6,941 matches
-
impresionat zelul Dv. fierbinte, motiv pentru care vă reamintesc că mi-ați promis a-mi comunica urgent dacă achiziționați au ba, cele 2 tablouri de Aurel Băeșu despre care am vorbit. Solicit pentru fiecare câte 5000 (cinci mii lei), f. ieftine deoarece instituțiile achiziționează la 10 20.000 (lei, n.n.) tablouri de la pictori actuali. Doresc a avea grabnic răspunsul Dv., deoarece În caz negativ, să am libertatea de a le oferi altora. Prefer Însă ca ele să fie alături de alți Băeși
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zicându-mi cu candoare că a primit o atenție de la un client. Cunosc un cetățean care are o înțelegere cu o vânzătoare de la o librărie, să-i rezerve cărțile mai căutate. La noi se tipăresc foarte multe cărți și sunt ieftine față de străinătate. Dar, din totalul lor, abia 10% sunt interesante, iar condițiile grafice lasă mult de dorit. Citești în ziar că a apărut o carte care te interesează, te duci glonț la librărie, ca să constați că s-a epuizat încă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
asta pentru o bere mult superioară celei de la noi. La noi se muncește pentru o sticlă de bere proastă 20 de minute. Mă refer la berea cumpărată din prăvălie, și nu din restaurant. Pentru o cămașă, nu din cele mai ieftine sau mai scumpe, muncitorul german lucrează o jumătate de oră, cămașă care la noi costă între 100 și 120 de lei și pentru care muncitorul român lucrează circa 10 ore. Pentru un cauciuc pentru Dacia 1300, neamțul lucrează circa trei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
conducă după spiritul adevărului obiectiv și să lase la o parte propaganda care nu servește la nimic. Poporul apreciază totul după fapte, și nu după ce i se spune. Este inutil să-i spui cuiva că mănâncă mai bine și mai ieftin decât în RFG, că nivelul de trai este mai ridicat decât în Occident [ ] Este în folosul dvs. și al partidului de a informa poporul în mod corect și cinstit, ținând cont de faptul că se face uz atât de mult
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
servește cu credință și zel. Împreună cu el, o pleiadă de artiști fabricați peste noapte vă închină ode, imnuri, vă ridică statui și busturi în bronz, cu aer comemorativ, e drept, dar nu are importanță. Poporul ar dori în schimbul acestei propagande ieftine mai multe informații despre politica internă și externă. De pildă, informații referitoare la grevele și situația din Polonia. Acum, mă reîntorc la subiectul ce vă plictisește cel mai mult: drepturile omului. Nu știu cum se întâmplă, dar totul se învârte în jurul acestei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
conjuncturale, sperând să câștige astfel simpatia și încrederea propriului popor. Dar de astă dată tovarășii se amăgesc pe ei înșiși, fiindcă poporul român, din ce în ce mai lămurit, mai indignat și mai desconsiderat el însuși, nu se mai îmbată cu lozinci și manevre ieftine. Românii, ca și noi toți, cei care împărtășim cu ei toate marile necazuri și gustăm din tot mai rarele bucurii, au nevoie de pâine, de viață civilizată, de libertate și drept de decizie cel puțin în problemele sale intime, care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vieții internaționale. Și ce să fi zis bieții experți care au trebuit să cumpere în Occident echipamentul uzinelor petrochimice, care lucrează cu 60% din capacitate, al oțelăriilor, care produc în condițiile inundării pieții mondiale cu oțel mai bun și mai ieftin decât cel românesc, al fabricilor de utilaj electronic, ale căror produse sunt într-adevăr protocronice și pot corespunde cel mult aspirațiilor la modernism ale unor triburi din jungla africană, pe cale de a înlocui graiul tamtamurilor cu tranzistorul! Nu pot convinge
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a născut și și-a visat visul vieții În pragul vârstei de cincizeci de ani nu este de conceput. Dar devenisem un român care, uite, simțea că «acasă» - deși nu există ceva mai dezgustător pentru mine decât dulcegăriile și sentimentalismul ieftin, mai ales cel cu coloratură patriotardă - este ceva aflat În altă țară decât aceea În care se născuse. De necrezut. Un «acasă», hai să-l numim abstract, hai să-l numim ipotetic. Dar era unicul, altul nu mai exista.” Nici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din proximitate, În Istoria de care cotidianul se Înlănțuie. Retrospectiv privind, rezultatele sunt relative, firește. Destui au fost scriitorii care și-au găsit, Într-adevăr, o nouă Înzestrare și misiune, Întregind-o pe cea anterioară, destui au eșuat Într-o ieftină exhibare pamfletară sau În rutina profitabilului comercialism. O anume senzație de zădărnicie pare greu de ocolit când recapitulăm vârstele jertfite În afara vocației. Complementarele angajări nu sunt, totuși, neglijabile. În momente privilegiate, scrisul convertește efemerul În durată, dar suntem definiți de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
