6,703 matches
-
perspectiva barbiana, un mare poet vizionar, un deschizător de drumuri 86, ale cărui idei seminale ("intuiții") au influențat decisiv evoluția literaturii care i-a urmat: Mersul tău până sub corturile atâtea supunătoare frumuseți 87 se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe identifica o singură cale autentică a "Consistentei", i.e., Adevărului - da "cheia secretului pe care il căutăm [...] secretul naturii"89, cea a intuiției estetice. Recunoaște, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe identifica o singură cale autentică a "Consistentei", i.e., Adevărului - da "cheia secretului pe care il căutăm [...] secretul naturii"89, cea a intuiției estetice. Recunoaște, astfel, artei capacitatea de reconcilia, de o manieră originală și într-o opera unică, aspecte contradictorii, ceea ce el numește "marea idiosincrazie a sistemului divin de adaptare [...] completă reciprocitate a adaptării 90. Argumentul sau reia, în fapt, o idee
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ei, prin recurs la fizică newtoniana 96. Atât poetul, cât și omul de știință, pornesc de la date empirice, într-o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fizică newtoniana 96. Atât poetul, cât și omul de știință, pornesc de la date empirice, într-o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea noastră de expresie"99
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea noastră de expresie"99, cu alte cuvinte, sunt o sinteză între artă și știința - "Poetry and Truth are one
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
efectului propus"106, printr-o organizare conștientă, deliberată, a materialelor primare ale artei, este necesară. Numai în acest fel poate el să producă o operă genială, pentru a iscă, în ceilalți, ceea ce ei pot simți cu adevărat - afectul ce însoțește intuiția simetriei divine. Cunoașterea veritabilă, la care conduce doar sentimentul poetic, inseamna descoperirea armoniei lumii, care reprezintă la Poe, Adevărul Suprem. Scopul mărturisit al speculației metafizice din Eureka este să dezvăluie ordinea cosmosului, cu alte cuvinte, să releve Adevărul. Eureka este
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
rigide ale marilor se imprimă în asimptotic declin (italice în original)107. Invenția artistică este o sinteză a două etape. Prima constă dintr-o revărsare dezordonată și aproape inconștiență, anterioară oricărei distincții subiect / obiect, de întocmiri spontane, si implică acțiunea intuiției estetice, sau, cum spune Poe în Eureka, "cel de-al saselea simt", căruia, în parafrază barbiana, îi corespunde "locuirea" ce numește modalitatea directă de cunoaștere a necunoscutului (a divinului, la Poe), simbolizat aici de prezență mării ("orbitele rigide ale marilor
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu poetul american, el rămâne, totuși, un om al vremii sale și vorbește, astfel, indirect, contemporanilor săi. Sugestia și notă elegiaca caracteristică nu puteau veni decât de la filozoful modernismului european, Henri Bergson, care în "L'Evolution créatrice", face următorul comentariu: Intuiția mai există, dar vag și discontinuu. Este o lampă aproape stinsa, ce reînvie la intervale de timp, doar pentru câteva momente [s.n.]. Dar ea reînvie acolo unde un interes vital este în joc. Asupra personalității noastre, asupra libertății noastre, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de Platon, Republica, Cărțile 2-3, reprezintă cea de-a doua etapă a invențiunii poetice. Este vorba de articularea reflectiva, care printr-un efort conștient asupra unei materii definite și prin îmbunătățirea mijloacelor de expresie, organizează aceste date spontane, oferite de intuiție, pentru a realiza o finalitate ordonată, i.e., operă de artă. Ideea apropierii poeziei de "știință" (neapărat vizionara, la Ion Barbu), este văzută astfel de filozoful francez: Nimic nu ne împiedică deci să atribuim sistemelor pe care știința le izolează o
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
