10,921 matches
-
lirică mascată“ și o lirică a rolurilor (termeni puși în circulație de Wilhelm Scherer: Ichlyrik, Maskenlyrik, Rollenlyrik). - Lirica măștilor presupune exprimarea ideilor și a sentimentelor sub o identitate străină. „Sub masca unor personaje străine palpită inima poetului și aventura sa intimă [...]; el coboară mai adânc în sine“ - afirma T. Vianu, exemplificând „lirica mascată“ prin Luceafărul eminescian sau prin Rugăciunea unui dac. Seria ilustrărilor poate continua cu poezii ale lui Ion Barbu din prima etapă a creației, cea parnasiană - în care, sub
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ficțiune. Cu toate acestea, romane precum Ion sau Adam și Eva de L. Rebreanu pot fi înțelese și fără lectura jurnalului sau a Mărturisirilor lui Rebreanu. Tot astfel, Moromeții ori Delirul pot fi receptate deplin chiar dacă nu am citit Jurnalul intim al lui Marin Preda, fiindcă „Ilie Moromete, varianta lui din roman, este creația ficțiunii epice, este un veritabil erou de roman. Nu știu și, până la urmă, nici nu interesează aproape deloc dacă scriitorul a pornit de la un prototip sau la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a pornit de la un prototip sau la inventat pur și simplu. Importantă, cu adevărat, este doar veridicitatea lui literară.“ (E. Simion) Pe de altă parte, există scriitori care, optând pentru o literatură a autenticității, își fundamentează opere majore pe jurnale intime, iar în aceste cazuri citirea romanului este rareori dublată de citirea notațiilor din jurnalulsursă. Astfel, Romanul adolescentului miop sau Maitreyi de Mircea Eliade ori Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război presupun un pact de lectură ce aduce în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
situată pe domeniile Palatului Regal din București. Antonescu nu știa la ce să se aștepte. Mihai îl arestă pe mareșal și în cîteva ore institui un guvern de "uniune națională", sub conducerea generalului Constantin Sănătescu, Mareșal al Curții și prieten intim al regelui. Mai tîrziu, în seara aceleiași zile, Mihai a anunțat la radio noua schimbare de guvern. Mai mult decît atît, a declarat că ostilitățile au luat sfîrșit și că este dispus să accepte armistițiul propus de cele trei puteri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reprezentanților nu avea șanse să voteze în 1966 proiectul privind comerțul Est-Vest. Pe 17 mai, liderul majorității, Mike Mansfield, a introdus în Senat proiectul Administrației pentru Legea comerțului Est-Vest. Deși considera proiectul ca fiind un simbol al păcii, convingerea lui intimă era că acesta are puține șanse să fie aprobat. Previziunea lui s-a dovedit corectă, căci proiectul nu a putut trece mai departe de Comitetul de Finanțe al Senatului 1214. Johnson nu-și dădea seama ce efecte avea Războiul din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cerului și al pământului”. Dumnezeu-Tatăl este atotputernic, nenăscut, nevăzut, de necuprins cu mintea, neschimbat și veșnic. El este Dumnezeu bun și drept, creatorul cerului și al pământului. Între Dumnezeu-Tatăl, creatorul lumii văzute și nevăzute, și creaturile Sale există o legătură intimă. Astfel, în prima parte a imnului Te Deum laudamus se înfățișează un grandios tablou al lumii văzute și nevăzute care aduce o neîntreruptă cântare de laudă și cinstire Tatălui ceresc: „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm, pe Tine, Doamne, Te mărturisim
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să lupte împotriva superstițiilor și să trăiască cu toții în dragostea și pacea creștină. 1. Ținuta și atitudinea evlavioasă a credincioșilor în Biserică Sfântul Niceta s-a simțit tot timpul legat de credincioșii săi. El era „în deplin acord cu simțirea intimă a poporului creștin, pentru care credința creștină nu era numai un sistem (de învățătură n. n.), ci, mai înainte de toate, viață”. Cele trei lucrări cu caracter practic bisericesc - De vigiliis, De psalmodiae bono și De lapsu virginis - se ocupă în mod
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
modul în care se produce particularizarea tendințelor clasice la fiecare context național. Astfel, prin analizarea tuturor acestor aspecte, lucrarea noastră urmărește să demonstreze perenitatea fenomenului clasic, relevanța sa fundamentală nu doar în ceea ce privește istoria literaturii, ci și în ceea ce privește resorturile cele mai intime ale ființei umane. Edgar Papu sugera că "totdeauna clasicismul va însemna dacă nu o prezență cel puțin obiectul unei dorințe."5 Din acest punct de vedere, o lucrare despre idealurile clasice are toate șansele să nu fie considerată drept lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