legionarii de a se înscrie în partidul Națiunii, așa cum se numea noua formațiune. Nicolae Petrașcu face și el o vizită în cartierul Tei, chiar a doua zi la profesor. Acesta locuia în casa fiului său Horia, în cartierul de locuințe ieftine. Este primit cu multă dragoste și cu speranța de mai bine. De la profesor se duce direct la gară, unde se întâlnește cu Comandantul, care pleca și el pentru câteva zile la Brad, unde îl aștepta soția. Era însoțit de Eugen
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui Nicolae Petrașcu și eliberarea lui din decembrie 1945, la o convorbire cu Dr. Noveanu, acesta afirmă că încă este posibilă realizarea lui, pentru că acesta ar putea strânge toate elementele naționaliste, cantonate provizoriu în partidele istorice, care făceau o demagogie ieftină cu nuanță națională, în acel timp. Mai târziu, în 1947, Nicolae Petrașcu aprobă inițiativa lui Ion Veverca de a lua contact cu o personalitate străină pentru consultare în acest sens. Ca personalități care vor alcătui forul de conducere al acestui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
importantă a regimului antisemit de tip fascist. Sistemul de muncă obligatorie pentru evrei s-a instaurat în toată Europa ocupată sau în țările aliate cu Germania nazistă. Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria, România etc. au folosit evreii ca forță de muncă ieftină sau gratuită pentru a satisface o serie de nevoi militare, economice sau edilitare ale unor regimuri politice dictatoriale ce puteau dispune discreționar de populație. Istoricii Holocaustului din România au descris cadrul legislativ și sistemul de organizare și au măsurat unele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
6). Decretul-lege nr. 1403/1941 privind organizarea muncii naționale avea ca scop obligarea fiecărui locuitor „să servească interesele generale ale Statului Român, îndeplinind o meserie în cadrul îndeletnicirilor individuale sau de folos obștesc”. Legea a urmărit obținerea unei forțe de muncă ieftine pentru a satisface nevoile unei țări aflate în război și cu o economie mobilizată. Pusă sub stindardul patriotismului, legea obliga la muncă de folos obștesc „bărbații și femeile între 20-57 ani care nu pot dovedi că exercită o îndeletnicire în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
orice temei. Poate am urcat douăsprezece etaje și apoi am coborât trei, sau poate am făcut înconjurul lumii și am revenit în punctul de plecare. Chiar nu-mi dădeam seama. Nu semăna nici pe departe cu liftul din blocul meu, ieftin și practic, ajuns într-o fază de evoluție puțin mai avansată decât scripetele fântânii. Greu de crezut că două obiecte atât de diferite erau structurate la fel, purtau aceeași denumire și jucau același rol. Cele două lifturi despre care vorbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Nici prea tare, nici prea moale. Perna era și ea tocmai bună. Am dormit eu pe multe canapele până acum, făcând tot felul de calcule, dar să știți că nu-i ușor de găsit una ca lumea. În general, sunt ieftine și de o calitate îndoielnică. M-au dezamăgit chiar și cele scumpe, care arată extraordinar. Nu prea înțeleg de ce nu e lumea mai atentă când cumpără canapele. Mi-am zis de multe ori - poate e o idee preconcepută - că-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
discuta deschis. Hai, relaxează-te! Pot să-mi mai iau o bere din frigider? — Bineînțeles. E casa ta, frigiderul tău, berea ta, nu? — Și ușa mea. Lasă ușa! Gândești prea mult și de aceea ești atât de încordat. Oricum fusese ieftină. Ai leafă bună, așa că ar trebui să-ți cumperi o ușă mai ca lumea. Am renunțat să mă mai gândesc la ușă. Mi-am mai scos o bere din frigider. Pitic și-a turnat niște Cola în pahar și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
