6,112 matches
-
Ordinul Fraților Minori în Germania. 19. Fratele Cezar a fost primul ministru provincial al Germaniei. Din dorința de a-și îndeplini cât mai eficient ascultarea încredințată, i-a luat cu sine pe frații Ioan din Pian del Carpine, predicator în latină și lombardă; germanul Barnaba, distins predicator în lombardă și germană; Toma de Celano, care mai apoi a scris prima și a doua Legendă a Sfântului Francisc, Iosif din Treviso; ungurul Abram, toscanul Simon, fiul contesei Collazzone; clericul german Conrad; preotul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frază nu primeau absolut nimic, s-a gândit și a spus: «Acest God berad ne va face astăzi să crăpăm!». Și mergând în fața confratelui, care cerșea în germană, a început să cerșească în limba latină. Dar germanii au spus: «Noi latina nu o înțelegem, vorbește-ne în germană!». Iar fratele, pronunțând stâlcit, a spus: «Nicht diudisch», adică «Nu știu germană». Și a adăugat în germană: «Brot durch Got». Iar ei au spus: «Este un lucru ciudat că tu, vorbind în germană
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce se ruga la Brescia, în ziua de Crăciun, a fost găsit nevătămat sub dărâmăturile bisericii, în timpul acelui cutremur pe care Sfântul Francisc îl prezisese și îl anunțase fraților în toate școlile din Bologna printr-o scrisoare scrisă într-o latină mediocră. Acest cutremur a avut loc înainte de războiul declanșat de împăratul Frederic și a ținut timp de patruzeci de zile, astfel încât toți munții Lombardiei au fost zguduiți. 40. A venit în Anglia și fratele Petru de Spania, care apoi a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Făceam pauză ca să-mi ascut toporul”. Transformarea eșecului În victorie 1. Luați-vă un angajament pe viață care să aibă ca obiectiv Învățarea. La 80 de ani, mottoul lui Michelangelo era „Ancora Imparo”, adică „Încă mai am de Învățat” În latină. În ciuda statutului său de geniu, Michelangelo a considerat că este foarte important să continue să Învețe și să se dezvolte. 2. Internetul este nemaipomenit, dar faceți-vă timp să redescoperiți biblioteca. Cele mai multe biblioteci Împrumută destul de multe CD-uri, DVD-uri
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
culpam quoque posse negari, Sic facinus nemo nescit abesse mihi (v. 39-40). Ripert traduce: "[...] autant je souhaiterais qu'on pût mettre en doute ma faute, autant il est notoire que de crime je n'en ai pas commis". Fragmentul în latină pare să sugereze mai mult: dorința mea este să mi se poată nega până și vina. Aceasta este convingerea intimă a poetului, pe care el vrea să o insinueze în inima lui Messalinus dacă nu se găsește deja acolo și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
E.R., Paris, Garnier, 1937, reeditat 1957, p. III. 11 Mélanges Chatelain, p. 42 și urm.: cfr. TH.J. DE JONGE, op. cit., p. 8. 12 TH.J. DE JONGE, op. cit., p. 15: explicație "foarte probabilă". 13 E. PARATORE, Storia della letteratura latina, Sansoni, Firenze, 1950, p. 497. 14 Cf. C. NARDI, op. cit., p. 747; J.TH. BAKKER, op. cit., p. 10. 15 G. SCHOEMANN, Eine Muthmassung über den wahren Grund von Ovidis Relegation, în "Philologus", XLI (1882), p. 171 și urm.: în DE
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
miturile antice sau pentru a ceda misticismului popular sau vergilian; nu avea nici o credință filosofică, care presupune vigilență și trudă grea, ci trăia fără griji, bând cu o sete de nestins din cupa plăcerii". 68 A. ROSTAGNI, Storia della letteratura latina, UTET, 1952, vol. II, p. 180. 69 Heroides, 4, v. 129-132. 70 Cf. A. ROSTAGNI, Storia..., p. 184. 71 Poetul se recunoaște vinovat de a fi dat lecții de indecență și de adulter: ... turpi carmine factus Arguor obsceni doctor adulterii
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cărora cauza lui Ovidiu ar fi fost încredințată unui tribunal special. 115 Italicele ne aparțin. 116 Tr., II, 125-138. Accept textul lui RIPERT; la MERKEL, în schimb, apare: Privaque fortunae sunt ibi verba meae. 117 C. MARCHESI, Storia della letteratura latina, vol. I, G. Principato, Messina-Roma, 1925, p. 427-8. 118 Potrivit lui RIPERT, op. cit., p. 484, nota 161 (comentariu la versul 137), "L'exil, en principe à perpétuité, était prononcé par le Senat ou par le tribunal; le bannissement, temporaire, l'était
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Augustus: cfr. și Ex Ponto, II, I. 186 Ex Ponto, II, V, 75-76. 187 Cf. RIPERT, op. cit., p. 538 nota. 188 Cf. E. RIPERT, op. cit., p. 538, nota Epist. VIII. 189 Despre acesta din urmă, cfr. H. BARDON, Littérature latine inconnue, II, p. 44-47. 190 Tr., IV, X, 43. 191 V. și Ovidiu, Amores, II, 18, 1 și urm. 192 J. SCHWARTZ, Pompeius Macer et la jeunese d'Ovide, "Rev. Phil.", 1951, p. 181 și urm.; cfr. Și H. BARDON
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
