vor covârși mai apoi limbajul poetic, jurnalistic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ale lui Mircea Eliade, raportul intertextual este sesizabil și în legătură cu tipul "intelectualului". Fin ironist, recunoscut pentru urbanitatea satirei, Caragiale a fixat inimitabil notele specifice ale etopeii acestei categorii în schița Intelectualii. "Capuținiștii"59 preocupați în permanență de "chestiuni arzătoare de estetică, filozofie"60, "inspiratorii, diriguitorii opiniei publice, mai ales când e vorba de mișcarea culturală"61, nu se deosebesc esențial de tineretul eliadesc din perioada posterioară Marii Uniri. "Huliganii" blazați ai deceniului al patrulea se pierd în nesfârșite polemici sterile pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
gândirea filosofică, primind ca sensuri principale pe de o parte "ilogicul" și pe de alta, "antiraționalul". Beneficiind de acest aport teoretic al cugetătorilor, mulți scriitori exprimă cu mijloacele literaturii același eșec al rațiunii, prin aderararea nemărturisită sau nerecunoscută la o estetică a "nonexpresiei" care pune în valoare absurdul. Contestatar înverșunat al stereotipiilor și al clișeelor care parazitează gândirea, Eugen Ionescu n-a ezitat să denunțe, totuși, caracterul imprecis și impropriu în raport cu literatura al termenului de absurd, demistificându-l: Absurdul e un cuvânt
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care se pune este dacă se pot descoperi în edificiul creației caragialiene ipostaze ale absurdului care să justifice încadrarea sa în galeria scriitorilor absurdului sau în cea a precursorilor acestora. În acest scop va trebui să identificăm componente ale unei estetici "absurdiste" la Caragiale, pe care să le raportăm la o suprastructură care reflectă dominante ale creației literare aflate sub semnul acestei categorii în spațiul cultural european postbelic. Întrucât etalon pentru această suprastructură este, în ciuda propriilor proteste, cea mai mare parte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și la aspecte ce țin de etern-uman, nu se mai regăsește în piesele din teatrul absurdului care adesea nu mai permit identificarea socială a tipurilor și a evenimentelor, transformate în simboluri ale condiției umane. În ciuda acestor aspecte de ruptură cu estetica "absurdului", prin numeroase alte elemente, Caragiale se dovedește a fi un precursor al literaturii absurdului, contribuind, așa cum observa I. Constantinescu, "în mod esențial, și prin E. Ionesco, direct, la constituirea conceptului modern de dramă"18. Fără să reluăm argumentația destul de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dintre comic și tragic ia forma absurdului, este cea a nuvelelor de tipul Două loturi și Ion. În ipostaza sa serioasă, nedisimulată prin comic, putem spune că absurdul se întrevede la Caragiale îndeosebi în drama Năpasta. Considerăm că raportarea la estetica absurdului se dovedește fructuoasă în analiza acestei piese care a stârnit nedumerire și a dat cele mai multe prilejuri de reproșuri critice, nu doar din partea detractorilor operei caragialiene, ci și din partea celor mai obiective condeie exegetice. Paul Zarifopol, de exemplu, descalifică Năpasta
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în revelatoare pedepse. Deși recunoaștem că argumentele menționate nu sunt suficiente pentru a demonstra compatibilitatea dramei Năpasta cu concepția teatrală ulterioară identificată în cadrul literaturii absurdului, ele sunt, credem, suficiente pentru a înlătura stigmatul eșecului, prin reconsiderarea apartenenței acestei piese la estetica dramatică tradițională și acceptarea ipotezei unei alte forme dramatice intenționate, apropiată prin câteva elemente de "farsa tragică" din secolul trecut. Am depistat astfel în interiorul edificiului caragialian și elemente care trimit la absurd, nu prin filiera comicului, ci prin cea a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
trecere în revistă a ionescianismului ca viziune estetică unitară, remarcabilă nu doar pentru literatura română, ci pentru tot ce înseamnă literatura absurdului. Din această perspectivă globală, e greu de precizat dacă, în pofida protestelor lui Eugen Ionescu, opera sa ilustrează perfect estetica teatrului absurdului sau dacă aceasta, rezultată din dorința de a pune, cu orice preț, ordine în lumea artelor, prin etichetarea oricărei manifestări, oricât de hibride sau de originale, s-a mulat tocmai pe inclasabila viziune ionesciană pentru a se configura
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
