6,186 matches
-
Sud, magazinele lor au fost violent atacate de c? tre b?? țină? i. �n Africa de vest, libanezii joac? un rol similar, st�rnind nemul? umirea na? ionali? tilor locali. Na? ionali? ții lui Nasser i? au alungat pe greci, pe italieni, pe evrei ? i pe sirienii (cre? tini) din Alexandria, transform�nd oră? ul �ntr? o umbr? monoton? ? i stearp? a ceea ce fusese odinioar? , unde domne? te acum disperarea. Britanicii au adus �n arhipelagul Fiji muncitori angaja? i pe termen lung din India. Exist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atunci unică lucrare definitiv?. Xenopol avea s? devin? protectorul lui ? i, �n ciuda șui? urilor ? i cobor�? urilor rela? iei dintre ei, un prieten sincer. Iorga s? a concentrat asupra limbilor str? ine, intensific�nd studierea limbilor german? , francez? , greac? , latin? , italian? ? i a altor limbi romanice. ?i? a continuat lecturile. �n aceast? privin?? , cum �? i amintea Iorga, �bunul Emanuil Hayman�, un evreu, l? a ajutat, �mprumut�ndu? i studentului lipsit de mijloace materiale multe c? r? i din libr? ria lui pentru c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga nu neglijeaz? rolul jucat de locuitorii rom�ni din Ungaria �n r? școală lui R�k�czi. Admira? ia lui pentru personalitatea, lupta ? i ? elurile lui R�k�czi este evident?. �n Breve storia dei Rumeni (Bucharest, 1911), Iorga apela la opinia public? italian? (�fra? i latini�) că aceasta s??? i dea seama de m? sura �n care politică de maghiarizare a ungurilor amenin? a latinitatea, men? ion�nd �n repetate r�nduri observa? iile f? cute de italienii care c? l?toriser? prin Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ucharest, 1911), Iorga apela la opinia public? italian? (�fra? i latini�) că aceasta s??? i dea seama de m? sura �n care politică de maghiarizare a ungurilor amenin? a latinitatea, men? ion�nd �n repetate r�nduri observa? iile f? cute de italienii care c? l?toriser? prin Rom�nia ? i Transilvania ? i utiliz�nd un mare num? r de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, V? lenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume con? în�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politice ale lui Iorga. El speră �ntr? o solidarizare a na? iunilor latine care s? ac? ioneze �n favoarea Rom�niei. Se putea oare realiza o alian?? �ntre Italia, Fran? a ? i Rom�nia? Iorga n? d?jduia c? influen? a italian? le? ar putea �nlocui pe cele austro? ungar? ? i ruseasc?. Șerbia ar accepta? o pe linia p? str? rîi tradi? iilor rom�no? vene? iene. Iorga nu avea prea mult? simpatie fă?? de aspiră? iile croa? ilor, fă?? de caracterul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i ruseasc?. Șerbia ar accepta? o pe linia p? str? rîi tradi? iilor rom�no? vene? iene. Iorga nu avea prea mult? simpatie fă?? de aspiră? iile croa? ilor, fă?? de caracterul croat al Dalma? iei sau de inten? iile italienilor �n aceast? privin??. Chiar ? i dup? ce Mussolini a devenit sus? în? tor al revizionismului maghiar, Iorga a continuat s? cultive no? iunea cooper? rîi rom�no? italiene. Dar Italia era slab? ? i nu prezenta garan? îi: se pare c? Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
motivele comport? rîi diferite a evreilor? (Iorga nu a mai apucat s? fie martor la �nfiin? area For? elor de Ap? rare ale Israelului). Chiar ? i �n timpul Primului R? zboi Mondial, Iorga a sesizat atitudinile diferite ale evreilor francezi ? i italieni ? i i? a �ndemnat pe evreii rom�ni s? ia exemplu de la ace? tia. �ntrebat ce p? rere are despre acordarea de drepturi cet?? ene? ți evreilor din Fran? a ? i Italia, Iorga a r? spuns: �Atunci c�nd vor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ene? ți evreilor din Fran? a ? i Italia, Iorga a r? spuns: �Atunci c�nd vor ar? ta aceea? i dragoste fă?? de poporul nostru că ? i cea manifestat? de evreii din Fran? a fă?? de poporul francez ? i cel italian, vor ob? ine drepturi cet?? ene? ți�. El consideră c? evreii din Rom�nia �cer totul ? i nu dau nimic �n schimb�, de? i �? i d? dea seama c? situa? ia această eră ? i din vina rom�nilor. Vorbind despre evreii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