istoric, se pot diferenția mai multe stiluri arhitecturale: baroc (Palatul Național), neoclasic (Palatul Minelor), italian (Palatul Poștei), Art Nouveau (Palatul de Arte Frumoase), BeauxArts (Muzeul Național al Artelor, Banca Mexicului), Art Deco (interiorul Palatului de Arte Frumoase), stilul funcționalist (Turnul Latino american). În oraș se merită a fi vizitate: Catedrala Metropolitană (construită în perioada 1573 1813 în zona în care a fost amplasat templul aztec al lui Teocalli, este printre cele mai mari catedrale din emisfera vestică); Palatul Național Mexican (construit
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
valorile considerate în mod cvasiunanim drept europene: de la creștinism la umanism, de la raționalism la spiritul critic, de la clasicism la renaștere, până la romantism și totalitatea curentelor moderne, inclusiv de avangardă. Ale unei Europe, cum s-a și spus, line în adâncime, latine în extensiune, gotice în înălțime. Treptat se ajunge chiar și la spiritele europene cele mai profund asimilate la o imagine tot mai personalizată și subiectivizată a Europei culturale. Suntem, devenim, ne revendicăm de la un model cultural european din ce în ce mai interiorizat și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Tot dintre operele sale poloneze i se citează și Descrierea Moldovei și a Valahiei. Nu și altele. pe I. Neculce nu izbutim să-l localizăm în text. Dăm totuși peste D. Cantemir. Dar numai pentru faptul că a tradus în latină și rusă. Coranul. Cam atât. C'est bien peu, ne vine să spunem și noi, pe limba colegilor noștri... francofoni... Mai departe stăm ceva mai bine. După ungurul petöfi (la capitolul prima jumătate a secolului al XIX-lea, subcapitolul poesie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
des litteratures de langues europeennes) părăsește tot mai decis vechea orientare eurocentrică tipică mediilor academice occidentale tradiționale. Ea este tot mai evidentă în domeniul studiilor comparate East-West-Relations, înțelegând prin Est literaturile extrem-orientale (studii animate mai ales de A. Owen Aldridge), latino și sud-americane, central și sud-est europene etc. Se acceptă tot mai puțin prejudecățile provincialiste, proclamarea tendințelor vest europene (efectul unor accidente social-istorice) ca universale, aplicarea mecanică a termenilor occidentali la genuri, forme și structuri literare orientale, impunerea modelelor vestice în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și fără copii. În acest univers feminin, inițiativele particulare ale soțiilor, libertățile acestora s-au răsfrânt în special asupra copiilor și a personalului din subordine. Având beneficiul autorității totale asupra gospodăriei, acestea puteau angaja meditatori particulari pentru copii - profesori de latină, limbi moderne, matematică, desen, dans sau muzică (profesori de piano sau vioară) -, îi puteau „elibera din funcție” pe baza unui capriciu personal sau în urma constatării lipsei de progres a copiilor, alegeau croitorul pentru garderoba personală și a copiilor, fixau pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Imperiului principiul teritorialității legilor, care este al nostru -, doar galoromanii și ecleziasticii continuă să fie conduși și judecați după acest drept după invazii. Noii veniți se supun propriilor lor legi, pe care se grăbesc să le pună în scris, în latină: legi ale francilor salieni (legea salică) formulată în scris pe la 500, a ripuarilor, a burgunzilor, a alamanilor... Or, aceste legi, care se bazează pe răzbunarea individuală (*faide), acordul pecuniar (*wergeld) și *ordalia judiciară, sînt în același timp diferite între ele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se observă reguli compozite în care se amestecă influențe venite din Irlanda (regula Sfîntului Colomban) și din Italia (regula sfîntului Benedict). Rolul creștinismului în fuziunea grupurilor etnice este primordial, ca și în conservarea culturii antice. Aceasta din urmă, cu reculul latinei și al scrierii, închiderea școlilor, abandonarea marilor lucrări și a sculpturii monumentale părea sortită dispariției. În ce îi privește, barbarii, artiști în arta metalelor, au adus procedee noi atît în fabricarea armelor, cît și în confecționarea bijuteriilor. Ei se distingeau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trei mii de bărbați din armata sa fură de asemenea botezați." Grégoire de Tours, Histoire des Francs, cartea a doua, cap.XXX-XXXI (trad. R. Latouche, Paris, Belles Lettres, 1963, p. 119-121) Acest text celebru provine din Istoria francilor, scrisă în latină de Grégoire de Tours în timp ce era episcop al acestui oraș (573-594). Foarte folosită în Evul Mediu, Istoria francilor, care are zece cărți, este păstrată în vreo 30 de manuscrise, dintre care cele mai vechi datează de la sfîrșitul secolului al VII