specii abordate în registre diverse, explică numeroasele etichetări și nuanțări: "realism etern", "realism clasic", "realism naturalist", "realism critic", "realism psihologic", "realism grotesc", "realism creatural", "hiperrealism", "microrealism"28 etc. Opera cristalizată în creuzetul artei caragialiene, care a topit realitatea mixând substanțele esteticii clasice, realiste și naturaliste deopotrivă, poartă însă drept marcă specifică, celebra formulare a lui Paul Zarifopol: "caricatural, dar perfect verosimil"29. Esența artei caragialiene constă, așadar, în raportarea la realitate prin îmbinarea strategiei maximei stilizări cu cea a deformării caricaturale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Urmuz, O plimbare la Căldărușani, o altă scriere care iese din tiparul celor mai cunoscute schițe, prefigurează reprezentările trofice din Paginile bizare. Valoarea documentară a acestui inedit text caragialian, datorată notațiilor ce configurează topografia periferiei bucureștene, este dublată de cea estetică, incontestabilă nu doar prin elementele caracteristice stilului caragialian, în special prin ironia ca antifrază, ci și printr-o remarcabilă aspectualizare artistică a urâtului. Drumul spre Căldărușani, înregistrat cu acuitate cinematografică de naratorul-reporter, departe de a fi o simplă "plimbare", dobândește
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nr. 128, București, 1930. 5. Studii și eseuri despre comic, absurd și genul dramatic Attardo, Salvatore Linguistic Theories of Humour, Monton de Greyter, Berlin, New York, 1994. Balotă, Nicolae, Literatura absurdului, ediția a II-a, editura Teora, București, 2000. Benedetto Croce, Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistica generală, Editura Univers, București, 1971. Bergson, Henri, Râsul, Editura Universal Dalsi, București, 1997. Camus, Albert, Opere, vol. V, Fața și reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara, Editura RAO International Publishing S.A.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1927. Mihalevschi, Mircea, Tragic vs. deriziune, (Devenirea categoriilor teatrului), Editura Ex Ponto, Constanța, 2003. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice, traducere de Victor Ivanovici, introducere de Constantin Noica, Editura Univers, București, 1976. Munteanu, Romul, Farsa tragică, Editura Pro-Humanitate, București, 1997. Vianu, Tudor, Estetica, Editura Orizonturi, București, 1996. Nilsen, Don, Humor Scholarship A Research Bibliography Greenwood Press, 1993. Popa, Marian, Comicologia, Editura Univers, București, 1975. Rosenkrantz, Karl, O estetică a urâtului, traducere, studiu introductiv și note de Victor Ernest Mașek, Editura Meridiane, Bucuresti, 1984
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Noica, Editura Univers, București, 1976. Munteanu, Romul, Farsa tragică, Editura Pro-Humanitate, București, 1997. Vianu, Tudor, Estetica, Editura Orizonturi, București, 1996. Nilsen, Don, Humor Scholarship A Research Bibliography Greenwood Press, 1993. Popa, Marian, Comicologia, Editura Univers, București, 1975. Rosenkrantz, Karl, O estetică a urâtului, traducere, studiu introductiv și note de Victor Ernest Mașek, Editura Meridiane, Bucuresti, 1984. Sartre, Jean-Paul, Situations, vol. I, Gallimard, Paris, 1947. 6. Lucrări teoretice despre intertextualitate, stilistică, pragmatică, estetică, naratologie Barthes, Roland, S/Z, în Romanul scriiturii, Antologie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și note de Victor Ernest Mașek, Editura Meridiane, Bucuresti, 1984. Sartre, Jean-Paul, Situations, vol. I, Gallimard, Paris, 1947. 6. Lucrări teoretice despre intertextualitate, stilistică, pragmatică, estetică, naratologie Barthes, Roland, S/Z, în Romanul scriiturii, Antologie, Editura Univers, 1987. Benedetto Croce, Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistica generală, Editura Univers, București, 1971. Blakemore, Diane, Understanding Utterances, Blaknell, Oxford, U.K.&Cambridge U.S.A., 1993. Brown, P. & Levinson. S., Politeness, Cambridge Universiry Press, Cambridge, 1996. Cook, Guy, Discourse and Literature, Oxford
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
limbii române. Stilistică lingvistică și stilistică literară, Editura Universității din Ploiești, Ploiești, 2004. Genette, Gérard, Palimpsestes. La litérature au second degré, Edition du Seuil, 1982. Hăulică, Cristina, Textul ca intertextualitate, Editura Eminescu, București, 1981. Hegel,G. W. F., Prelegeri de estetică, vol. I, Editura Academiei, București, 1966. Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, Editura Univers, București, 1997. Ionescu-Ruxăndoiu,Liliana, Narațiune și dialog în proza românească (Elemente de pragmatică a textului literar), Editura Academiei Române, București, 1991. Lintvelt, Jaap, Punctul de vedere. Încercare de tipologie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
kitsch-ului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1985. Plett, Heinrich, Știința textului și analiza de text, Editura Univers, București, 1983. Spiridon, Monica, Melancolia descendenței. O perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice în literatură, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2000. Vianu, Tudor, Estetica, Editura Orizonturi, București, 1996. Vultur, Smaranda, Infinitul mărunt. De la configurația intertextuală la poetica operei, Editura Cartea Românească, București, 1992. Yule, George, Pragmatics, Oxford University Press, Oxford, 1996. 7. Articole Amăriuței Constantin, "Mitică sau logosul parazitar", în Caete de dor, vol
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