știința le izolează o durată și, prin această, o formă de exigenta analoaga sistemului nostru, dacă le integrăm în Tot. Dar trebuie să le reintegram [s.n.].110 Că direcția înțelegerii umane nu este, cum poate ar părea, întâmplătoare - dinspre poezie (intuiție) spre știință (cunoaștere intelectuală) - ne lămurește tot Henri Bergson: recunoaștem "unitatea vieții mentale" "numai plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în Tot. Dar trebuie să le reintegram [s.n.].110 Că direcția înțelegerii umane nu este, cum poate ar părea, întâmplătoare - dinspre poezie (intuiție) spre știință (cunoaștere intelectuală) - ne lămurește tot Henri Bergson: recunoaștem "unitatea vieții mentale" "numai plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al libertății noastre, nu poate să se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nu este, cum poate ar părea, întâmplătoare - dinspre poezie (intuiție) spre știință (cunoaștere intelectuală) - ne lămurește tot Henri Bergson: recunoaștem "unitatea vieții mentale" "numai plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al libertății noastre, nu poate să se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință) este tocmai expresia acestei adaptări 112. Invitație la călătorie "Artă unui scriitor constă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de existență, care nu este decât o multiplicitate eterogena de fuziune, virtuală ("cer solidar"), pentru ca acest lucru implică, nici mai mult, nici mai putin, decat depășirea condiției umane. O poate face ("forțează") însă, doar în alianța 8 cu Poezia, prin intermediul intuiției estetice. Poziția lui Barbu, credem noi, este vădit influențată și de lecturile sale bergsoniene, de "L'Évolution créatrice" (1907 și, mai ales, "Introduction à la Pensée et le Mouvant" (1903), în care filozoful francez avansează ideea că inteligență (știință) poate
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
decalaj ("un ecart") ce trebuie permanent asumat: Dacă există un mijloc de a deține o realitate la modul absolut, în loc să o cunoaștem relativ, de a ne plasa în ea, în loc să adoptăm puncte de vedere asupra ei, de a avea o intuiție, în loc să facem o analiză (...) aceasta este metafizica. Metafizica este, prin urmare. Știință care pretinde să depășească simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.]. (...) Atribuim, prin urmare, metafizicii un obiect limitat, în principal, spiritul, si o metodă specială, înainte de toate, intuiția. (...) Metafizica nu este, deci superioară științei pozitive; ea nu vine după știință, nu abordează același obiect pentru a obține o cunoaștere mai înaltă a acestuia (...) Lăsați fiecăreia dintre ele obiecte diferite de studiu, științei, materia, iar metafizicii, spiritul; cum însă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
1903). În timp ce conceptul, în generalitate lui duce la extrem distanță ce separă cunoașterea de real, care este totdeauna temporal și unic, imaginile, în varietatea și tensiunea lor internă, ne permit să ni-l apropriem. Pentru a exprima experiență simplă și intuiția schimbătoarea a duratei, pentru a contrabalansa, staticul conceptelor opuse și separate, arta are nevoie de mijloace singulare de expresie, care să se întoarcă împotriva expresiei generale. Imaginea reprezintă "o anumita existența"47, pe care Bergson o plasează între obiectul în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
A stat neclintit și stă neîncetat / Să ferece fugă spre cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista că poezie parnasiana. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște), așa de frecvent în Philippide, se
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Frumosul, ci Adevărul. Și, daca păstrăm în minte descrierile kantiene, vom înțelege că permutarea termenilor nu este doar un joc gratuit, ci semnifică o schimbare majoră de metodă, sau, cum spune poetul, un "mod imediat de gandire" (care este așadar, intuiție și analiza, intr-o relatie dialectica, ca și la Poe, de fapt), ce depășește orizontul "științei ancilare", căreia Henri Bergson îi face un adevărat rechizitoriu, incepand cu "Leș Données" (1888) continuând cu "Matière et Mémorie" (1896) și culminând în "L
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
