19,706 matches
-
spectatori, spre femeia ce va fi judecată. Devin obraznici. O dezbracă din privire de haine. Îi pun întrebări la care ar vrea să primească răspunsul pe care, ei îl așteaptă. O cred desfrânată. O jignesc cu vorba, cu fapta. Iși imaginează nopți de dezmăț cu femeia frumoasă. Ea îi înfuntă. E curajoasă.” Teroriștii îi lasă singuri pe justițiari. Se formează un tribunal adhoc. “Toți sunt gata să o judece pe cântăreața rock devenită cadână, să o condamne sigur și să execute
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
duseră să recupereze poșeta...pusă bine! Ce nu se întâmplă în cele câteva zile...izbucni atunci. Nimeni nu bănuise nimic, doar la repartiție, bombă! Ela, deși avea medie mare, își alese cel mai apropiat orășel de locul lui de muncă! Imaginați-vă prin câte a trecut și el. În lumea satului, e greu să explici cum de-ți alegi mireasa ...cu părinți nevăzători. “Dar dacă ... ” Ei bine...și-a asumat inginerașul acel...”dar dacă” ... și a fost “răsplătit”cu o fată
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
care mi-au încântat ochiul. Eram convins că am văzut porțiuni de pădure virgină, cu verde crud în frunzele copacilor zvelți, cu bogate coroane înălțate spre albastrul curat al cerului senin, pe sub care conviețuiau și alergau, într-o desăvârșită armonie, imaginată de mine, poate, animale sălbatice de tot felul. Copacii erau atât de deși și de bogați încât nu-mi amintesc să fi văzut luminișuri. Casele, unele cochete și micuțe, altele în stilul tradițional al locului, se ghiceau mai mult decât
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
Uneori îmi imaginez cerul, pămîntul, grădină Eden, așa cum au ieșit din mină Creatorului, atunci proaspăt create. Cei mai mari pictori, scriitori, nu au reușit niciodată o pictură sau o descriere reală a frumuseții edenice de atunci. Sînt pe deplin conștient că nici eu
EDUCATORUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358617_a_359946]
-
multicolore, o varietate de pomi fructiferi, rîuri cu apă limpede, iarbă de un verde viu, pasarelele ciripind voios umplînd atmosferă cu cîntec. Animale pașnice fără puterea de a face răul. Grădină Eden creată de Arhitectul Divin avînd o frumusețe de neimaginat. Moise a inteles și a scris că Dumnezeu și îngerii se plimbau prin grădină, iar acolo era capodoperă creațiunii (coroană creațiunii) omul modelat din tarana de mîinile lui Dumnezeu. Adam un barbat puternic, înalt, cu fața strălucind de inteligență și
EDUCATORUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358617_a_359946]
-
acea frumusețe naturală a Edenului. Eva umplînd de viață Edenul, si pe puternicul că intelect și fizic Adam. Perechea sfîntă plină de gloria Divinității, stînd față în față cu Dumnezeu și îngerii, vorbind împreună, simțindu-se fericiți împreună. Mi-L imaginez pe Dumnezeu în Eden plin de o lumină sfîntă, cu fața din care se reflectă frumusețea să spirituală fără egal, înțelepciunea să infinită. Un Dumnezeu plin de o dragoste caldă, profundă, si in acelasi timp plin de o dreptate de
EDUCATORUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358617_a_359946]
-
monotonia“ datoriilor sale de monah. Din când în când, agenții Securității se mai interesau de acest om paradoxal pentru ei, cu toate calitățile „omului nou“ îndelung visat, însă, „din păcate“, „mistic“. Cu toate acestea, nu ne putem opri să ne imaginăm că, cel puțin la sfârșitul anilor 80, chiar și oamenii regimului vedeau că uniformitatea adusă de comunism doar ucisese orice urmă de diversitate, în timp ce „monotonia“ unor persoane precum părintele Sofian făcea să înflorească suflete și să ofere speranță. Tocmai „misticismul
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > O LACRIMĂ Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului O lacrimă în geana ta s-a cuibărit? Nu -ți pierde curajul... Vei ști să plângi nestingherit Imaginându-ți doar colajul Pe care-n minte ți l-ai făurit... Ai râs când nimeni nu găsea hilarul? Ești doar un suflet liniștit Ce știe să găsească harul Ce inimii, în universul neclintit, Îi drămuiește-amarul... Șoptești în vis cuvinte dulci
O LACRIMĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358721_a_360050]
-
