5,981 matches
-
noiembrie 1942 - Cernăuți, d. 2 martie 2013, București) a fost un jurnalist și scriitor român, cunoscut în primul rând ca realizator a numeroase emisiuni de radio pe Programul III al Radio România, înainte de 1990. În 1965 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, după care a lucrat scurt timp la revista "Luceafărul". În decembrie 1966 se angajează la Redacția Copii-Tineret a Radioteleviziunii Române unde timp de peste două decenii a fost reporter și realizator de emisiuni. În prima perioadă a
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
Ghițescu (n. 18 iulie 1931 în București) este o traducătoare română. Fiică a chirurgului Constantin Ghițescu și a Mariei-Eliza (n. Papacostea), licențiată în Litere, a efectuat studiile la liceele „Carmen Sylva” și „Gheorghe Lazăr” (1937 - 1949) și la Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză (1949 - 1952, 1955 - 1957). În perioada 1952 - 1955 este arestată pentru relații cu Franța. A tradus în special în și din limba portugheză. Este și autoarea unor dicționare spaniole și portugheze. Din 2003 este redactor
Micaela Ghițescu () [Corola-website/Science/333055_a_334384]
-
a fondat, împreună cu Albrecht Dieterich, cercul "Eranos" din Heidelberg. Printre membrii săi se numărau Ernst Troeltsch, Max Weber, Eberhard Gothein, Georg Jellinek, Karl Rathgen și Wilhelm Windelband. La Berlin, preocuparea academică a lui Deissmann a început să se mute de la filologia greacă către mișcarea ecumenică, reforma bisericească și, în mod semnificativ, așa-zisul "Völkerverständigung" internațional (adică promovarea păcii și a înțelegerii reciproce între națiuni și culturi). Din 1914 și până în 1922 a publicat în mod regulat un comunicat internațional semi-politic intitulat
Gustav Adolf Deissmann () [Corola-website/Science/333239_a_334568]
-
(n. 15 septembrie 1940, Bartniki aproape de Przasnysz) este un poet, critic, eseist și traducător polonez. A studiat filologia polona, maghiară și etnografia la Universitatea din Varșovia. A făcut traduceri din literatura: rusă, bulgară, ucraineană, sârbă, maghiară, finlandeză, engleză, franceza. A participat la numeroase festivaluri literare internaționale: Struga (Macedonia), Varna (Bulgaria), Belgrad (Șerbia), Izmir (Turcia), Cairo (Egipt), Tver (Rusia
Aleksander Nawrocki () [Corola-website/Science/333274_a_334603]
-
(n. 11 noiembrie 1930, la Sikorzyce, lîngă Tarnów - d. 11 august 1991, Skierniewice) a fost un scriitor, poet, prozator și traducător polonez. A absolvit facultatea de filologie din cadrul Universității Jagiellone din Cracovia. Primele două volume de versuri, "Învăț să vorbesc" ("Uczę się mówić", 1953) și "Comparații" ("Porównania", 1954), publicate la Cracovia în timpul studiilor la Facultatea de Filologie a Universității Jagiellone (1949-1954), indicau prezenta manifestă a poetului în
Tadeusz Nowak () [Corola-website/Science/333261_a_334590]
-
scriitor, poet, prozator și traducător polonez. A absolvit facultatea de filologie din cadrul Universității Jagiellone din Cracovia. Primele două volume de versuri, "Învăț să vorbesc" ("Uczę się mówić", 1953) și "Comparații" ("Porównania", 1954), publicate la Cracovia în timpul studiilor la Facultatea de Filologie a Universității Jagiellone (1949-1954), indicau prezenta manifestă a poetului în rîndul tinerilor entuziaști. Volumul al treilea, "Prorocii pleacă" ("Prorocy już odchodzą", 1956), expune o imaginație și o tonalitate reflexiva. Al patrulea volum, "Cer de vicleiem" ("Jaselkowe niebiosa", 1957), consacră un
Tadeusz Nowak () [Corola-website/Science/333261_a_334590]
-
(n. 14 aprilie 1943, Iași) este un , critic literar, teatrolog și lexicograf român. Este fiul Margaretei Faifer (născută Irimia), medic, și al lui Laurențiu Faifer, conferențiar universitar. Absolvă, în 1966, Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Este apoi angajat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide" din Iași (Academia Română), în cadrul sectorului de istorie literară, unde a fost avansat ca cercetător științifical principal. Colaborează aici la "Dicționarul literaturii române de la
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
un , critic literar, teatrolog și lexicograf român. Este fiul Margaretei Faifer (născută Irimia), medic, și al lui Laurențiu Faifer, conferențiar universitar. Absolvă, în 1966, Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Este apoi angajat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide" din Iași (Academia Română), în cadrul sectorului de istorie literară, unde a fost avansat ca cercetător științifical principal. Colaborează aici la "Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900 (1919)" (acad. Eugen Simion, coord.) și la DGLR. În 1989
