7,834 matches
-
așa perversitate. Pentru simplul motiv că războiul e un factor limitativ al exploziei voastre demografice, pe când noi, așa prolifici cum ne credeți, n’am depășit niciodată numărul optim, căci am ascultat de imperativele altor limite, dar naturale. Dar să fiu generos: Perversitatea antică a precedat spiritul olimpic, acela de la Pierre de Coubertain Încoace. Doar că asta, atâta generozitate, nu e meritul lui, ci al Naturii, care nu uită nimic, chiar dintre cele ce nu-i mai sunt de folos la un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unor specii, acelea de interes, vreo patru sute din cele aproape două milioane, dublată de hăituirea celorlalte, care nu păcătuiesc decât prin faptul că omul vede În ele concurența, dacă ăsta e un păcat, altceva decât ați ucide frații? Natura e totuși generoasă, oferind an după an o șansă. Desigur, ea Își poate crea un „cer“ În care să se salveze. Dar asta Înseamnă nașterea altei lumi, căci Natura și lumea sunt „cosubstanțiale“, din care copilul poznaș va fi izgonit. Poate de asta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din prima clipă, pielea de drac mă corectează: nu e vorba de paraziți, ci de un fel de vânători; căci ce e vampirul, care cu sânge supt se hrănește, la fel ca puricele? Un vânător micuț și, tocmai de asta, generos: de ce să ucidă vânatul, câtă vreme se poate sătura la fel și mâine? Dar așa e și nițeluș egoist, căci ceea ce vânătorul consacrat nu poate devora din vânatul lui devine subzistență pentru hoitari și apoi pentru descompunătorii biocenozei, Închizând circuitul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de drum, proaspăt însurăței, ceea ce a și conferit titulatura ulterioară a obștii. Bunicul, om falnic, extrem de generos, respectuos și îngăduitor, era unul din stâlpii acestei mari comunități și purta cu mare mândrie blazonul Bodaricilor. Probabil, undeva în vechime, careva dintre strămoșii noștri grămoșteni<footnote de la câmpie footnote> posibil să fi avut o configurație anatomică apropiată celei de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
să învățați mult, să ajungeți oameni mari și să veniți doar în vizită aici, pentru că truda pământului este neostoită, iar pământurile noastre nu mai sunt ale noastre. Bunicul avea o carismă aparte, iar obrajii săi rotunzi îi reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
o oarece stare de confort familial. De atunci însă am devenit și copilul Mariei, întreba necontenit de mine, mă proteja și era tare mândră de împlinirile mele. Venea de regulă la noi de Paști și de Crăciun, mama - fire extrem de generoasă - pregătindu-i din timp bucate alese, săpun de casă și mici atenții. De fiecare dată, prima întrebare era : - Unde mi-e fata ? Când am intrat la facultate, Maria țiganca a plâns și-mi tot spunea neîncetat: - Să nu uiți niciodată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prietenos și sincer. Și acum străbat cu plăcere drumul bătătorit de la faleză pe Karl Marx, azi Bulevardul Independenței, în parfumul și ambianța tufelor de trandafiri albi și galbeni. Cred că este mirosul cu care pot asocia acei ani frumoși și generoși. Vara lui ’80 a adus câteva schimbări semnificative și mi-a lăsat sufletul adolescentin oarecum pustiit și ușor rătăcit. În vara aceea colegii greci și evrei reușiseră să se repatrieze în Grecia și Israel, iar în ’83 au revenit în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
extrem de eficient și benefic în exersarea limbii engleze, mai cu seamă că Brian își găsește resursele și răbdarea necesare să întrețină un dialog permisiv vârstei fiului nostru. Plecarea mea la facultate în toamna aceea blândă și călduță a unui septembrie generos a închis pe undeva câteva canale de socializare, dar a deschis unele noi, complet noi, ce-au căpătat viabilitate și respect în timp. Tata m-a însoțit de fiecare dată și m-a ajutat chiar de la intrarea în cămin. A
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
au crescut incredibil din punct de vedere economic. Și nici nu se putea altfel. Oameni harnici, serioși, obișnuiți cu disciplină severă a muncii învățată de secole din tată în fiu, intrați într-o ambianță unde natura e mai mult decât generoasă, iar administrația de stat organizată în baza unor legi cu adevărat democratice și care mai ales, se respectă, cârțoroșenii noștri, dacă nu s-au îmbogățit peste noapte, în orice caz au trăit în condiții mult superioare din punctul de vedere