un suflet liniștit Ce știe să găsească harul Ce inimii, în universul neclintit, Îi drămuiește-amarul... Șoptești în vis cuvinte dulci? Înseamnă că, odată, ai știut Pe care umăr tâmpla sa iți culci, Iar buzele-ți, pecetluite de sărut, Zâmbesc acum, imaginând năluci... 2007 Referință Bibliografică: O lacrimă / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 517, Anul II, 31 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
O LACRIMĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358721_a_360050]
-
cactușii. Ei sunt mândria acestei zone, mai ales cactușii din specia Saguaro. Aceștia trăiesc sute de ani. În primii 10 ani de viață cresc mai puțin de 25 de milimetri. Privindu-i străjuind deșertul secetos, cu greu poți să-ți imaginezi că ei sunt plini de apă. Pe una din ilustratele aflate în magazinele de suveniruri este imaginea unui cactus Saguaro căzut peste un camion și greutatea să a rupt în două camionul. Cred că cele mai multe fotografii le avem cu imagini
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
le dai puteri Celor tari Cum îi pedepsești Pe tâlhari Nu înțeleg însă, Doamne, Tu care le poți pe toate, De ce e în lume Atâta nedreptate? CUM E CHIPUL TĂU, DOAMNE ? O, Doamne, Și-mi mai este greu Să-mi imaginez Chipul Tău Am fost la biserică Și-am privit Ochii Tăi de Bătrân smerit Cu chipul bun Și înțelept Că sufletul meu S-a înmuiat încet Ai barba albă De nea C-am vrut să te mângâi Pe ea Iar
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
dansau o „horă mare“. În inima celor prezenți vibra inima întregii țări, iar pe buzele tuturor era un singur și drag cuvânt: ROMÂNIA. „Domnea peste tot atâta însuflețire − mărturisea un participant − încât numai cine a fost prezent acolo își poate imagina cum a fost“. „Mă întreb − mărturisea peste decenii un alt participant − dacă urmașii noștri vor putea înțelege sfântul entuziasm care vibra în toate fibrele ființei neamului“. Un popor trăiește prin istoria lui. Nevoia de a apropia timpurile, fie ele mai
1 DECEMBRIE – NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM NEVOIE DE UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344616_a_345945]
-
pricep. Doar tu singură mi-ai dat de înțeles că ești disponibilă, si ca ma plăci. În fond, sunt bărbat și pot caută oricând și alte prezente feminine. - Brigitté îmi este prietena, indiferent de ce crezi tu despre ea. Cum îți imaginezi că o să mă simt când va afla că am fost prezentată ălor tăi drept iubita ta oficială? Și la ea nu te gândești chiar deloc? - Îți era prietena mai bine spus, acum nu stiu daca iti mai este. Haide, cu
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
distinge ca stăpân deplin al cuvântului și al metaforei. Emoțiile lui au fost făurite cu secera și ciocanul în trecutul României, în care s-a inclus o ocupație a Uniunii Sovietice, un guvern marionetă, dar și o opresiune greu de imaginat. Noi, cei care nu am trăit niciodată în astfel de condiții, doar prin poezia lui George Filip putem înțelege experimentul neputinței, al fricii, sentimentul de a fi pierdut ceva și, de ce nu, capacitatea lui de a visa la o existență
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
pare că lipsește din versurile lui „în rime de vânt” („Poem psihanalist”). El crede cu tărie în puterea cuvântului său, pe care efectiv îl domină suveran. Poeme dansante este o carte care stă sub semnul unei tristeți inexorabile, greu de imaginat și greu de trăit, este o lungă și tristă scrisoare de dragoste: „iubito, de departe-ți scriu/ cu mâna mea schiloadă/ nu-i niciodată prea târziu,/ încarcă-ți carabina// pe-aici e totul excelent/ femeile sunt zvelte/ din rude mari
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
mai legitimă urare ce-o poți face cuiva este: „Să ajungi în țara făgăduinței. Pe care o porți în tine.” (p. 94). Acela era, așadar, ținutul în care Lucian Blaga înțelegea să-și trăiască iubirea edenică. Este greu să-ți imaginezi că într-o astfel de carte-document scrisul poate îmbina tehnici, care să-i scoată în relief și mai mult subtilitatea. Și cu toate acestea, Anca Sîrghie ne surprinde prin atenția deosebită pe care o dă detaliilor, aproape indicații scenografico-regizorale ca
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau la rădăcina acestora, mai ales pentru somn. Gândurile și fantezia noastră erau ca efectul unui drog puternic. In stânga brațului Sulina a apărut întinderea cenușie a lacului Obretinul Mare, ale cărui ape îmbrățișau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
