6,132 matches
-
Orientul Apropiat și diferă de, să spunem, cei folosiți în Rusia, Italia sau Austria. Cetățeanul din Balcani a beneficiat și de faptul că multe dintre aspectele vieții otomane erau splendide. Arhitectura otomană, atît aceea a clădirilor publice, ca moscheile, podurile, hanurile și birourile administrației, cît și aceea a caselor particulare era net superioară oricărei alteia din zonele dominate. Cultura otomană punea de asemenea un accent deosebit pe grădini și pe cadrul natural, mai ales pe rîuri și pe apa curgătoare. Călătorii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
altele, ele se aflau pe străzi laterale dispuse radial. Într-o serie de regiuni, locuințele erau împrăștiate pe o suprafață mare și înconjurate de cîmpurile și livezile proprietarilor. În funcție de mărimea populației, centrul satului includea biserica, clădirile administrației și școala, precum și hanuri, cafenele, magazine și ateliere meșteșugărești. În cadrul acestei societăți sărace, magazinele aveau în general stocuri limitate și erau specializate în vînzarea produselor coloniale, ca zahărul și cafeaua, și a unui mic număr de articole pe care familiile țăranilor nu le puteau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de-a doua și cea mai mare fabrică de postav din Moldova. El s-a dovedit a fi nu numai un mare bărbat de stat, dar și un foarte priceput întreprinzător. Proprietar de moșii, arendaș de moșii, de poște, de hanuri, negustor etc., el a acumulat sume de bani și a fondat fabrica de postav de la Târgu Neamț. Construind acea fabrică, spune Kogălniceanu, a „pus în pericol peste două zeci și cinci de mii galbeni, parte ai mei, parte ai familiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în fugă la Petersburg. Cauzele sunt însă mult mai adânci. Plenipotențiarii otomani - observa Andrei Oțetea - au acceptat libertatea de navigație pe Marea Neagră pentru ruși și independența tătarilor, cu rezerva ca Poarta să-și păstreze dreptul de a-l investi pe han și de a-i numi pe judecători; asigurată dinspre Prusia și Austria, Rusia n-a admis nici o rezervă; apoi, sub presiunea muftiului și a ulemalelor, Divanul a retras concesia privitoare la independența tătarilor, iar Franța și Austria au acționat în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noiembrie 1772, la București. S-a spus că, în această nouă fază a tratativelor, rușii și-ar fi micșorat interesul pentru Principate de teamă să nu ofenseze Austria, ceea ce este inexact. În aceeași lună, adică în noiembrie, rușii au smuls hanului Crimeei proclamarea independenței sub protecția țarinei și cedarea orașelor Kerci și Ianikale, punând Poarta în fața unui fapt împlinit, de unde și ordinul de intransigență comunicat lui Obreskov, devenit conducătorul delegației ruse la negocierile de la București. Fie și numai în scopul diversificării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
război cu Iranul. Trimiterea lui A. S. Menșikov să negocieze la Teheran i-a făcut pe iranieni să tragă concluzia că rușii sunt slabi și le-a mărit obediența față de englezi. Transcaucazia era gata de răscoală în contra rușilor, prinții gruzini și hanii azerbaidjeni refugiați în Iran îndemnau și ei la război. Războiul s-a încheiat cu înfrângerea Iranului și semnarea, la 10 februarie 1828, a păcii de la Turkmanceai. Prin acea pace, Iranul renunța la pretențiile sale asupra Gruziei și nordului Afganistanului, ceda
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de drum, Brașov, [1900], Bătrâna cerșitoare și vraciul, Brașov, 1911; H. Sienkiewicz, Novele. Natură și viață, Brașov, 1901; Maxim Gorki, Hanul tatarilor și fiu-său, Brașov, 1902. Repere bibliografice: Breazu, Studii, II, 144, 145, 148-149; Cărturari brașoveni, 176-177; Dicț. lit. 1900, 659. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
să se facă preot niciodată, dar de multe ori se văzuse călare pe catâr în drum spre malul mării sau spre Serre sau Locri. Atunci când împreună cu taică-său se duseseră la Târgul de la Soverato și închiriaseră o cameră într-un han, el nu izbutise să doarmă; de jos se-auzeau sunete de armonică și glasul unui străin care cânta. Ar fi vrut să coboare pe furiș în cârciumă și să-l privească în ochi pe muzicant: presimțea în acele note și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
