6,288 matches
-
care îi apropie, Kraus și Weininger au formulat puncte de vedere fudamental diferite asupra relației dintre rațiune și sensibilitate. În timp ce Weininger diviniza rațiunea drept încorporarea moralității și demoniza lumea sentimentelor ca sursă a haoticului, a forțelor distructive, Kraus credea că fantezia și creativitatea își au sursa în sensibilitate. Fără o autentică adeziune afectivă la valori, intelectul omului degenerează și poate să devină un instrument al bestialității. Pentru Kraus, raționalitatea nu aparținea lumii celor mai înalte valori, valorile etice și estetice. În
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul cu contur ușor ondulat: vitalitate, vivacitate, adaptare [Anexa 5 A, E, F); • trunchiul hașurat pe dreapta: ușurință de a stabili contacte sociale [Anexa 5 E, H]; • frunzele: desemnează spirit de observație, fantezie, aptitudini de exprimare și de exteriorizare [Anexa 5 A, B, C, G, H]. Diferențele semnificative între cele două grupe de profesori privind reactivitatea la stres nu sunt date de poziționarea spațială a arborilor sau de disproporția dintre mărimea trunchiului și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al XIV lea, regele a declarat sărbătoare națională și a închinat regatul Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran„cristomimetismului“ imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. într-o lucrare apocrifă, preluata mai apoi de C. Kubler și prezentată în lucrarea sa Visions et
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în detrimentul culorii. în secolul nostru, cercetătorii pasionați de mistere au găsit o serie de conexiuni între Poussin și Confreria Sionului, o organizație misterioasă din Franța. Desigur, nu ne propunem să dezbatem aceste subiecte, pe care le consideram mai degrabă pură fantezie. Conform biografiei lui Nicolas Poussin, acesta a locuit în Roma întreaga viață, cu o singură excepție, când cardinalul Richelieu i-a solicitat serviciile și a trebuit să plece în Franța. A fost angajat de Ludovic al XIII-lea și a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
deținea unul dintre cele mai mari secrete ale istoriei. Secolul nostru abundă de literatură mai mult sau mai puțin comercială, care leagă numele intendentului șef de diverse culte, printre care și frăția Sionului. Evenimentele și dovezile prezentate mai sus îmbină fantezia cu realitatea. Datorită faptului că titlul tezei noastre de doctorat abordează tema societății europene în memoriile apocrife, ne permitem să vă prezentăm și punctul nostru de vedere. Însă în același timp, nu trebuie să uităm că ne aflăm pe teritoriul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe lângă memoriile de tip document ale personajelor politice de prim rang, amintim de o a treia categorie, cea a memoriilor intime. Autorii au dorit să-și povestească viața, prin urmare, aceste memorii subiective nu pot fi încadrate nici în categoria fanteziilor, nici în categoria documentelor literar istorice. Memoriile intime emană aroma implicării emoționale, cititorul simțind adeseori entuziasmul sau ura autorului față de alte personaje. Gaspard de Saulx, senior de Tavannes, a descris sentimentele memorialistului„Arareori, spune la începutul relatării sale, cei care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pare a constitui un impuls fundamental pentru om. Noi am acceptat, din păcate, diminuarea și, uneori, chiar dispariția din noi a acestui sentiment atât de important. Trebuie să știm că omul nu poate să se comporte după bunul plac al fanteziei sale, fără a risca. Pentru reușita în viață, el trebuie să se conformeze regulilor neschimbătoare care depind de însăși structura ei. Ne asumăm un mare risc atunci când lăsăm să moară în noi un sentiment esențial, o activitate fundamentală, fie ea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
alții sau, dimpotrivă, să ne îndepărtăm unii de alții (idem, p. 22). Se observă așadar faptul că, o vrem sau nu, avem o relație specială cu emoțiile, sentimentele, dispozițiile și pasiunile noastre. Unii, le consideră esențiale, alții, un capriciu, o fantezie; unii, o stare esențială, alții, o stare derizorie. Unii, spun că emoțiile, sentimentele ne tulbură judecata și ne complică relațiile interpersonale, alții, disting între emoții, sentimente pe care ar dori să le resimtă permanent și cele pe care le detestă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
niciodată mai aproape și e gata să creadă că totul e posibil. Adesea, Își descoperă o pasiune artistică. Evenimente: În cazul cel mai fericit, poate fi vorba de o Întâlnire sentimentală care-i permite individului să-și satisfacă dorințele și fantezii acumulate. Capacitatea de seducție fiind crescută, individul dispune de o putere de fascinație care Îi poate aduce anumite succese (foarte vizibile la actori, oameni de artă sau persoane publice). Dar, În acest caz, dragostea poate fi În egală măsură mistică