amprentă pleșuvă, dar majoră. Aprobi insinuarea de linii paralele, Cobori cu radicalul sub limita admisă, Indivizibil cercul ți-l populezi cu iele Ostracizând, adesea, tot răul din abscisă. Rămasă doar cu dorul în unghiuri ascuțite, Omagiezi tangenta la rarele atingeri, Imaginându-ți baza mâncată de termite; Uiți toată geometria și urci, din nou, la ceruri... IUBESC PREA MULT! Greșesc mai rar... Șacalii mă condamnă! Hrănesc speranțe și primesc injurii. Eu nasc idei, dar mă mai și înfurii Om să nu fii
POEME DE MARTIE de GEORGE TEI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344701_a_346030]
-
scuipată în cap, cu mânie proletară, până mai ieri, zice-se, până și din grădinile Vaticanului, ori de prin șanțurile umezind pinii din Roma - la o mândră și patriotică șezătoare anti-băsesciană. În naivitatea mea - amendabilă, desigur, demonstrând imaturitate politică! -, îmi imaginam că individul va fi tratat cu revoluționar și suveran dispreț măcar de aripa stângace, dar... surpriză de proporții: „Dacă Dan Diaconescu vrea să facem o alianță anti-Băsescu, suntem acolo”, a clamat, prompt, președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, unele surse
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
I. - CĂLĂTORIE ÎN ROMÂNIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN, de Fabianni Belemuski, publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. Îmi este greu să-mi imaginez ceva mai mai complex decât diferențele culturale între țări. Pe de-o parte există mondializarea, care poate fi înțeleasă ca o reducere, în dificilul context al colapsului istoric care a început să se cultive odată cu modernitatea, a oricărei bogății culturale
FABIANNI BELEMUSKI [Corola-blog/BlogPost/344720_a_346049]
-
ne putem aștepta de ceva timp, profetizând intuitiv, la o lume a țărilor ci mai degrabă la o planetă a lumii, care, din momentul reducerii diferențelor printr-un mecanism de echivalența universală, ... Citește mai mult Îmi este greu să-mi imaginez ceva mai mai complex decât diferențele culturale între țări. Pe de-o parte există mondializarea, care poate fi înțeleasă ca o reducere, în dificilul context al colapsului istoric care a început să se cultive odată cu modernitatea, a oricărei bogății culturale
FABIANNI BELEMUSKI [Corola-blog/BlogPost/344720_a_346049]
-
granițele contingentului, lumea discretă, ascunsă ochiului, intuită doar, a vieții sufletești. Această perspectivă îi prilejuiește scriitoarei schițarea unor portrete diverse, ce creionează destine, psihologii, caractere, în relație cu o realitate, mereu aceeași, potrivnică, apăsătoare, închisă spre orice orizont posibil. Coperta, imaginată de Dumitru Popescu, sugerează, cu exactitate, atmosfera degajată de texte (fiecare dintre acestea este povestea unui destin), cadrul deprimant în care se desfășoară epicul, dorința vagă a eroilor de a evada. Domină verdele închis și rece, asociat cu un pământiu
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
a pus arhitecții la treabă. Au asanat terenul, au îndiguit canale și au construit palate de-a lungul lor, astfel încât Sankt Petersburg este, după părerea mea, o combinație cât se poate de reușită între un oraș olandez și unul habsburgic. Imaginați-vă palatele din Praga pe malul canalelor din Amsterdam. Ca turist, canalele îți permit un tur de oraș pe care nu îl poți avea oriunde - o croazieră pe un vas. În cazul nostru, am străbătut câteva canale importante, am intrat
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
vraiște. E că după o vijelie. După furtună. După taifun. E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem. Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hârtie. Altă este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de șarpe. Amețiți că găină în jurul casei. Zburătăciți. Guvernanții ne recita, fiecare, câte o poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
manifestându-se extrovertit prin pictură, sculptură, poezie și teatru, scriind piesa superrealistă Dorința prinsă de coadă, în anul 1941. Artistul s-a dăruit artei pentru că arta i-a oferit eliberarea interiorului, a creat ca un înzestrat emoții și le-a imaginat în linii și culori, după cum mintea lui le vedea și simțea, aducându-le din înalt spre privirile telurice unde viața lui avea deja un sens. București, 02.02.2012 Referință Bibliografică: PICASSO ȘI INTIMITATEA LUMII PUDICE / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]