le respecți. Lipsești la slujba de dimineață, întârzii la prânz și la cină, consumi prea mult ulei de candelă, lași în urmă zidurile astea de fiecare dată când te cheamă Baronul. Te folosești de locul acesta ca și cum ar fi un han. Nu te supăra, nici eu nu împărtășesc cele ce-ți spun, dar numai eu pot să ți le zic cu sinceritate, ceilalți se ascund din ipocrizie sau te pârăsc, și nu-i departe ziua când o să fii din nou gonit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Baronului și de tot atâția servitori care să aibă în grijă dorințele lor în timpul drumului. Un convoi vesel și zgomotos, înarmat cu toate cele pentru a face față unor eventuale întâlniri nedorite. Imediat după căderea serii s-au oprit la hanul poștei, iar acolo, în fața șemineelor aprinse, unde hangița pusese să se perpelească pulpe de porc, începură să vorbească, să bea, să povestească aventuri adesea născocite de dragul de a se ului unul pe altul. Tommaso nu se lăsa mai prejos, participa
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
schimb, oamenii i se păreau îmbufnați și prea dedați afacerilor; altceva decât în port! Observa o frenezie necunoscută până atunci, ceva ce aducea a furie în mers și în purtări. Încercă să vorbească cu un bătrân așezat la masa unui han. Bătrânul, cu un surâs disprețuitor, îi răspunse: Toți sunt neguțători, aleargă nebunește după aur și argint și țin caii și catârii în galop până-i termină. Și care e motivul unei asemenea grabe? Au o întâlnire la care trebuie neapărat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
s-au declanșat și s-au dezvoltat contradicțiile perene de interese dintre Imperiul Otoman și Rusia, încă din ultimul sfert al secolului al XV-lea, cănd cuceritorul Constantinopolului, Mehmed al II-lea, a reclamat suzeranitatea asupra tătarilor crimeeni, al cărui han era aliat al cneazului Moscovei. Ca urmare, negustorii ruși din Kaffa și Azov au intrat în contact direct cu autoritățile turcești. Numeroasele și permanentele fricțiuni dintre cele două părți au dus, cu timpul, la primul conflict armat dintre Cnezatul Moscovei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
care trimite Scrisori din Iași. În foileton apar traduceri din H. Heine (Nopți florentine), Guy de Maupassant, I.S. Turgheniev, M.E. Saltâkov-Șcedrin, Marcel Prévost, Al. Dumas-fiul (Strigoii Carpaților, traducători: D. Anghel și St. O. Iosif), N.V. Gogol (Portretul, Nașul), Maxim Gorki (Hanul și fiul său, republicare după „Noua revistă română”), Leonid Andreev, H. Sanielevici (Hania). Alți colaboratori: A. D. Xenopol, V. Savel, Ioan Țimiraș. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
lui Dumnezeu, Domn și Creator, să nu refuzăm nici un rod al faptelor sale: să-l ascultăm pe deplin pentru a nu-l folosi în afara modului stabilit sau injust, de aceea nu trăim fără for, fără abatoare, fără băi, bodegi, ateliere, hanuri ori fără comerțurile voastre, și în celelalte activități colaborăm în această lume. Și noi navigăm cu voi și suntem soldați, și lucrăm pe câmp, ba chiar folosim artele și publicăm lucrările noastre spre folosul vostru. Condamna efectele dezastruoase ale războaielor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Lahovary și N. Filipescu. Din motive încă necunoscute, dorința scriitorului de a prelua parțial responsabilitățile unei eventuale pagini culturale, așa cum sugera articolul Coloana V-a, nu s-a realizat, iar prezența lui în coloanele ziarului se oprește aici. Nuvela La hanul lui Mânjoală (apărută în trei numere consecutive, între 24 și 26 octombrie 1900) este doar o republicare. Fără a fi oglinda unui program anume, cronica dramatică din D., redactată câteodată de C. Dimitrescu-Iași (semnează F.), altă dată de D. Nanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
pasăre jumulită." Înspăimântată de singurătate nu-și mai găsește nici un suport: "stai acasă, i-am spus,/ dacă te sperie piața, mașinile,/ ochii de lup care licăre-n șiruri/ mereu curgătoare." Rămân izbutite descrierile orașului și ale străzilor bucureștene: ("Geamlâcuri de han și absurde vile maure,/ case scunde cu cișmele în curte și poteci de scânduri,/ și umbrarul de viță"), însoțite de un sentiment de însingurare dar și de înstrăinare: "Ca un câine se apropie și-mi caută în ochi/ atunci când îi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
volumul de nuvele Umbre și broșura În amintirea lui Creangă, iar la Editura Luceafărul, volumul Priveghiuri. Devine membru al Academiei Române în 1921. * În anul 1926 reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. * În 1928 publica povestirea Hanul Ancuței, aparținând perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o imbinatie ideala a genului epic și liric. * În anul 1936 Mihail Sadoveanu, George, Mihai Codreanu și Grigore T. Popa scot, începând cu luna ianuarie, revista lunară