195 imn, 90, 92 indeterminare, 138 înecare, 99 îngheț, 43, 164 inspirație, 67, 69, 100, 112 integrare, 31, 61, 77, 91, 98, 109, 183, 198 intelect, 130 inteligență, 106, 153 întreg, 53, 91, 101, 112 intrigă, 49, 50, 54, 149 intuiție, 44, 74, 81, 133, 148, 152, 153, 158, 184 întuneric, 15, 28 invenție, 133 iradiere, 25 I Jacobs, Robert, 18, 97, 123, 135, 148, 177, 202 joc, 88, 152, 184, 191 Joseph of Arimathea, 66 K Kant, Immanuel, 76, 80
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a personaliza procesul de instrucție la nivelul real al elevilor; 2. exaltarea memorării și a reproducerii fidele a cunoștiințelor memorate, (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educației, în detrimentul aprecierii imaginației și a intuiției; 3. valoarea de fetiș a programei, care este tratată cu mai multă deferenta decât tratează un credincios cartea să sfântă, în loc de a privi programa că un simplu cadru de referință; 4. încrederea exagerată în metodele tradiționale, în paralel cu subestimarea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
departe de a reprezenta o certitudine înainte de 28 ianuarie. Exista chiar riscul unei mișcări de sens contrar, căci decidenții acestor partide nu aveau experiența unor asemenea alianțe, în vreme ce societatea în ansamblu era mai degrabă atrasă de formule de asociere liberă: intuiția lui Ion Iliescu în legătură cu succesul unor asocieri flexibile, fără structuri rigide de partid, era cel puțin la fel de corectă ca și intuiția opoziției în legătură cu caracterul manipulator și duplicitar al acestor propuneri ale FSN, care urmărea de fapt să-și subordoneze orice
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu aveau experiența unor asemenea alianțe, în vreme ce societatea în ansamblu era mai degrabă atrasă de formule de asociere liberă: intuiția lui Ion Iliescu în legătură cu succesul unor asocieri flexibile, fără structuri rigide de partid, era cel puțin la fel de corectă ca și intuiția opoziției în legătură cu caracterul manipulator și duplicitar al acestor propuneri ale FSN, care urmărea de fapt să-și subordoneze orice forță politică doar pentru a o împiedica să devină contestatară. Or, decizia FSN de a folosi forța "detașamentelor proletare", după exemplul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o întremătoare și stenică atmosferă muzicală; b. o fluiditate calmă, de fâșâiri; de murmure; de picături cristaline, etc. - natura apare și în ipostaza de melodie adormitoare pentru omul obosit sau pentru cel zbuciumat sufletește; - natura este văzută (nu gândită), deci: intuiții vii, directe; - natura, ca loc, este diversă: o pădure, câmpie,munte, apă, etc.; - varietatea peisagistică este pregnantă; ea pledează pentru înțelegerea complexității naturii; un colț direct de natură învăluită într-un fel de atmosferă inefabilă, într-o intimă aură a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aceasta fiind solicitată și imaginația cititorului); - autorul își transcrie reacțiile la spectacolul (static sau dinamic) al naturii; într-o gamă largă, de la revărsări retorico - sentimentale la aerul mediaticsceptic. Perspectiva: - adeseori deschiderea unei perspective către spațiul atmosferic și astral, însoțită de intuiția frenetică a unei naturi vaste și cuprinzătoare; - autorul se mișcă în mijlocul naturii fără a se simți invadat de aceasta sau privește detașat, din exterior, tabloul naturii;organele sale de simț, în special ochiul, percep de la depărtarespre aproape sau invers;prezentarea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este empirică, adică se bazează pe observație; astfel lucrurile pot fi văzute și măsurate. Cercetătorii trebuie să fie în măsură să demonstreze că ceea ce ei reclamă că este adevărat poate fi observat în realitate. Sensul comun al cunoașterii, tradiția sau intuiția nu își găsesc locul aici. În acest fel, știința este delimitată de valoare care nu poate fi observată direct, așa cum ar fi existența raiului sau a iadului. Al doilea, știința este sistematică; ea se bazează pe observație repetată sau măsurare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]