consideră c? evreii din Rom�nia �cer totul ? i nu dau nimic �n schimb�, de? i �? i d? dea seama c? situa? ia această eră ? i din vina rom�nilor. Vorbind despre evreii italieni, Iorga spune: �Ei nu s�nt doar italieni de confesiune mozaic?; ei nu cunosc nici o alt? limb? , nici alte tradi? îi, nici alte ve? minte dec�ț cele italiene? ți ? i nu au avut �n trecut ? i nu au nici �n prezent rela? îi cu du? manii Italiei�35. Nu po
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de grani? e au fost prezentate delegă? iei rom�ne la Versailles. Cea francez? ? i cea englez? erau cele mai favorabile revendic? rilor rom�nilor, grani? ele propuse de americani erau mai pu? în favorabile, iar demarca? ia propus? de italieni era cea mai defavorabil? 22. Dar, toate grani? ele trasate de toate Marile Puteri prevedeau că �ntreaga Transilvanie (inclusiv Clujul ? i zona secuiasc?) s? apar? în? Rom�niei. Diferendele care s? au ivit se refereau la c�ț de mult urma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dezgust? toarele lor nume gali? iene care le? au fost impuse de �mp? ratul Iosif al ÎI? lea? � (...) ��ndr? znesc aceste partide ale minorit?? îi evreie? ți s? pretind? c? ocup? acela? i loc �nalt că ? i evreii francezi ? i italieni�98. Din nefericire, situa? ia din Rom�nia nu sem? na deloc cu situa? ia evreilor din Fran? a ? i Italia. Comunitatea evreilor din Rom�nia (că ? i al? i evrei din Europa de Est) apela tot timpul la Liga Na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Corradini, �n? elegem de ce Mussolini era �nc�ntat de el. Corradini trebuie s? fi fost de mare ajutor �n mascarea goliciunii ideologiei fasciste. Oricine poate sesiza sloganurile fasciste �n ideile lui Corradini: S? tr? ie? ți sub semnul primejdiei. �Dac? o șut? de italieni ar fi gata s? moar? pentru Italia, acest lucru i? ar da o nou? via?? Italiei�. Plus permanentă ridiculizare ? i dispre? ul lui fă?? de sfin? enia vie? îi omene? ți! Iorga detesta ideile lui Corradini. Iat? ce scria el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la adresa du? manilor s? i, precum ? i opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub form? de pamflet). A scris destul de pu? ine manuale pentru ? colile Rom�niei Mari, ? i?a tradus operele despre istoria Rom�niei �n limbile francez? , italian? , englez? ? i german? ? i a republicat c? r? i vechi �n func? ie de actualitatea lor. Că aproape toate activit?? ile intelectuale ale lui Iorga destinate fortific? rîi, ? i sus? inerii existen? ei Rom�niei Mari, el a f? cut eforturi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Vene? ian? � (Marea Adriatic?) . Indiferent de simpatia pe care o nutrea Iorga fă?? de Italia, el a recunoscut �ntotdeauna c? ?? rmul de est al Adriaticii este locuit de slavi ? i albanezi, care erau deosebit de nemul? umi? i de preten? iile italienilor. A oferit �n cartea să c�teva mostre elocvențe ale �zigzagurilor�, naivit?? îi ? i visurilor sale. �i sf? tuia pe albanezi că, �dat? fiind lipsa populă? iei, s? se inspire din vitalitatea arom�nilor vecini cu ei� ? i �s? opteze pentru protectoratul Italiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o aliniere a Italiei �n lupta �mpotriva Germaniei naziste. Această eră ? i pozi? ia c�torva oameni de stat occidentali. �n �ncercarea de f? urîre a unei alian? e cu Italia nu trebuie s? uit? m s? ? inem seama de sl? biciunea italienilor ? i de faptul c? nu ofereau garan? îi. Pe vremea lui Mussolini, paradele fasciste prezentau Italia ca fiind un fel de supraputere. Mussolini f? cea mare zarv? pe scena internă? ional?. El era un �teatru plutitor� (ceea ce francezii numesc �vedet
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
zarv? pe scena internă? ional?. El era un �teatru plutitor� (ceea ce francezii numesc �vedet? �), cu ? aradele, atitudinile maiestuoase ? i gesturile lui dramatice. Ce s? a ales din toate acestea atunci c�nd a sosit clipă adev? rului? Gregorovius descria politică italian? că o combină? ie de Cesar Borgia ? i Condotieri cu mentalitatea lui Machiavelli. Iorga �i atribuia lui Mussolini calit?? ile lui Iulius Caesar, dar istoria a demonstrat c? lucrurile st? teau altfel 123. Mussolini putea g? și sprijin pentru ambi? iile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
timp un r? zboi de jefuire ? i cucerire a Etiopiei. Ar fi interesant s? urm? rîm evolu? ia pozi? iei lui Iorga na? ionalistul ? i anticolonialistul, care adoptase la �nceput o atitudine politicoas? , dar lipsit? de echivoc �mpotriva ambi? iilor italienilor. A?a cum explică el, tineretul italian e minunat, dar Iorga regretă fiecare pic? tur? de s�nge v? rsat? zadarnic �n Etiopia, deoarece colonialismul era un lucru de domeniul trecutului. Dup? invazia italian? , atunci c�nd Ungaria s? a aliniat pozi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
