6,343 matches
-
și de drept internațional", așa cum se subliniază în preambulul actului său de naștere, din 27 august 1991. e) Declarația un document modern apreciat ca atare de statele lumii care l-au salutat garantează exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, legitimându-se astfel ca unul dintre documentele contemporane de referință. După cum se știe, Guvernul României a dat publicității, la rândul său, la 27 august 1991, o declarație în care se specifică că "a primit cu deosebită bucurie Declarația Republicii Moldova cu privire la proclamarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
obligației politice se face prin determinarea tipului de contract asupra înființ]rii autorit]ții politice la care ar ajunge indivizii din starea de natur]. Termenii contractului vor stabili obligațiile guvern]mântului și ale cet]țenilor. Dar, desi teoreticienii contractualiști au legitimat obligația politic] prin promisiunea contractual], abordarea lor se încadra de fapt într-o teorie moral] necontractualist]. Ideea contractului social a fost utilizat] pentru a-i constrânge pe conduc]torii politici, dar conținutul și forță justificativ] a acestui contract se bazeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bucur] de legitimitatea acordat] de teoria contractului social. O ipotez] neplauzibil]. Se consider] în mod normal c] legitimitatea guvern]mântului este determinat] de justețea acțiunilor sale și nu de natură contractual] a originilor sale istorice. Teoreticienii contractualiști au dorit s] legitimeze guvernele drepte (conduc]torii drepți sunt aceia care își țin promsiunile contractuale), dar insistența lor asupra existenței unui contract propriu-zis delegitimeaz] în aceeași m]sur] guvernele nedrepte că și pe cele drepte. Putem presupune c] oamenii ar fi semnat un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
10, sau de tipul înființării de către Bastian a Muzeului de Etnologie din Berlin 11. Deși formularea literară nu e cea de identitate, se poate spune că existența unei palete de concepte vehiculate de primele lucrări ale sociologiei, antropologiei sau psihologiei legitimează la rândul său sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX ca perioadă catalizatoare a preocupărilor științifice în această sferă: "conștiința colectivă" (conscience collective) la Durkheim, "comunitatea" (Gemeinshaft) la Tonnies, spiritul de "noi" (we-ness) la Cooley, spiritul sau sufletul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
votantă) că modelele ne stau deja, în detaliu, la dispoziție. Concluzie stenic-patriotică: sîntem aici, în calea tuturor răutăților, de două mii de ani, nu? și cu imensul nostru dar de a mima originalitatea, trăgînd bine cu ochiul în jur, ne putem legitima cu mai multă (sau mai puțină) demnitate în corul european. Rămâne, de fiecare dată, iar și iar, să aflăm cine-i dirijorul. De unde și vocația noastră istoriografică. Să fim serioși: românul s-a născut poet. 4 februarie Sal' tare, onorabile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu sediul în ..........., înmatriculat la Oficiul registrului comerțului ....... sub nr. ....., codul fiscal ........, reprezentat de domnul/doamna ......, născut/născută la data de .... .., în localitatea ......., județul/sectorul ......., domiciliat/domiciliată în localitatea ....., str. ..... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., județul/sectorul ........, cu reședința în ........, legitimat/legitimată cu actul de identitate ..... seria ...... nr. ........, eliberat de ....... la data de .............. . Mențiuni: ................................................. . Inspector fitosanitar, ......................... Reprezentantul agentului economic, ..................................
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154520_a_155849]
-
cu sediul în ..........., înmatriculat la Oficiul registrului comerțului ....... sub nr. ....., codul fiscal ........, reprezentat de domnul/doamna ......, născut/născută la data de .... .., în localitatea ......., județul/sectorul ......., domiciliat/domiciliată în localitatea ....., str. ..... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., județul/sectorul ........, cu reședința în ........, legitimat/legitimată cu actul de identitate ..... seria ...... nr. ........, eliberat de ....... la data de .............. . Mențiuni: ................................................. . Inspector fitosanitar, ......................... Reprezentantul agentului economic, ..................................