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură". Hotărâtă să afle adevărul și să răzbune moartea bărbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul făcut de Nechifor labirintul exterior , se amestecă printre oameni întrebând cu discreție și inteligență din loc în loc, din han în han despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat. Tenace, dârză și aprigă, punând cap la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu broboada cernită peste gură". Hotărâtă să afle adevărul și să răzbune moartea bărbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul făcut de Nechifor labirintul exterior , se amestecă printre oameni întrebând cu discreție și inteligență din loc în loc, din han în han despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat. Tenace, dârză și aprigă, punând cap la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește, relatând în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
CARAGIALE (30 ianuarie 1852 8/9 iunie 1912) Opera Comedii: -1879 "O noapte furtunoasă", 1880 "Conul Leonida față cu Reacțiunea"; "O scrisoare pierdută", "D-ale carnavalului". Drame: "Năpasta". Proză: 1901"Momente și schițe"; "Nuvele" ("Păcat", "O făclie de Paște", "La hanul lui Mânjoală", "în vreme de văzboi", "Două loturi" etc). O scrisoare pierdutA (1884) I.L. Caragiale PERSONAJELE: ȘTEFAN TIPĂTESCU, prefectul județului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE,prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
estompează, „palatele” amintind de reprezentanții claselor exploatatoare, pe care istoria abia îi „măturase”. Puterea populară construia blocuri pentru cei mulți, nu, cu o excepție, „palate”! O fugă de acasă Poezia „Rar” începe cu următoarea strofă: „Singur, singur, singur,/într-un han, departe - / Doarme și hangiul,/Străzile-s deșarte,/Singur, singur, singur...” 1) Sînt mai multe lucruri de remarcat aci, cel dintîi fiind prezența cuvîntului „han”. Deși „Rar” a fost publicată în 1906, el pare un anacronism. Toate dicționarele din prima jumătate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
palate”! O fugă de acasă Poezia „Rar” începe cu următoarea strofă: „Singur, singur, singur,/într-un han, departe - / Doarme și hangiul,/Străzile-s deșarte,/Singur, singur, singur...” 1) Sînt mai multe lucruri de remarcat aci, cel dintîi fiind prezența cuvîntului „han”. Deși „Rar” a fost publicată în 1906, el pare un anacronism. Toate dicționarele din prima jumătate a secolului XX (I.-A. Candrea, Lazăr Șăineanu, August Scriban, Academiei) explică astfel pe „han”: „Ospătărie, birt ordinar”; „Astăzi: hotel de rînd, în care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lucruri de remarcat aci, cel dintîi fiind prezența cuvîntului „han”. Deși „Rar” a fost publicată în 1906, el pare un anacronism. Toate dicționarele din prima jumătate a secolului XX (I.-A. Candrea, Lazăr Șăineanu, August Scriban, Academiei) explică astfel pe „han”: „Ospătărie, birt ordinar”; „Astăzi: hotel de rînd, în care poposesc sau mînă oamenii peste noapte; ospătărie, birt ordinar’’; „Azi: Otel ordinar pe la țară sau marginea orașelor și care are și curte pentru căruțe”; „(Azi) Otel de rînd (cu ospătărie) la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu ospătărie) la drumul mare, la țară, în care trag mai ales neguțătorii; (la oraș) birt ordinar, crîșmă, în care se poate rămînea peste noapte (înlocuit aproape pretutindeni prin «hotel»)”. Deși localizarea din versul al doilea pare suficientă („într-un han, departe-”), după lectura acestor definiții se ivește o întrebare: unde anume era „hanul” - la țară sau la oraș? întrucît în poeziile sale Bacovia nu mai folosește nicăieri cuvîntul „han”, dezlegarea întrebării trebuie căutată în proza sa. Două exemple, întîlnite în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la oraș) birt ordinar, crîșmă, în care se poate rămînea peste noapte (înlocuit aproape pretutindeni prin «hotel»)”. Deși localizarea din versul al doilea pare suficientă („într-un han, departe-”), după lectura acestor definiții se ivește o întrebare: unde anume era „hanul” - la țară sau la oraș? întrucît în poeziile sale Bacovia nu mai folosește nicăieri cuvîntul „han”, dezlegarea întrebării trebuie căutată în proza sa. Două exemple, întîlnite în Impresii de roman, îmi vin în ajutor. Iată-le: „Vor sta (cei ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]