uire a devenit un veritabil instinct etnic, cultural ? i organic, ceva ce a c? p? tat ulterior numele de instinct na? ional spontan. ?i? au p? strat limba matern? (cea mai pregnant? expresie a oric? rei culturi na? ionale). Mul? i italieni ? i al? i c? l?tori din Evul Mediu (a? a cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se ag?? au rom�nii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul c? mul? i ?? răni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un ? oc pentru ea. A �nceput s? nu se simt? la largul ei ? i a plecat de la V? leni imediat dup? conferin??. S? a �ntors �n 1939, iar Iorga i? a oferit prompt un post de translator din greac? , latin? său italian? la Institutul lui de Istorie Universal?. �n timpul discu? iei, Iorga a vorbit liber despre prietenii lui anticari evrei etc. Domni? oară Colombo s? a decis s?? i dezv? luie lui Iorga (�ntr? o scrisoare) originea ei evreiasc?. Iorga i? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui de Istorie Universal?. �n timpul discu? iei, Iorga a vorbit liber despre prietenii lui anticari evrei etc. Domni? oară Colombo s? a decis s?? i dezv? luie lui Iorga (�ntr? o scrisoare) originea ei evreiasc?. Iorga i? a r? spuns �n italian?: �Signora, vreau s? fiu ? i eu sincer. Nimeni nu este vinovat de faptul c? apar? ine unei na? iuni sau unei religii, pe care se cuvine s? le iubeasc?. Dar �n �mprejur? rile actuale, ? în�nd seama de spiritul care predomin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Liga Na? iunilor sau de Titulescu trebuiau s? dispar?. Singura care conta era for? a. Ungaria a cerut protectoratul asupra Ruteniei, ca ? i cum aceasta ar fi fost Siria sau Palestina 86. A urmat ocuparea Albaniei de c? tre italieni. Iorga era foarte nelini? țiț, poate pentru c? Mussolini �? i dezv? luise adev? rata fă?? chiar ? i pentru Iorga. Mai era ? i profundă simpatie a lui Iorga fă?? de Albania ? i fă?? de regele Zog, plus faptul c? nu? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? vor face �concesii minore�. Iorga a propus un schimb de populă? îi �de? a lungul grani? elor viitoare�. Delegă? iei rom�ne i s? a ar? tat �ns? o harț? alc? tuit? de nazi? ți ? i de fasci? ții italieni �n care Transilvania era ț? iat? �n jum? țațe. Manoilescu, ministrul de Externe, a le? inat la vederea h? r? îi. Ungaria primea 43.000 de kilometri p? tra? i cu o populă? ie de 2.500.000 de locuitori. Majoritatea erau rom�ni, pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia lui Mussolini c? o serie de c? l?tori italieni remarcaser? �nc? din Evul Mediu tenacitatea cu care se cramponau rom�nii de limb?. Nicolae Iorga, Former Prime Minister of România to this Excellency Benito Mussolini, Head of the Italian Government, Bucure? ți, 1937 164 O rug? minte, �Epoca�, 12 martie 1906 165 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, p.132 166 BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 32,1906, Documentele 59 ? i 63 167 Volumele 37, 38, 39
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a Cambridge par la Comte Bethlen, Bucure? ți, 1933 ? i Seconde r�ponse au Comte Bethlen, Bucure? ți, 1933 193��Neamul rom�nesc�, 25 februarie 1934 194�Nicholas, Iorga, Former Prime Minister of România, to Benito Mussolini, Head of the Italian Government, Bucure? ți, 1937 195�Iorga s-a referit la această, remarc�nd c? ungurii �? i imaginau bazinul carpatic că pe �ni? te C�mpii Elizee izolate�, ad? ug�nd c? geografia nu trebuie s? constituie un obstacol �n calea autodetermin? rîi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
existe și a existat se risipește în ceea ce putea exista și n-a existat. Această de-creație este, propriu-zis, viața operei, ceea ce face posibilă lectura, traducerea și critica, prin care de fiecare dată încercăm să repetăm opera.18 Asemenea filosofului italian, Alexa Visarion vorbește despre o "resuscitare" a verosimilului și de o "luare în posesie" a ceea ce, nefiind, este: "Astfel, pătrunzi nu opera, ci ceea ce faci din ea, te pătrunzi de fapt pe tine. Cu cât înțelegi mai bine o operă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]