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în 987, mai marii regatului împinși de arhiepiscopul de Reims, Adalbéron, (document, p.118), aleg pentru a treia oară un roberțian ca rege: fiul lui Hugo cel Mare, Hugo Capet (această poreclă, apărută mai tîrziu, evocă probabil numeroasele *cape [în latină capa] de abate laic, pe care le avea Hugo). De data aceasta, noua dinastie se născuse. Încă din 987, din precauție, Hugo îl asociază la putere pe fiul său, care mai apoi îi succede fără dificultate în 996: acest Robert
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
langue d'oc. În secolele al XII-lea și al XIII-lea înflorește mai ales genul romantic în versuri și în proză, de la operele lui Chrétien de Troyes pînă la Le Roman de Renart și Le Roman de la rose. Folosirea latinei se restrînge din ce în ce mai mult în lumea clericilor, franceza devine atunci o limbă de cultură, a cărei folosire depășește din plin frontierele regatului: ea este vorbită atît de nobilii de la curtea Angliei cît și de negustorii italieni, precum venețianul Marco Polo
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să-i prezinte regelui critici. Pentru a le ușura sarcina, Henric al II-lea creează în 1552 șaizeci de *prezidiale. În 1539, ordonanța de la Villers-Cotterets rezervă exercitarea justiției unor absolvenți de drept; în afară de aceasta, ea impune utilizarea limbii franceze în locul latinei în redactarea hotărîrilor judecătorești precum și a actelor notariale și însărcinează pe preoții de parohie să țină registrul nașterilor și deceselor pentru parohiile lor. Ofițeri și comisari. Diverse funcții judiciare sau administrative sînt exercitate de ofițeri, care primesc sarcina sau oficiul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reformatoare. Dar întărirea progresivă a pozițiilor duce la ruptura provocată de afacerea placardelor în octombrie 1534: inscripții injurioase împotriva liturghiei sînt afișate la castelul d'Amboise pînă și pe ușa camerei regelui. Doi ani mai tîrziu, Jean Calvin publică în latină Institutio religionis christianae, lucrare pe care o traduce el însuși în limba franceză în 1541 și în care reia ideile lutherane ale *sacerdoțiului universal, autorității exclusiv a Bibliei și a *justificării prin credință care postulează, după părerea lui, predestinarea. Începînd
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Nord și în sudul Franței, în special în Languedoc, unde a fost combătut mai întîi prin propovăduire (Sfîntul Dominique), apoi printr-o cruciadă. Catedrală. Biserica principală sau biserica mamă a diocezei, în care se găsește amvonul sau tronul (în latină, cathedra) episcopului. Catedrala este monumentul major al artei Evului Mediu și a devenit simbolul ei: se vorbește despre "timpul catedralelor" (Georges Duby). Cavaler, cavalerie. La origine, cavalerul este un luptător călare înarmat cu un armament special. Cavalerii luptă cel mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
neologisme 2. Să nu fie riguroasă în alegerea cuvintelor, căci slavonismele - mai ales de ele era vorba - sunt justificate prin uz, și dacă le-am alunga, am răpi originalitatea limbii române, care, în deosebire de alte limbi romanice (care sunt latine, plus germanice etc.), e alcătuită din limba latină, plus slavona. Slavonismele care trebuiesc alungate, și nici ele toate, sunt cele datorite influenței a doua slavone, traducerilor bisericești, și încă acele care fac parte din limba bisericească actuală nu trebuiesc înlocuite
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Remesiana a desfășurat o bogată activitate misionară în a doua jumătate a secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, la dacoromanii din dreapta și din stânga Dunării, într-un ținut așezat la hotarele dintre două culturi - greacă și latină -manifestându-se ca un autentic ierarh erudit, dar și ca un adevărat păstor cu dragoste caldă față de fiii săi sufletești. Prețioase informații despre viața și activitatea Sfântului Niceta ne oferă preotul Ghenadie de Marsilia († 492-505), Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus (c
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
activitatea Sfântului Niceta ne oferă preotul Ghenadie de Marsilia († 492-505), Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus (c. 490-c. 583) și mai ales Sfântul Paulin de Nola (353-431). Numele de Niceta derivă din substantivul grecesc νικητής și s-a păstrat în manuscrise, în latina populară, sub forma viciată de Nicaeas, Niceas, Nicetas, Nicetus și Nicetius. Uneori, Niceta de Remesiana a fost confundat cu Nicetas de Aquileea sau cu Nicetius de Trier. La începutul secolului XX a fost publicată prima ediție completă a lucrărilor teologice
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]