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154519_a_155848]
-
mărturiile scrise. Practic, formula teoretică "va curge" (ca să rămân în câmpul metaforic pe care l-am propus pentru vizualizarea metodei) printr-o formă datată istoric din trecutul nostru comun. Există, așadar, ca în orice metodă ne-pozitivistă, un factor subiectiv, legitimat de dreptul la interpretare pe care îl are cercetătorul. Nu pretind că ceea ce avansez aici este răspunsul la întrebarea formulată de Lucian Boia și nici unicul substitut pentru o definiție sau alta. Dar, după parcurgerea cât s-a putut de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
domină "spațiul întemeierii". Această ultimă idee în fapt, o veritabilă regulă a metodei intră, cumva, în conștiința filosofică a momentului: pentru unii filosofi (sofiștii), ca fapt indubitabil, pentru alții (cei care nu se foloseau de procedee sofistice pentru a-și legitima opiniile), ca problemă. Înainte de a reface împrejurările în care s-a constituit logica înțeleasă ca un instrument necesar dobândirii adevărului de fapt, în ton cu ceea ce se susține aici, înainte de a pune în discuție poziția judecății ca element structurant al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cumva, de "ființarea privilegiată", omul. Cel dintâi, datul, este fenomenul în calitatea sa de "obiect" recunoscut ca atare de o conștiință, ca fiind ceva, înlăuntru-i sau în afară; cel de-al doilea, nimicul, este corelativul obiectului, în măsura în care acesta se legitimează (sau măcar tinde să capete un sens prin conștiința însăși) pe temeiul propriei identități "obiectuale", ca nefiind ceva. Fenomenul însă ține în propria sa ființă dat și nimic, unitatea sa ființială fiind înaintea acestora. Desprins însă de conștiința care l-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
valabilității lor necondiționate pentru ceea ce se numește cunoaștere, are multe aspecte care trebuie elucidate din perspectivă fenomenologică. În felul acesta, ar putea fi sesizate și din unghiul unei (abia vizibile) atitudini non-judicative aspectele judicativ-constitutive pe care momentul aristotelic le-a legitimat. Pentru aceasta, voi lucra mai departe judicativ. Și de aceea se cuvine spus, din capul locului, că nici una dintre operațiile logice nu este nefolositoare, chiar dacă se află încadrată în "logica" dictaturii judicativului. Dar trebuie spus, de asemenea, că, deși "stilul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
identitatea formală dintre concept și funcție și pe ideea de predicativitate, după care conceptul, nesaturat, cum am văzut, se întregește prin preluarea unei "poziții" în relația predicativă. Pentru noi este însă important faptul că există o cale inteligibilă ba și legitimă din punct de vedere logic-judicativ-constitutiv, potrivit ideilor formulate mai sus de a regândi reelația de adecvare dintre lucru și cuvânt. Desigur, ceea ce Frege numește "obiect" (Gegenstand) trebuie luat ca "lucru", iar ceea ce la el apare drept "concept" (Begriff) să fie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regulile corectitudinii, adică într-un cadru strict formal. Totodată, asumând tematic acest temei mai profund al analiticii și dialecticii, trebuie observată și valorificată schimbarea de perspectivă în însăși cercetarea sa (a noului temei, dar și a ceea ce el susține și legitimează). Temeiul acum ivit, diferența dintre cunoașterea veritabilă (episteme) și cea părelnică (doxa), nu mai este în modalitatea formală a raționamentului, ci în aceea a judecății. Revenim, cumva, la aceasta din urmă, fără a părăsi orizontul raționamentului (și, se înțelege, pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este, în esența sa, corespondență și el este concentrat în topos-ul judecății (doar aceasta, dintre formele gândirii, potrivit logicii-organon, putând avea valoare de adevăr). Analitica și dialectica inițial, părți ale unei logici formale, apoi scenarii normative ale discursului se legitimează printr-un asemenea sens, fundamentând și reprezentând la nivel de model dictatura judicativului. Asumarea este, desigur, formală; de aici fel de fel de înțelegeri ale corespondenței și încercarea, niciodată stăvilită, de a contesta corespondența sau de a o interpreta în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
valabilității cognitive, ale cunoștinței veritabile, granițe dependente de înseși condițiile de posibilitate ale acesteia. Oricum, funcțiile constitutive ale unor reguli logice, ale unor operații etc., pe care logica generală, în alcătuirea sa ca analitică și dialectică, le pune în evidență, legitimându-le, nu se mai regăsesc în această imagine kantiană a logicii generale decât cu sensul lipsei de legitimitate. Unde se află, raportat la această imagine, logica transcendentală pe care o proiectează filosoful german? Ea apare în fapt ca o "critică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de Dasein-existență opus Nimicului-non-existență. Pe drept cuvânt, această dublă negativitate Nimicul ca non-ființare "negat" de Nimicul ca non-existență reprezintă un "miracol", raportat la convenționalitatea judicativ-constitutivă. Nici un enunț nu poate prelua acest sens. Atunci, de unde vine el și ce anume îl "legitimează", în așa fel încât să poată fi luat în seamă de o conștiință care pare a fi îngrijorată de el? Fiind vorba despre gândirea, rostirea și făptuirea lui, nu putem avea în vedere decât logos-ul însuși. În felul acesta
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spațiul filosofiei), câteva iluzii ale conștiinței naturale (simțului comun) și oferind "locuință" unor "idoli" ai conștiinței ne-filosofice (care nu este nici măcar gândire pre-filosofică). Iată un motiv puternic pentru operarea reducției judicative asupra judicativului constitutiv: re-cunoașterea idolilor conștiinței ne-filosofice legitimați drept fapte filosofice semnificative. Există însă un motiv și mai puternic, legat de o idee a lui Aristotel, comentată, de altfel, într-un context anterior: ideea despre gândirea care se gândește pe sine. Aceasta ne-a apărut ca un element