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
prea slab sau pretențios. Foarte frecvent, realizările sunt Împiedicate sau Întârziate de Împrejurări prea puțin favorabile acțiunii, de imposibilitatea de a găsi un câmp de bătaie, sau adversari care dau Înapoi. Având În vedere relația simbolică dintre Marte și dorință, fantezii (sexuale, mai ales) pot deveni copleșitoare. Sens: Avem de-a face cu un fel de alergie la realitate, la experiențele concrete: preferăm mai degrabă „praful În ochi”. Compensare: Există o nepotrivire totală Între posibilitățile momentului și lupta pe care dorim
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
ulterior a regizorului (adaptare prin decor, muzică etc.) și a spectatorului (care interpretează în manieră proprie, adaptată, spectacolul) Weiss, 1967, pp. 155-163. 93 Se consideră, în acest sens, că "teatrul este locul unde actorii se mișcă și vorbesc dialogat înăuntrul fanteziei unui autor" (Țuțea, 1993, p. 2). 94 Vezi Saussard, 2009, p. 9, pentru elementele de specificitate pe care le aduce mima (coroborare teatru dans); respectiv, Taladoire, 1951, pp. 82-84, pentru rolul limitativ al măștii, ale cărei nuanțe sunt date de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
știe că personajul se află în centrul credinței a milioane de oameni și că, prin aceasta, îi jignește profund? Creștinismul nu este un anasamblu de credințe și o istorie cu care orice autor poate face orice, în funcție de fantasmele și de fantezia sa. La fel, Coranul este "de nefolosit" în scopuri literare, care îl trădează (cazul lui Salman Rushdie, între altele). E normal ca aprecierile să varieze, pentru a trasa frontiera între admisibil și inadmisibil. E ușor să fii acuzat de dorința
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
discutate sunt reproduse sintetic în schema din pagina 198 ???. Sindromul autist Autismul este o formă de gândire interiorizată cu aspect subiectiv. Autismul implică în general faptul că materialul, sau conținutul gândirii derivă de la subiectul însuși având aspectul unor idei onirice, fantezii, frânturi delirante, halucinații etc. Conținutul gândirii autiste este de natură endogenă. Autismul este o formă a narcisismului, în sensul de o „întoarcere a gândirii către sine însuși”. În acest caz conștiința bolnavului interpretează propriul său material în termenii săi proprii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Paranoicii inventatori ocupă un loc important. În această categorie, seria de inventatori patologici, se înscrie de la debilul autodidact de tip inferior, până la individul dotat cu cunoștințe tehnice precise, însă lipsit de bun simț care să-i permită să discearnă între fantezie și realitate, între posibil și asburd. Paranoicii autodidacți completează forma precedentă. Autodidacticismul este foarte frecvent la paranoici și se explică prin tendințele speciale ale acestora. Datorită orgoliului lor, această categorie de bolnavi caută să-și dobândească un grad de instrucție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
membru al consiliului absolvenților Universității Furman, instituția unde și-a făcut studiile. Cuprins Prefață la ediția a II-a Prefață la ediția I Mulțumiri la ediția a II-a Mulțumiri la ediția I Partea I. Pericolele managementului tradițional 1. Capricii, fantezii și dileme De la „propriul meu stil” la procedura corectă Managementul la întâmplare versus Managementul corect Afacerea înseamnă comportament Comportamentul este o funcție a consecințelor sale O abordare foarte practică 2. Managementul prin bun-simț nu este management Bun-simț versus cunoștințe științifice
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
învățat mult din experiențele lor, mai ales din cele ale lui Courtney Mills, Wilson Rourk, James Daniels, John Davis, Betty Loafman, Betty Shunk, Andy Morency, Ned Morse și Jerry Pounds. Aubrey C. Daniels Partea I Pericolele managementului tradițional 1. Capricii, fantezii și soluții Dacă managementul american, după toți acești ani de încercări, s-a înșelat amarnic în ceea ce privește managementul eficient? Dacă teoria managementului cea mai nouă și mai reputată este doar o altă soluție ușoară, menită să dea rezultate numai pe termen