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Adevărul literar...", părintele Kirei Kiralina îl acuză pe poetul românilor că... nu pricepe rosturile lumii acesteia, greșind grav și față de istoria națională și față de întreaga istorie a umanității: Omenirea va fi condusă cu dreptate în viitor de oameni inteligenți și generoși, oricare le-ar fi obârșia, așa cum vedem că se produc lucrurile în Rusia de astăzi" iar Eminescu s-ar cantona într-un naționalism îngust, limitat și xenofob. (Îngăduiți-mi o precizare: s-a ajuns la o alterare a percepției sensului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
știu. Oricum, pretutindeni s-a vrut să se evidențieze contribuțiile remarcabile ale fiecărei etnii și nu văd în asta nimic excesiv naționalist, xenofob, condamnabil. Doar nu vă închipuiți că nemții ar include, în primii zece germani, un ne-neamț. Noi, generoși și mai democrați decât englezii, francezii, americanii, am oferit două locuri din zece lui Wurmbrand (exemplu de manipulare prin voturi obediente) și lui Carol I. Nici o îndoială: Carol I a fost o mare personalitate, cu o contribuție de neuitat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
istorie gemă" iată, de pildă, ce aflăm despre Maria Obrenovici, adusă la "Eternitatea" de la Dresda, în 1876: fiul ei, Milan, va ajunge rege al Serbiei, ea va avea doi fii deloc... legitimi cu Al. Ioan Cuza, până la urmă, înfiați de generoasa și răbdătoarea Elena Cuza, iar viața și-o va încheia la curtea împăratului Wilhelm I, ca doamnă de onoare a împărătesei Augusta. Ce destin! La fel de spectaculoase și pitoresc-revelatorii sunt informațiile din perimetrul istoriei literare: fiul lui Ion Creangă, neizbutitul Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de om pe scenă". Se pare că actorul care, în jumătatea de veac petrecută sub luminile rampei, jucând cam tot ceea ce constituie marele repertoriu național și universal, nu le prea avea cu scrisul, așa că pagina de titlu menționează și contribuția generoasă a altor colegi: amintirile au fost "transcrise de Val Săndulescu, după notele lui Ion Aurel Manolescu". Cartea (dactilograma însumează aproape 300 de pagini) se adresează nu numai celor interesați de istoria teatrului, nu numai cititorului obișnuit al memorialisticii culturale, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pot să vie / Ca să facă bogație!"Premonitorie, strofa ce urmează pare a vorbi despre... Bechtel: "Kilometri poți să fașe / Mii și sute, chit îți plașe / Și habar de grijă n-ai / Că în veci samă nu dai". Exista disponibilitate și generoasă receptivitate pentru farse. De 1 aprilie, rezervatul savant Gr. Cobălcescu a vestit că s-a descoperit, la Repedea, un vulcan gata-gata să erupă. Drept pentru care, în mare grabă, au început să se alcătuiască planuri de evacuare a Iașului! Seară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în față, în curs de pritocire editorială: tot din zona unui anume efemer se nutrește: teatrul. Cel care trăiește extatic, până dincolo de punctul de fierbere, clipa miracolului scenic, spre a pieri în neant după ultima rafală de aplauze, oricât de generoase și entuziaste. Cine să mai știe, acum, câtă emoție va fi "ars" pe scândura scenei Naționalului ieșean vreme de peste patru decenii, rămânând cel mult o scânteie ici-colo, în sertărașul ignifugat al amintirilor dragi; în rest, uitare deplină și suverană. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
După vestejirea apolitismului, a urmat fixarea liniei juste. Novicov înfierează o nuvelă în care secretarul de partid și un alt pretendent jinduiau la aceeași jună. Fata n-a preferat organul de partid, ci pe celălalt amorez, iar secretarul se retrage generos și organizează fericita nuntă a tinerei perechi. "De ce? întreabă Novicov adică nu există un secretar de partid de care să se poată îndrăgosti fata?" Constanța Crăciun (ministru al culturii) stabilește teme predilecte: "Să arătăm muncitori care au fost analfabeți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Americi, unde concertează în afara sezonului, cu ochii la partitură și cu gândul la cotloanele codrilor României. Cum vedeți, Sardino a solicitat și o consemnare din partea unui fost director de teatru ceea ce înseamnă că, instinctiv, orânduiește vânătoarea prin preajma artei. Asta fiind generoasă temă de eseu; păi, numai Odobescu, în "Pseudokinegheticos", să "bată câmpii cu grație" (cum zicea Călinescu), prefațând manualul de vânătoare al numitului Cornescu? Recenzentul de astăzi, din păcate, nu mai trage cu pușca, intrând în categoria foștilor vânători. Semn de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în