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prins ritm până aici. Totuși, mergând pe firul reducției judicative, pare a fi imposibil să identificăm timpul cu ființarea pur și simplu, în absența unui "subiect" (cel puțin a unuia), pentru că acesta, ca substrat luat, așadar, cu un sens extins, legitimat prin atemporalizarea sa îi dă ființării (determinate, adică timporizate, care "durează") tăria de a fi ceva, în alte cuvinte, ceea ce este substrat reprezintă, neîndoielnic, ființare; în sensul acestei certitudini "lucrează" faptul de mai sus, anume cel referitor la timpul ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de ființare este cel de reflexivitate, de întoarcere către sine (recunoscut, de exemplu, în conceptul "conștiinței afectate istoric" wirkungsgeschichtliches Bewußtsein al lui Gadamer, folosit de acesta în legătură cu fenomenul raportării omului la tradiție), în sens de auto-constituire, sens deosebit de important, fiindcă legitimează judicativ însăși reflexivitatea. De asemenea, sensul timporizării poate fi acela de survenire a viitorului, pornind de la putința de a fi a unei ființări, iar sensul dăruit către aceasta este acela de alteritate, mai bine spus, de Celălalt, care, prin propria
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însăși, fie unitatea ca atare. Ea vorbește despre identitate în termeni de unitate, adică judicativ. Dar ea oferă, totodată, spațiul în care putem sesiza criza spiritului critic, în fond, ideea despre sfârșitul tuturor faptelor umane prin care umanul însuși se legitimează (față de sine și în fața Divinului): sfârșitul filosofiei sau doar al metafizicii, sfârșitul culturii (sau doar al unor culturi), al ideologiei înseși, al omului etc. Cum? Prin însușirea, de către ea, a înseși crizei spiritului critic (și acestă criză, un produs tot
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aplicație și prezența "activă" a regulilor "locale" ale acestuia; semnifică, în fond, natura judicativ-constitutivă a ideologiei. Încrâncenarea cu care ideologia își exercită sarcinile proprii poate constitui, totuși, un indiciu pentru o tematizare a non-judicativului: desigur, prin contrast cu ceea ce ea legitimează și susține. Ne-am putea înnoi sensibilitatea față de non-judicativ, gândind, rostind și făptuind într-o dezordine ideologică fapt prezentat de ideologiile fel de fel ca fiind imposibil -, de exemplu, după normele unei unități de viață pe care istoria a îngăduit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă este dezvăluită ca un fapt firesc pentru conștiința filosofică și, de asemenea, pentru conștiința publică. Faptul cu totul important pentru discurs ține de ordinea constituirilor fenomenale, de succesiunea instituirilor regulative în privința "cunoștinței" și "fenomenului". Iar ideea pe care o legitimează (o "autorizează") lucrarea este următoarea: non-judicativul care a apărut ca o șansă a gândirii de a recupera, de a re-naturaliza, logos-ul trebuie constituit ca atare în filosofie și apoi poate fi reconstituit în genere, pentru orice gândire, rostire, făptuire
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
județul. Prefect, .............. Agentul economic ........... (Raportare trimestriala cu date Localitatea ................ cumulate de la începutul anului) Str. ......... nr. ......... Autorizația nr. ............ Prefectura ............... ....................... (agentul economic colector) ADEVERINȚĂ de primire și de plată nr. ................ S-au primit de la .............., domiciliat în localitatea ......................., str. .............. nr. ......., bl. ....., sc. ...., ap. ........, legitimat cu buletinul /cartea de identitate ..........., eliberat/eliberată de Poliția ..........., cod numeric personal ................, cu mijloc de transport ................, următoarele materiale reciclabile: ┌─────────────────────────────────────┬──────┬──────────┬─────────┬─────────┐ │ Denumirea materialului și Cunosc faptul că falsul în declarație constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului penal. 2. Declar pe propria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176335_a_177664]
-
județul. Prefect, .............. Agentul economic ........... (Raportare trimestriala cu date Localitatea ................ cumulate de la începutul anului) Str. ......... nr. ......... Autorizația nr. ............ Prefectura ............... ....................... (agentul economic colector) ADEVERINȚĂ de primire și de plată nr. ................ S-au primit de la .............., domiciliat în localitatea ......................., str. .............. nr. ......., bl. ....., sc. ...., ap. ........, legitimat cu buletinul /cartea de identitate ..........., eliberat/eliberată de Poliția ..........., cod numeric personal ................, cu mijloc de transport ................, următoarele materiale reciclabile: ┌─────────────────────────────────────┬──────┬──────────┬─────────┬─────────┐ │ Denumirea materialului și Cunosc faptul că falsul în declarație constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului penal. 2. Declar pe propria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176338_a_177667]
-
în calcul numai cantitățile aferente facturilor emise după data intrării în vigoare a contractului de finanțare. Reprezentantul legal al beneficiarului Numele și prenumele........................ Funcția.................................... Semnătură.................................. Dată....................................... L.S. Anexă 4.4 la cererea de tragere DECLARATIE-ANGAJAMENT Subsemnatul , cu domiciliul în CNP , legitimat cu BI/CI seria nr. eliberat(a) la data de de către în calitate de persoană fizică autorizată/reprezentant legal al asociației familiale/societății comerciale cu sediul în , înregistrat(a) la Oficiul Registrului Comerțului sub J / , cod unic de înregistrare/ cod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176372_a_177701]