gravă și la asta trebuie să ne gândim. N-avem decât să aruncăm în aer apartamentul ăsta, nu contează. Deci, să nu te mai aud pomenind de ușă! Eu și ușa, mi-am zis în gând. Nu conta că era ieftină sau nu. Ea simboliza ceva. — Bine, nu mai zic nimic de ușă. Dar să știți că mă vor da afară din clădire din pricina scandalului ăsta. E un bloc liniștit și toată lumea își vede frumos de treabă. — Dacă-ți face cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dacă ai sau nu chef. Suntem disperați și nici nu prea stăm bine cu timpul. Avem și noi să-ți punem o întrebare... Ce obiecte din apartamentul ăsta consideri că sunt mai valoroase? — N-am nimic de valoare. Doar lucruri ieftine... — Da, înțeleg. Dar tot trebuie să existe ceva care nu ți-ai dori să fie distrus. Chiar dacă e ieftin... În fond aici îți duci traiul, nu? — Distrus? am întrebat eu mirat. Adică... cum distrus? Așa cum se distrug lucrurile. Ca ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
electric. Le-au băgat în priză și le-au folosit civilizat. Și următoarea încăpere era răvășită. Era un haos de nedescris, dar se operase cu discernământ. Craniile de pe rafturi nu fuseseră atinse, instrumentele necesare cercetării erau intacte. Distruseseră doar aparatele ieftine, care puteau fi oricând înlocuite fără probleme. Fata s-a îndreptat spre seiful din perete și a deschis ușița. Nu era încuiată. A băgat mâna și a scos vreo doi pumni de cenușă albă. — Incineratorul automat și-a făcut datoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
precum și un sertar pentru cenușă. Partea din față arăta ca un dulap și avea un mâner cu ajutorul căruia se deschidea. Paznicul stătea pe scaun, cu picioarele sprijinite pe mânerul respectiv. În încăpere pluteau aburii de la ceainic și mirosea a tutun ieftin de pipă. Poate era și acela doar o imitație de tutun. Oricum, se simțea și mirosul picioarelor lui. În spatele scaunului pe care ședea era o masă mare din lemn pe care se aflau, pe lângă tocilă, o secure și o toporișcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe drum? N-ai văzut niște obiecte din metal? Întunegrii nu le pot suferi, așa că nu se apropie cincisprezece sau douăzeci de minute. — Clamele? am întrebat. — Da, clamele acelea pentru prins hârtii. Sunt cei mai mari dușmani ai nemernicilor. Sunt ieftine, nu ruginesc, se magnetizează imediat, pot să fac din el un lanț și să-l pun la gât... Sunt absolut grozave! Am scos un pumn de clame din buzunarul canadienei și i le-am întins Profesorului. — Ajung? Ești grozav! exclamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mi-am aprins o țigară. Am băut un pahar cu apă. Opt ani! Nici nu-mi vine să cred că am rezistat atât de mult. Nu găsesc motive pentru care am rămas aici atâta vreme: apartamentul nu era grozav, nici ieftin, orientat spre apus, iar proprietarul nu era deloc amabil. Nici măcar viața mea nu s-a îmbunătățit în vreun fel. Ba dimpotrivă. Oricum, nu mai contează. S-a terminat și cu asta. Urmează viața eternă... nemurirea. Profesorul îmi spusese că eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
deci În oportunitatea de a obține profit În urma taxării pentru asigurarea lor. În acest caz, singura amenințare ce l-ar putea opri pe autocrat să-și maximizeze profitul (de exemplu, crescând taxele cât mai mult și oferind servicii cât mai ieftine) este cea a unei revoluții. În privința guvernelor autocratice, Niskanen ajunge la concluzia 1 că acestea generează cele mai mici beneficii pentru cetățeni, În raport cu celelalte alternative. În cazul unui guvernământ democratic, autoritatea decizională este deținută de către votantul median 2. Interesele votantului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
piețe pentru același produs, dar aflate În locații diferite. La un moment dat, prețurile pentru același produs pe cele două piețe sunt divergente. În acest moment, intră În rol antreprenorul, care sesizează oportunitatea de profit și cumpără de pe piața mai ieftină pentru a vinde pe cea mai scumpă. Tot antreprenorii sunt cei care sesizează oportunități de profit de pe urma furnizării unor bunuri pe piață. Astfel, dacă pe o piață un anumit produs e furnizat la un preț superior celui de echilibru (definit
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
caracteristici precum gradul de măsurabilitate a bunului public sau existența unor limite clare ale problemei: cunoașterea indivizilor afectați, existența unui sistem operațional de sancțiuni graduale aplicate blatiștilor, monitori responsabili față de constituenți, față de autorități sau față de ambii, existența unor mecanisme relativ ieftine și rapide de soluționare a conflictelor și altele. Concluzie În discutarea relației dintre antreprenoriatul public și politicile publice am precizat termenul secundar ca semnificând acțiunea colectivă derulată prin autoritățile publice, la diferite niveluri. În anatomia autorităților publice, am distins Între
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]