6,265 matches
-
prezent peluza veche este închisă, în urma unor decizii la nivelul conducerii din „perioada Copos”. Stadionul Giulești se află momentan într-o stare avansată de degradare. urmând a fi recondiționat cu scopul de a găzdui antrenamentele echipelor participante la EURO 2020. Imnul Rapidului, cunoscut și ca "„Suntem peste tot acasă”", a fost compus de Victor Socaciu pe versurile lui Adrian Păunescu. Rapid este singurul club din România cu club aristocratic. Peluza Nord: Gruppo Autonom Alcoolica, Official Hooligans, RHV, Original Ultra', Bombardierii din
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
de salut în afară de expresia „O Del te iertil” - Dumnezeu să te ierte). Cântecul „Gelem, gelem” („Am umblat, am umblat"), compus de Žarko Jovanović și cântat de Olivera Vučo în filmul iugoslav „Am întâlnit și țigani fericiți”, a fost adoptat ca imn internațional al romilor, la primul Congres al Romilor din 1971. Și, tot la primul Congres al Romilor din 1971, a fost reconfirmat și steagul internațional al romilor. Jumătatea de jos verde - simbol al câmpurilor înverzite și jumătatea de sus albastră
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
În schimb, modelul pozitiv este Beethoven, cel care a îndrăznit să scrie la sfârșitul vieții sale fantastica "Odă a bucuriei", adresându-se omenirii. Acestă lucrare este un minunat exemplu pentru Nietzsche, care și el se adresează aceleiași omeniri prin lucrările "Imn prieteniei" și "Rugăciune pentru viață". Contribuțiile lui Nietzsche ca și compozitor au legătură cu ceea ce se petrecea în creația muzicală la mijlocul și în cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Câteva momente și fenomene muzicale semnificative din acea perioadă
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
<div "cellspacing:4;"> "" este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888-1917), cuprinzînd 12 strofe de câte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexie Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942). La 22 iulie 1995 deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „“ drept imn național și oficial al Republicii Moldova. Muzica cântecului a fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995. Înainte de stabilirea acestui
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
iulie 1995 deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „“ drept imn național și oficial al Republicii Moldova. Muzica cântecului a fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995. Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul original al lui
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
național și oficial al Republicii Moldova. Muzica cântecului a fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995. Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a câte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995. Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a câte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a câte 4 versuri fiecare. Imnul
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995. Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a câte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a câte 4 versuri fiecare. Imnul propriu-zis este bazat pe un poem
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
555 din 17 august 1995. Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a câte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a câte 4 versuri fiecare. Imnul propriu-zis este bazat pe un poem de 12 strofe. Astăzi, numai strofele 1, 2, 5, 9 și 12 sunt utilizate în Imn.
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a câte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a câte 4 versuri fiecare. Imnul propriu-zis este bazat pe un poem de 12 strofe. Astăzi, numai strofele 1, 2, 5, 9 și 12 sunt utilizate în Imn.
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a câte 4 versuri fiecare. Imnul propriu-zis este bazat pe un poem de 12 strofe. Astăzi, numai strofele 1, 2, 5, 9 și 12 sunt utilizate în Imn.
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
și teritorii răspândite în toată lumea. Capitala sa este orașul Paris, limba oficială este franceza iar moneda este euro. Deviza națională este „"Libertate, egalitate, fraternitate"” (în ), iar drapelul Franței este format din trei benzi verticale colorate, respectiv în albastru, alb, roșu. Imnul național este "La Marseillaise". este o țară veche, formată în Evul Mediu, și își trage numele de la poporul franc. De la începutul secolului al XVII-lea și până în prima jumătate a secolului al XX-lea, a posedat un vast imperiu colonial
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
ridicate niveluri din Europa de Vest. Conform constituției celei de a Cincea Republici, Franța deține numeroase însemne, datând în mare parte din timpul Revoluției Franceze. Drapelul Franței este format din trei benzi verticale de lățime egală, colorate în albastru, alb și roșu. Imnul național este "la Marseillaise", cântec compus de Rouget de Lisle în timpul Revoluției Franceze și adesea criticat pentru violența versurilor sale. În cele din urmă, deviza Republicii Franceze este compusă din cele trei cuvinte „Liberté, Égalité, Fraternité”. În rest, există diverse
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
nasul și doi dinți. La 10 martie 2010, numărându-se printre oaspeții summit-ului Ligii Arabe, , după o scurtă conversație cu liderul libian Muammar al-Gaddafi, i-a sărutat mâna acestuia, gestul fiind surprins și de camerele de filmat. A scris imnul celor de la AC Milan împreună cu producătorul și cântărețul de muzică pop Tony Renis. De asemenea deține clubul italian AC Milan.