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Potrivit concepției lui Croce, omul poate obține în pro-cesul cunoașterii pe de o parte o cunoștință intuitivă și, pe de altă parte, o cunoștință logică. Cunoștința logică este rezultatul activității rațiunii care produce concepte, în vreme ce cunoștința intuitivă provine din activitatea fanteziei care produce imagini. Aceste imagini reprezintă însă o cunoștință a individualului sub forma unor impresii care pentru a se determina se reflectă în expresie și se clarifică în intuiție. Ca atare, în intuiții, impresiile se obiectivează în expresie, se organizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de decizie cu putere absolută, ci concretizată printr-un mecanism regulator de perfecționare a unei realități, care păstrează în linii mari și un caracter obiectiv. Situația nu este neobișnuită căci orice artefact este și un produs obiectiv și chiar produsele fanteziei nu pot fi acceptabile dacă nu au și o susținere în lumea obiectivă. De altfel, crede acest lingvist, voința este și ea o parte a naturii și nu poate avea în principiu altă tendință decît natura însăși, adică realizarea binelui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ceea ce gîndirea (ea însăși o realitate a cărei existență se întemeiază pe funcție, iar nu pe materialitate, pe substanțialitate) sintetizează și structurează, dar nu printr-o aplicare la realitate, ci printr-o interpretare a ei. Există însă și creații ale fanteziei, care chiar dacă nu sînt lipsite de componente care amintesc de realitatea obiectivă, entitățile ca atare nu trimit la ceva din sfera acesteia. (Inorogul, de exemplu, este un cal cu un corn în frunte, calul și cornul fiind elemente ale obiectivității
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiind elemente ale obiectivității, complexul realizat din însumarea lor însă nu mai este cuprins aici). Pe de altă parte, abstracțiile alcătuiesc, pentru rațiunea omului modern -cel puțin−, o categorie distinctă de cea a constructelor ce pornesc de la datele sensibilității, în vreme ce fanteziile se cer, de obicei, alăturate acestor constructe. Abstracția "dreptate", de exemplu, nu manifestă nici o afinitate de încadrare alături de noțiuni precum "casă", "pîrtie", "sintagmă" etc., în vreme ce fantezia "inorog" s-ar vrea adăugată grupului "cal", "mamifer" etc. De aceea, abstracțiile realizează trepte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
puțin−, o categorie distinctă de cea a constructelor ce pornesc de la datele sensibilității, în vreme ce fanteziile se cer, de obicei, alăturate acestor constructe. Abstracția "dreptate", de exemplu, nu manifestă nici o afinitate de încadrare alături de noțiuni precum "casă", "pîrtie", "sintagmă" etc., în vreme ce fantezia "inorog" s-ar vrea adăugată grupului "cal", "mamifer" etc. De aceea, abstracțiile realizează trepte în cunoașterea rațională, iar fanteziile produc îmbogățiri în cunoașterea intuitivă. Din punctul de vedere al desemnării, nu există totuși o diferențiere între entitățile lumii obiective și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
alăturate acestor constructe. Abstracția "dreptate", de exemplu, nu manifestă nici o afinitate de încadrare alături de noțiuni precum "casă", "pîrtie", "sintagmă" etc., în vreme ce fantezia "inorog" s-ar vrea adăugată grupului "cal", "mamifer" etc. De aceea, abstracțiile realizează trepte în cunoașterea rațională, iar fanteziile produc îmbogățiri în cunoașterea intuitivă. Din punctul de vedere al desemnării, nu există totuși o diferențiere între entitățile lumii obiective și entitățile lumii create, tocmai fiindcă limba redă lumea obiectivă într-o formă gîndită, iar nu prin reflectare nemijlocită. Există
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru limbajul filozofic, dar și pentru unele limbaje științifice, îndeosebi pentru cele ale științelor cu un accentuat profil teoretic. Între numele substantive și numele abstracte s-ar putea situa numele imaginare, a căror referință (entitate denumită) este un produs al fanteziei, deci nu o construcție logică, ci o construcție în care elemente ale realității sensibile se află într-o combinare neobișnuită, ireală. În cazul numelor abstracte, caracteristice limbajului filozofiei, indicarea ostensivă a realității semnificate (a referentului) este exclusă și, de aceea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
decît să transfere asupra limbii deficiențe ale nivelului spiritual al culturii majore corespunzătoare limbii respective. Cînd se supraapreciază calitățile unei limbi, demersul nu se poate înscrie nici în sfera filozofiei și nici în cea a științei, rămînînd simplă plăsmuire a fanteziei nestăpînite, dar fiind lipsit și de valențele estetice și etice ale unui basm reușit. Din punct de vedere filozofic, o asemenea procedare repre-zintă o degradare a filozofiei, prin reducerea ei la investigarea unui singur aspect al lumii și o dublă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după învățații alcătuitori de sisteme se realizează în mod eficient, nu prin diferențele pasionale, volitive sau de fantezie, ci prin manierele diversificate și multilaterale, dar întotdeauna coerente, ale manifestării rațiunii. B i b l i o g r a f i e Austin, J. L., Cum să faci lucruri cu vorbe, Editura Paralela 45, București, 2003 Bălan-Osiac, Elena
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]