conspirație și o jună elevă de Conservator (Elena Tăutu): "în loc să se ocupe de felul în care trebuie să interpretez rolul, a vrut să-și bată joc de mine". Nu reiese, din plângerea copilei, dacă va fi fost viol sau generoasă consimțire, iar declarația înfățișează un scris întâlnit și la alte pagini din dosar oricum, nu de adolescent. Anny Braesky: "m-a rugat să-l las să mă sărute". Eliza Petrăchescu atacă invers: Maican ar fi afirmat că actrița i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Î n 1994, prin strădania fostului meu coleg de grupă la Universitatea "Cuza", Leon Volovici, și a Gabrielei Omăt, apărea (la Ed. Humanitas) o carte-restituire de certă excepție: "Jurnalul" lui Mihail Sebastian. A avut parte, absolut meritat, de un box-office generos, au comentat-o mai toate condeiele avizate și, iată, produce reverberații târzii: la ed. "Cartea românească" se publică varianta dramatizată de basarabeanul D. Crudu, intitulată "Steaua fără... Mihail Sebastian". Adevăr grăiește titlul: cartea-i fără... Sebastian. Din câteva pricini, între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ceahlău, a rămas neîmplinit. Despre acest precursor al plasticii moderne, la noi nu se știe mai nimic! * E ditura "Curtea Veche" a tipărit romanul "Mă numesc Roșu" al laureatului cu Nobel Orhan Pamuk. Deși prozatorul turc era beneficiarul unor comentarii generoase, exaltate chiar, și înainte de jurizarea de la Stockholm ( "The Scotsman": "Este aproape desăvârșit (...) Nu-i lipsește decât Premiul Nobel." ) pare, totuși, a confirma încă odată supoziția potrivit căreia pentru a obține râvnita distincție n-ajunge scriitura de excepție. Mai trebuie... un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
muncă și merite, în grad de colonel. Atât pe front cât și-n activitate a primit ordine și medalii, iar cei ce l-au cunoscut l-au apreciat și stimat. A fost un bun organizator, de o corectitudine ireproșabilă, sensibil, generos, plin de viață, aș putea spune frumos interior și exterior. Așa a fost perceput și continuă să trăiască și azi în memoria celor ce l-au cunoscut. După ieșirea la pensie s-a întors în vatra satului unde a muncit
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
le-aducă fălticinenilor o carte. E un simbol care rămâne și pentru azi și pentru mâine. Iar trecătorii, privindu-l, îi admiră și mantaua lungă, groasă și călduroasă, bună pentru orice iarnă geroasă. Îți mulțumesc, maestre Irimescu, pentru darurile tale generoase și frumoase! TRISTEȚEA BĂTRÂNULUI STRANSKY În blocul nostru, la scara C, la parter, într-o garsonieră, ședea un bătrân cărturar, refugiat polonez, pensionar. Fusese profesor de istorie și geografie la Cernăuți. Îl chema Wladislav Stransky. Fugise de două ori din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și pline de vibrații despre oameni, case și locuri din Fălticeni și împrejurimi. Despre activitatea și spiritualitatea din ultimele două veacuri (XIX și XX), având un pronunțat caracter memorialistic, sentimental, romantic, ca și lucrările sale anterioare, privitoare la aceeași temă generoasă Lovineștii (ediție îngrijită și prefațată de Constantin Severin, Editura "Spiru Haret", Iași, 2001, 182 pagini), Orașul Muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni (Prefață de acad. Constantin Ciopraga, volum îngrijit de Constantin Severin, Editura "Bucovina istorică", Suceava, 2002, 262 pagini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
bucălați și de-o culoare marmoree, cu părul bogat, lung, auriu ca paiul de ovăz copt, care-i cădea pe umeri, Corina avea și un piept nurliu, frumos, obraznic și totodată un mers sprinten, săltăreț, alintat și legănat. Acest fizic generos era completat, potentat, dublat și de un temperament coleric, ușor îndrăzneț și arogant. Și când o înțepa cineva cu o vorbă, cumva, reacționa prompt și nu rămânea datoare. Într-un cuvânt: nu era o femeie ștearsă, obișnuită, care să treacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ca un miracol faptul că am primit o asemenea recunoaștere. Imboldul muncii mele științifice și a eforturilor mele personale pentru Bucovina vor continua. Găsesc mulțumire în a ajuta alți oameni, alți bucovineni, cu care destinul nu a fost atât de generos cum a fost cu mine. De asemenea, mă simt fericit și mulțumit cu munca de finalizare a bibliografiei, deși acest demers nu se va sfârși, practic, vreodată. De aceea, consider că acordarea titlului de Doctor Honoris Causa de către Universitatea Suceava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]