preluate din operele marilor greco-latini sau raportarea constantă uneori poate excesivă la Horațiu întărește această idee. Se poate afirma, astfel, că Fénelon adoptă în mod oficial o atitudine corectă de mediere între cele două părți, însă preferințele și convingerile sale intime se îndreaptă nemijlocit către Antici. Așadar, în cadențele unei persuasiuni elegante, ideile și impresiile lui Fénelon conturează în fapt imaginea unui "modern paseist"85 ce marchează reminiscențele unui clasicism aflat în agonie, dar și zorii unei noi ideologii. II.6
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fie una deplorabilă. Ecourile capodoperelor baroce ale lui Lope de Vega sau Calderon de la Barca se stinseseră deja, lăsând loc unei atmosfere oarecum nebuloase, a confuziilor literare și a prostului gust: "menținându-și trăsăturile formale externe, dar lipsit de fior intim, barocul târziu devine o artă găunoasă și extravagantă, cu înfățișare caricaturală pentru noua sensibilitate"182 În acest sens, Poetica lui Luzán, sub titlul ei complet La Poetica, ó Reglas de la Poesia en general, y de sus principales especies (Poetica sau
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
concepte pe care le poate manipula. Este o distincție de nuanță, subtilă, dar care atestă faptul că adepții clasicismului nu au confundat niciodată această constanță intelectuală cu imuabilitatea evolutivă omul progresează la nivelul cunoștințelor, dar rămâne același în structurile sale intime, atât intelectuale cât și morale, după cum demonstrează Hulme. Din acest punct de vedere, autorul insistă asupra faptului că setul de calități, instincte și prejudecăți rămâne același în orice timp sau spațiu. Pentru a-și întări argumentarea, Hulme include și analizează
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fi nici aceea a Statului, nici chiar aceea a omului care intră în jocul politic: există aici o puternică tensiune care poate fi trăită mai ales de oamenii de Stat de inspirație creștină, adică controlați de credința lor, de relația intimă cu Dumnezeu, legați de comunitatea lor religioasă, dar în același timp făcînd parte dintr-o comunitate politică preocupată de viitorul concetățenilor; din acest dublu jurămînt de supunere se pot naște conflicte de obligație, istoria contemporană oferind numeroase exemple de interferențe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
interesantă, în acest sens, următoarea afirmație a lui Xenopol: "Faptele omenești sunt de două soiuri: acelea ce se referă la inteligență, care sunt necontenit schimbătoare, istorice, și acelea ce țin de viața lui animală, în care intră partea cea mai intimă a vieții pasionale. Aceasta din urmă se vor repeta totdeauna, schimbându-se numai prea puțin și aceasta numai în modul lor de manifestare care împreună adeseori elemente intelectuale. Limba, gândirea, religia, știința, artele și meseriile poporului se vor schimba. Iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care, prin tradiție, știu arta fierturilor secrete. Am amintit de obișnuita convingere a unor psihastenici, obsedați de impotență sexuală, că au fost "legați". Multe stări pasionale sunt încă atribuite unor farmece. Circulația acestor idei se face însă numai subsidiar. Numai intimilor și medicului sunt, eventual, confesate. BIBLIOGRAFIE 1. Arh. Stat. Iași, Mss. nr. 1627 2. Arh. Stat. Iași, Mss. nr. 1791 Alexandria. Copie comentată de Ion Holban. 3. Colecția de manuscrise, Mss. nr. 1833. 4. Colecția de manuscrise, Mss. nr. 412
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
combătând termenul și noțiunea însăși de ciclofrenie (propusă de prof. Obregia). C. I. Parhon face următoarele observații și recomandări: "Datoria psihiatrului în starea actuală a științei este sub pedeapsa de a cădea în logomahie de a căuta să pătrundă natura intimă, biochimică a tulburării funcționale în fiecare caz, în loc de a face să intre cu forța sindroamele pe care le observă într-un cadru creat mai înainte"133. Și mai departe, în loc de concluzie, consemnează: Credem că psihiatria de astăzi, fără a părăsi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mijlocul cel mai puternic contra războiului, dacă acesta nu era dorit, ar fi fost neutralizarea României, sub garanția colectivă a Europei ș-atunci desigur Rusia nu se ispitea de-a începe o luptă contra lumii întregi. Motivele secrete și înțelegerile intime între puteri se sustrag vederii publicului mare și abia istoricul viitor va putea să discoasă din arhive icoana adevărată a lucrurilor, în care comedia oficială nu-i va părea decât ceea ce este într-adevăr: o piesă cu roluri învățate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
urmare a generalizărilor realizate de rațiune. În actele de vorbire însă se produce o orientare spre obiecte și spre situații particulare, ceea ce înseamnă o operație logică de integrare a entității singulare în clasa sa. Se constată, așadar, existența unei relații intime între limbaj și cunoaștere determinate de logică, încît semnele, ca simboluri, sînt rezultatul unei activități de natură logică și servesc la realizarea altor activități de aceeași natură 291. Dar, arată Eugen C o ș e r i u292, limbajul și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