Silvio Berlusconi () [Corola-website/Science/296697_a_298026]
-
este imnul național al Republicii Franceze. "" a fost compusă (text inițial și muzica) de Rouget de Lisle, la Strasbourg, în noaptea de 25 / 26 aprilie 1792, după declararea războiului cu Austria. Titlul inițial a fost "Chant de guerre pour l'armée du
La Marseillaise () [Corola-website/Science/296738_a_298067]
-
război al armatei de pe Rin”). La 30 iulie 1792, melodia a fost cântată de soldații republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, de acolo provenind numele "La Marseillaise". La 14 iulie 1795, în mod oficial, "La Marseillaise" a devenit imnul național al Franței. În timpul Primului Imperiu și al Restaurației, "La Marseillaise" a fost interzisă, fiind introdusă din nou că imn național la scurt timp după Revoluția din iulie 1830. În timpul celui de-al Doilea Imperiu Francez "La Marseillaise" nu a
La Marseillaise () [Corola-website/Science/296738_a_298067]
-
lor în Paris, de acolo provenind numele "La Marseillaise". La 14 iulie 1795, în mod oficial, "La Marseillaise" a devenit imnul național al Franței. În timpul Primului Imperiu și al Restaurației, "La Marseillaise" a fost interzisă, fiind introdusă din nou că imn național la scurt timp după Revoluția din iulie 1830. În timpul celui de-al Doilea Imperiu Francez "La Marseillaise" nu a mai fost imn național, dar a recăpătat acest statut în timpul celei de-a Treia Republici, mai exact la 14 februarie
La Marseillaise () [Corola-website/Science/296738_a_298067]
-
Franței. În timpul Primului Imperiu și al Restaurației, "La Marseillaise" a fost interzisă, fiind introdusă din nou că imn național la scurt timp după Revoluția din iulie 1830. În timpul celui de-al Doilea Imperiu Francez "La Marseillaise" nu a mai fost imn național, dar a recăpătat acest statut în timpul celei de-a Treia Republici, mai exact la 14 februarie 1879. În anul 1944, Ministrul Educației francez a recomandat cântarea imnului în școli, lucru care astăzi nu mai este practicat. Constituțiile celei de-
La Marseillaise () [Corola-website/Science/296738_a_298067]
-
celui de-al Doilea Imperiu Francez "La Marseillaise" nu a mai fost imn național, dar a recăpătat acest statut în timpul celei de-a Treia Republici, mai exact la 14 februarie 1879. În anul 1944, Ministrul Educației francez a recomandat cântarea imnului în școli, lucru care astăzi nu mai este practicat. Constituțiile celei de-a Patra Republici (1946) și a celei de-a Cincea Republici (1958) au păstrat "La Marseillaise" că imn național (articolul 2 al Constituției Franceze din 1958). La 24
La Marseillaise () [Corola-website/Science/296738_a_298067]
-
1879. În anul 1944, Ministrul Educației francez a recomandat cântarea imnului în școli, lucru care astăzi nu mai este practicat. Constituțiile celei de-a Patra Republici (1946) și a celei de-a Cincea Republici (1958) au păstrat "La Marseillaise" că imn național (articolul 2 al Constituției Franceze din 1958). La 24 ianuarie 2003, în cadrul unei legi a „siguranței interne”, un amendament a introdus delictul de „"ultraj la drapelul tricolor și la imnul național, La Marseillaise"”. Textul original în limba franceză este
La Marseillaise () [Corola-website/Science/296738_a_298067]
-
a Cincea Republici (1958) au păstrat "La Marseillaise" că imn național (articolul 2 al Constituției Franceze din 1958). La 24 ianuarie 2003, în cadrul unei legi a „siguranței interne”, un amendament a introdus delictul de „"ultraj la drapelul tricolor și la imnul național, La Marseillaise"”. Textul original în limba franceză este următorul (versiunea „oficială”): Allons enfants de la Patrie, Le jour de gloire est arrivé! Contre nous de la tyrannie L'étendard sanglant est levé, L'étendard sanglant est levé. Entendez-vous dans nos campagnes
La Marseillaise () [Corola-website/Science/296738_a_298067]
-
al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul municipal). Chișinăul este supranumit „Orașul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundență clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatră albă de calcar. Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat "Orașul meu" (muzică: Eugen Doga, versuri: Gheorghe Vodă), este: "Orașul meu din albe flori de piatră". Formă anterioară a primului vers din imn era: "Orașul meu cu umeri albi de piatră" Există două ipoteze despre etimologia numelui
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
construite din piatră albă de calcar. Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat "Orașul meu" (muzică: Eugen Doga, versuri: Gheorghe Vodă), este: "Orașul meu din albe flori de piatră". Formă anterioară a primului vers din imn era: "Orașul meu cu umeri albi de piatră" Există două ipoteze despre etimologia numelui. Prima, emisă de Iorgu Iordan, este că numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenö („micul Eugen” sau „mică latura”) pronunțat "Chișienău", trăgîndu-se de la ostașii
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
naționaliste germane încă din tinerețe. El și-a exprimat loialitatea doar față de Germania, disprețuind Monarhia Habsburgică care se afla în declin și dominația ei asupra unui imperiu pestriț etnic. Hitler și prietenii săi foloseau salutul "Heil" și cântarea "Deutschlandlied" în loc de imnul imperial austriac. După decesul neașteptat al lui Alois, pe 3 ianuarie 1903, succesul lui Hitler la școală s-a deteriorat și mama sa i-a permis să plece. El s-a înscris în "Realschule" din Steyr în septembrie 1904, unde
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]