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
Academia Română), în cadrul sectorului de istorie literară, unde a fost avansat ca cercetător științifical principal. Colaborează aici la "Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900 (1919)" (acad. Eugen Simion, coord.) și la DGLR. În 1989 obține titlul de doctor în filologie, cu teza "Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar", apărută ulterior în formă monografica. Activează ca secretar literar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (1991-1993), editând revista „Stagiunea". A fost secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
și ierarhiile (semi)oficiale, Florin Faifer figurează rareori pe locul la care imensul talent, gustul sigur și onestitatea l‑ar îndreptați, si anume între primii șapte‑opt istorici și critici literări ai vremilor noastre."" Bogdan Cretu, critic literar, Institutul de Filologie Română "A. Philippide" (Academia Română), în "Contemporanul", 23 iulie 2014: ""La începuturile mele publicistice, Florin Faifer a fost, pe lângă puțini alții, un model greu de egalat. [...] Pe Florin Faifer scriitorul l-am admirat cu destul timp înainte de a apuca să îi
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
Modernă”. s-a născut pe 11 iulie 1959, în satul Mingir, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, URSS. Și-a petrecut copilăria în trei sate vecine, Horjești, Mingir și Cărpineni. A absolvit facultatea de electrofizică a Institutului Politehnic din Chișinău, facultatea de filologie a Universității de Stat din Moldova, facultatea de jurnalistică și științe de comunicare a Universității Libere Internaționale din Moldova, Universitatea de Stat din Letonia. A făcut cursuri de jurnalism practic în Florida, SUA (1994) și cursuri de administrație publică în
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
(n. 18 aprilie 1938, în comuna Măgurele, județul Prahova) a activat ca om politic, fiind fost diplomat de carieră. Este doctor în filologie , doctor în științe umaniste, scriitor, publicist și traducător. este fiul lui Dumitru Mareș, muncitor, și al Elisabetei (n. Tenea). Diplomat de carieră (1966-1999); a trecut prin concurs toate treptele diplomatice. A fost Director în Ministerul Afacerilor Externe. A publicat în
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
de poezie poloneză și primitivă. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1980 și a fost membru în conducerea Secției de traduceri: 2009-2013. Urmează Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, 1959-60; Universitatea din Varșovia: 1960-1966. Deține un Masterat în filologie polona, din aprilie 1966; Teza de masterat: “Tadeusz Hyzdeu, przedstawiciel polskiego Oswiecenia (Tadeu Hașdeu, reprezentant al Iluminismului polonez). Lucrarea a fost publicată în Przeglad Humanistyczny (nr. 6/1971), revista editata de Academia Poloneză de Stiinte, cu titlul: Nieznany polski poeta
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
deținuții decedați sau uciși în cimitirul fără cruci pe care din când în când îl vizitează. În anul 1960, participă la un concurs literar la care obține locul doi pe țară, moment care îl face să se decidă să urmeze filologia. Astfel între anii 1962-1967 frecventează cursurile Facultății de filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. După stagiul militar, este profesor la Școala generală din comuna Berghin, județul Alba. Va fi patru ani inspector la Comitetul de cultură și artă al județului
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
care din când în când îl vizitează. În anul 1960, participă la un concurs literar la care obține locul doi pe țară, moment care îl face să se decidă să urmeze filologia. Astfel între anii 1962-1967 frecventează cursurile Facultății de filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. După stagiul militar, este profesor la Școala generală din comuna Berghin, județul Alba. Va fi patru ani inspector la Comitetul de cultură și artă al județului Alba (1968-1973) și apoi președinte a Filialei de Etnografie
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
(n. 25 august 1972, Ghidighici, Chișinău, Republica Moldova) este un critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar din Republica Moldova. a făcut studii la Școala Pedagogică din Călărași (1991) și la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie (2003) cu tema "Lirica feminină din Basarabia (anii
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
(n. 25 august 1972, Ghidighici, Chișinău, Republica Moldova) este un critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar din Republica Moldova. a făcut studii la Școala Pedagogică din Călărași (1991) și la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie (2003) cu tema "Lirica feminină din Basarabia (anii ’20-’30)" și postdoctoratul (2011) cu tema " Structuri dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea". Este