8 Idem, p. 39. 9 Henri Bergson, Râsul, Editura Universal Dalsi, București, 1997, p. 50. 10 Vezi Jean-Marc Defays, op. cit., pp. 29-33. 11 Idem, p. 33. 12 Benedetto Croce justifică preferința pentru termenul de "concept pseudoestetic" atribuit comicului în capitolul Estetica simpaticului. Conceptele pseudoestetice și îl plasează alături de alți termeni care nu pot primi o definiție riguroasă, precum tragicul, sublimul, pateticul, mișcătorul, impunătorul, grațiosul etc. care țin de psihologia ca disciplină naturalistă ce-și propune să construiască tipuri și scheme de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
îl plasează alături de alți termeni care nu pot primi o definiție riguroasă, precum tragicul, sublimul, pateticul, mișcătorul, impunătorul, grațiosul etc. care țin de psihologia ca disciplină naturalistă ce-și propune să construiască tipuri și scheme de viață spirituală a omului (Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistica generală, Editura Univers, București, 1971, pp. 158-163). 13 Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice, Editura Univers, București, 1976, p. 70. 14 Dominique Noguez, "Structure du langage humoristique", în Revue d'esthétique, Paris, PUF, t. 2
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
382-383. 53 Idem, p. 383. 54 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, 1962, p. 82. 55 Tudor Vianu, Estetica, Editura Orizonturi, București, 1996, p. 369. 56 Șerban Cioculescu, Caragialiana, Editura Eminescu, București, 1977, p. 539. 57 Vezi și Loredana Ilie, Atitudinea comică și personalitatea caragialiană, în Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești, nr. 2, 2003, pp.72-76. 58 Henri Bergson
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Editura Semne, București, 2009, vol. I, p. 592. 2 Marian Popa, Comicologia, ed. cit., p. 58. 3 Lucian, Scrieri alese, E.P.L., București, 1959, pp. 10-15. 4 G. W. F. Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I., Editura Academiei, București, 1966, pp. 69-72. 5 Mircea Doru Lesovici, op. cit., p. 117. 6 Liviu Antonesei, Semnele timpului, Editura Junimea, Iași, 1988, p. 97. 7 V. anumite aspecte din acest subcapitol în Ilie, Loredana, "Satira caragialiană și postcaragialiană
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
45, Pitești, 2002, p. 9. 174 Idem, p. 7. 175 Idem, p. 19. 176 Ibidem. 177 Mircea Horia Simionescu, op. cit., p. 241. 178 Philip Thomson, The Grotesque, 1972, apud. Marian Popa, Comicologia, ed. cit., p. 180. 179 Karl Rosenkrantz, O estetică a urâtului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1984, p. 26. 180 Eugène Ionesco, Note și contranote, Editura Humanitas, București, 1992, p. 53. 181 Interesantă este preluarea și prelucrarea în registrul sinistrului a motivului răzbunării din scrierea caragialiană, în sadismul demențial al vendetei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
peisaje ondulate și de un verde Întunecat. Pe acolo nălucesc uneori ape, iar spumele țâșnite ca din șampanie sugerează cascade. Apoi drumul cotește spre nord-est, plutește peste golfuri maritime și intră deasupra pământurilor fertile ale Fluviului Galben din grandioasa Chină. Estetica plantațiilor de orez alterează alte culori: vede crud, ca de primăvară, pătratele de apă azurii, În locuri umbrite, iar În cele Însorite scapără scântei, Încât privindu-le, ne clipesc pleoapele. Geometria riguroasă, dar frumoasă a așezărilor, de aici Înainte, ne
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
spațiilor comerciale. În general la acest tip de publicitate apelează și comercianții prin plata unei cotizații (În calitate de membru) calculată În funcție de suprafața ocupată sau ca pondere a cifrei de afaceri În total cifră de afaceri a tuturor magazinelor din cadrul complexului comercial. Estetica unui centru comercial este foarte importantă pentru atragerea de cumpărători. Utilizarea de bannere, copertine, steaguri și culori strălucitoare Îi poate atrage pe unii cumpărători, dar pentru alții ar putea fi o distragere a atenției și inducerea unei stări de iritare
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
constructive. Dezvoltarea economică a României, urmată de expansiunea și diversificarea spațiilor industriale, a impus apariția unei noi structurări a spațiului industrial și mai ales a unei simbioze cu tehnologia și știința modernă. Efectul acestor transformări va conduce la apariția unei estetici noi, capabilă să răspundă cerințelor funcționale diverse. Efortul și aportul arhitecților la soluționarea acestor cerințe se vor Îndrepta și spre proiectele dedicate designului industrial, care se va dezvolta ca ramură importantă În preocupările legate de industrie pe parcursul următoarelor decenii. Dacă
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
al artei este plăcerea, „o plăcere de factură estetică cu o semnificație intelectuală care păstrează arta în sfera raționalități”. Epistola către Pisoni a lui Horațiu, alături de Poetica lui Aristotel sunt cele două texte fundamentale care fixează pe lângă unele principii de estetică generală, expresia unei structuri artistice specifice. Horațiu oferă îndrumări generale în arta scrisului, dar fixează și specificitatea genurilor și speciilor literare cu aplicare la genul dramatic și sfaturi și informații referitoare la talent, meșteșug și critică. Însă pentru a înțelege
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]