germanul Sehnsucht, echiva-labil în mare măsură, dar marcat structural de îmbinarea radicalilor verbali sehen "a vedea" și suchen "a dori", "a căuta". Mai întîi, gînditorul român arată că deși dor și Sehnsucht denumesc aceeași stare sufletească, diferă prin "sensul lor intim", dor fiind mai naiv, mai sănătos și mai organic decît echivalentul lui german, între cele două cuvinte existînd o diferență sesizabilă de orizont cultural integrat 382. Din acest motiv, dorul nu poate lipsi (fiind "organic") din caracterizarea "spațiului mioritic", generator
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de accea sunt distante, reci, impersonale. O analiză de pionierat și mai amănunțită a grupurilor primare și secundare este realizată de psihologul american C.H.Cooley (1909. Despre grupurile primare el spunea că "sunt acelea care se caracterizează printr-o asociație intimă, față În față și prin cooperare". Colley descrie 4 grupuri primare "universale" care au existat de-a lungul istoriei omenirii: familia, grupul de joc al copiilor, grupul de vecinătate și comunitatea de bătrâni: - familia este primul grup primar pe care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
să compare, să adâncească, să ierarhizeze și să nuanțeze, pe scurt, să spună cum este poezia, încât, pornind de la texte să ajungă la o relativă interioritate a acesteia. Dar ce sceptic era Novalis! "Poezia motiv de subtile comentarii de Jurnal intim e absolut personală, deci indescriptibilă și indefinisabilă. Cine nu cunoaște și nu simte direct ce e poezia, nu va putea niciodată să priceapă noțiunea. Poezia e poezie, foarte departe de arta de a vorbi, de elocvență". Într-un mod ori
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e realul absolut". Optică analoagă la Pierre Emmanuel: "Poezie, rațiune ardentă" (titlu de eseu, 1949). Adept al idealismului magic, în optica romanticului Novalis (continuând idealismul lui Fichte) poetul e un voyant și un exorcizor, iar poezia: Una și Totul (Jurnal intim). Idealizant, esoteric este și Eminescu, un Eminescu senin suprapus cotidianului, un mitograf până la delir, care, proiectându-se în sublimul "unei lumi ce nu mai este", exultă: "O! te văd, te-aud, te caut..." Altă dată, introvertit, abandonându-se melancoliei și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
stare perceptivă simpatetică, totalizând și acompaniind cu mijloace specifice. Chant și enchantement, canto și incantesimo, cânt și vrajă acestea acționează convergent, coeficient, sincretic; la Verlaine, la Baudelaire și Rimbaud, la Petrarca și Carducci, la Eminescu și Heine impresionează acel aliaj intim de expresivitate și inefabil, durează impresia de rotunjime genuină sub cerul armoniei. Peste textele unor orchestratori de zile mari pribegind prin intermundii, suflă duhul dez-mărginirii. Sinonimia Poezie-Carmen (la plural Carmina), vizibilă la Horațiu, țintea infinitul logosului. "Poate prin Muzică (argumenta
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fermecător în sensul originar al termenului, punând în desenul liric tentacule vibratorii, pretimpuriu dispărutul, la doar cincizeci de ani (decembrie 1983), imprima realului și oniricului o grație ingenuă. Melancoliile poetului ridicându-se la metafizică, reacțiile lui ținând de centralitatea Eului intim, liniile în acvaforte și stările evanescente, toate acestea îi punctează mitologia subiectivă, profilul de veșnic personaj unduitor. Singurătatea interioară a acestuia e o succesiune de miraje, de neliniști și suspensii, o alergare fără odihnă între centru și margine, între plenitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Philippide, cu ale sale Considerații confortabile, nici un Dan Botta, orficul, care (barbian) scrisese că "lira ideală se confundă cu armonia ei..." (Charmion). Inventiv, Nichita Stănescu e gata să forțeze până la absurd limitele cuvântului, să depășească sfera contingentului, să surprindă vibrația intimă a materiei. Tentația aceasta, după temeritățile și eșecurile înregistrate de alții, aspirație devenită dramă, constituie punctul focalizant al poeticii stănesciene; o demonstrează reluările în numeroasele sale interviuri, în comentariile estetice din Respirări, în multe mărturisiri. Cât despre "așa-numitul lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Tristețe la Baaad, dezolare în Doina și în alte texte, pagini în care limbajul depresiv își aliază programatic intelectul; hiperluciditatea singuraticului (retras în Turn pentru autocunoaștere) amplifică ineluctabil mâhnirea. Nici un sprijin în "Natura care nu-nțelege" (Toamnă). În substanța lor intimă, risipitele sau compactele cântări despre moarte, niște tristia, sunt fragmente de monolog narativizat, recital de constante și variabile. Pigmenți de înțelepciune de pe Nil ("Cartea morților") și ecouri din Buddha, catastrofisme din Apocalipsă, trimiteri la "Marele Ordonator", la "Nirvana" și "Karma
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]