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
un critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar din Republica Moldova. a făcut studii la Școala Pedagogică din Călărași (1991) și la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie (2003) cu tema "Lirica feminină din Basarabia (anii ’20-’30)" și postdoctoratul (2011) cu tema " Structuri dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea". Este conferențiar universitar la catedra de Literatură româna și comparată, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea". Este conferențiar universitar la catedra de Literatură româna și comparată, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și cercetător științific principal la Direcția Teorie și metodologie literară a Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. În perioada 2006-2009 este director al Centrului de Literatură și Folclor al Institutului de Filologie al AȘM, iar în perioada 2009-2012 - director adjunct al aceluiași institut. Din 2008 până în prezent este redactor-șef al
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și cercetător științific principal la Direcția Teorie și metodologie literară a Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. În perioada 2006-2009 este director al Centrului de Literatură și Folclor al Institutului de Filologie al AȘM, iar în perioada 2009-2012 - director adjunct al aceluiași institut. Din 2008 până în prezent este redactor-șef al revistei de știință literară "Metaliteratură". Din 2013 deține funcția de secretar științific al Consililui Național de Acreditare și Atestare (CNAA). Coordonator
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
deja fusese identificată ca fiind de origine Indo-Europeană. Doi ani mai târziu, după izbucnirea Primului Război Mondial, Hrozný a tradus prima frază hitită: După dezintegrarea Austro-Ungariei, Hrozný a fost numit profesor al Universității din Praga. La început, s-a axat pe studiul filologiei hitite. Doi ani mai târziu, în 1924 și 1925, a condus două expediții arheologice în Orientul Apropiat. În anul universitar 1926-1927 Hrozný a fost ales decan al Facultății de Arte. În anii 1939-1940 a ocupat postul de președinte al universității
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
încă din liceu, iar cea de-a doua specializare, limba română, a ales-o din simpatie față de România, stat ce a refuzat să participe la invadarea Cehoslovaciei de către armatele Tratatului de la Varșovia. În anul 1979 a obținut un doctorat în filologie la aceeași universitate, pe specializarea limba română. A devenit pasionat de literatura română și a călătorit în România, fiind întâmpinat peste tot cu o mare simpatie. După absolvirea facultății, a început să traducă din limbile franceză și română în limba
Jiří Našinec () [Corola-website/Science/334865_a_336194]
-
(n. 19 noiembrie 1955, s. Trebujeni, r. Orhei) este un etnograf și muzeograf din Republica Moldova, doctor în filologie, secretar științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Absolventă a Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalistică, specialitatea redactor literar, promoția 1980. În anii 1992-1995 - studii postuniversitare, doctorantura la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România, Facultatea
Varvara Buzilă () [Corola-website/Science/332051_a_333380]
-
Universitatea din Cluj pentru a deveni membru al Școlii Române din Roma făcând parte din prima serie de bursieri (1922-1924). Emil Panaitescu a obținut, în februarie 1925, doctoratul în filosofie cu mențiunea "magna cum laude", cu specializarea arheologie și subspecializările filologie clasică și istoria daco-romanilor, fiind numit, la 23 decembrie 1925, profesor Catedra de istorie antică a Universității din Cluj. A desfășurat o importantă activitate științifică și organizatorică: campanii de săpături arheologice, redactarea de lucrări și prezentarea de comunicări la congrese
Emil Panaitescu () [Corola-website/Science/332056_a_333385]
-
1963, în Schwarzach im Pongau, Austria) este o politiciană austriacă, fostă membră a Parlamentului European în perioada iulie 2009 - iulie 2014. În perioada 4 iulie 2012 - 7 aprilie 2014 ea fiind membră a Grupului Liberal din Parlamentul European. a studiat filologia la Universitatea Paris-Lodron din Salzburg, iar la sfârșitul studiilor sale a primit titlul de "Mag. phil.". Începând cu 1989, A. Werthmann a lucrat în sistemul de învățământ, iar mai târziu, printre altele, în calitate de traducător și interpret în domenii specializate precum
Angelika Werthmann () [Corola-website/Science/332135_a_333464]