9,370 matches
-
râului Bâlea, în care se mai pot identifica și astăzi șase sau șapte triste cruci de piatră, bolnave de licheni și mâncate de timp. Și se mai păstrează casa de lemn a lui Sente Tarcea, care a fost adusă din Lunca Bâlii acum mai bine de o sută de ani, atunci după lichidarea Glăjăriei. Moara de hîrtie. Despre această mică intreprindere domenială ne dă oarece lămuriri cercetătorul Bujor Surdu în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, Vol VIII/1964, Ed. Academiei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să acopere cu sapa. La fel se lucra și la cartofi și-nainte și și după ce s-au descoperit îmbunătățiri, așa că după primul război agricultura noastră s-a îmbunătățit foarte mult ajungând ba chiar să i întrecem pe cei de pe Lunca Oltului, bun înțeles nu toți ci unii care lucrau cu drag, ie un proverb că pământul bun și gras face omul leneș, iar pământul rău, sărac îi cere mai multă grijă și muncă și să nu se lase numai ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de tacsă sau cost, apă rece și bună, adică apă ca de la munte. Să pomenesc aci unele fântânițe, cum le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la izvoarele date de pământ sau de natură, nu de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o moară de apă unde veniau oamenii de pe Ardeal la măcinat bucate, că atunci nu erau mori de foc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
populară desăvârșită, de bun gust, de virtuozitate, mândre că de mîna lor erau lucrate. Se ducea o viață de satisfacții, de tihnă pe tălpiță la vreme de înserare, în dumineci senine, după o săptămână plină de trudă pe hotar, în luncă sau la pădure. Era perioada în care tinerii mai răsăriți ai satului, sub inițiativa domnului învățător organizau serbări populare, unde se manifestau grupurile de dansuri folclorice, corurile vestite ale liceenilor și studenților veniți în vacanțele de vară, ansamblurile de fluierași
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
CONSTRUCTOR și PROFESOR Cadru didactic și specialist de valoare în domeniul construcțiilor, conf. univ. dr. ing. Aurel Cuciureanu și-a adus o contribuție deosebită la afirmarea școlii superioare ieșene de construcții. S-a născut la 9 noiembrie 1940, în satul Lunca, comuna Vârful Câmpului, județul Botoșani, unde a urmat școala primară. Sudiile liceale le-a făcut la Dorohoi. În anul 1963 a absolvit Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Iași, secția Drumuri și Poduri. După terminarea, cu rezultate meritorii, a studiilor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ieșeni au prezentat spectacole în multe localități din zonă (Sânnicolaul Mare, Comlosul Mare, Biled, Checea, Arad) și, firește, în spitale și lazarete. Din lista scrierilor editate de Dimitrie Iov, amintim: Moartea regelui Carol. Scrisori către un nepot (Craiova, 1915); În lunca Trotușului (București, 1923); Amintiri și lacrimi (București, 1932); Duduia Adela (București, 1932); Priveliști basarabene (București, 1941 - Premiul Academiei Române); Gospodarul din Orhei (București, 1942); D-aia n-are ursul coadă... (București, 1943); Moldova de la Nistru (București, 1943). În Biruitorii de la Țiganca
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339, pp. 205-210 ; 500, p. 194)"/> ; sau superstiția, aparent paradoxală, care spune că un evreu Întâlnit În cale de un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se adune tineretul la strânsură (horă), pe o toloacă, la distanță de 2 km de oraș, a apărut cu o mașină avocat Jean Capră, Marcel Adam și inginer Jenică Pascu, toți din Dorohoi și Aurel Giurgiuveanu din satul Molnița, comuna Lunca, Panaite Sidor avocat din Herța. Marcel Adam a spus tinerilor că Liga Apărării Național Creștine s-a unit cu Partidul Agrar al lui Octavian Goga, adică „s-au legat prin jurământ în Mitropolia de la Iași, făcând un Partid Național Creștin
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
încă destule secrete și ascunzișuri necălcate vreodată de piciorul meu, ca Solobotenii (vezi Prăpădul Solobodei) <footnote id="5"><Roman de Eusebiu Camilar, apărut la Ed. Cartea Moldovei din Iași, în 1943 și premiat de Societatea Scriitorilor Români./footnote>, Udeasca de la luncă, pădurea între Reuseni-Plavalari Mănăstioara, Secăturile, Obîrșia și încă altele. Udești și Udeasca nu vin de la ud, cum credeam altădată, ci de la numele biblic Udea sau Hudea (vezi și Hudești, jud. Dorohoi de pe timpuri). Negustorul evreu Dudel, vecinul tatălui tău, avea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Moșia Schitul Sgura, ca de 92 falce, din comuna Oltenești, pendinte de Schitul Sgura, vândută D-lui Vasile Popescu cu 27.150 lei și care datorește lei 2.172 sau ratele 1 Ianuarie și 1 Iulie 1877. Moșia Vârâții, comuna Lunca Banului, ca de 380 de fălci, pendinte de Episcopia Huși, vândută D-lui Căpitan C. Teleman cu 62.510 lei și care datorește 10.001 lei bani 60, sau ratele 1 Ianuarie-1 Iulie 1876 și 1 Ianuarie-1 Iulie 1877”. La
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Partidului” când versificase astfel. „Partidul e-n toate/ În cele ce sînt/ Și-n cele ce mîine vor rîde la soare” după ce prin 1940 Îl preamărise pe rege: „Tu ne ești Părintele/ Ți-s de foc cuvintele/ De prin toate luncile/ Îți sfințim poruncile/ Ești podoaba ramului/ Răsăritul neamului”. În caz că părerile Împuternicitului asupra cenzurii nu corespundeau cu ale șefilor de la raion sau regiune, atunci Ionescu lansase următoarea propunere: „Dacă vor exista deosebiri de vederi, atunci ne veți sesiza În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
strămoșească. Ei, și de aceea ne-am gândit și eu și mamă-ta Ruxanda să vă facem danie, ție Marie, casa asta cu grădina și livada iar lui Costache, am să pun pe numele tău cele treizeci de prăjini din luncă, cele douăzeci și opt de la Poarta Lipovei și se înțelege că și ogorul mare de șaptezeci de prăjini de la Ponor. Este și pământ arător și fâneață și, adăugat la ce ai primit tu după război, la împroprietărire, veți avea cu ce trăi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
era lucrat bine. Era acel ogor pe care i-l dăduseră părinții lui Costache Gheorghiu, dar acesta renunțase pentru o vreme la el, ca să mai potolească lăcomia neamurilor nesătule. Curățindu-și sapa, Marița aruncă privirea la vale, spre ogoarele din luncă care promiteau o recoltă bună, recunoscu postata pe care muncise și ea înainte de a se mărita. Acum era în stăpânirea lui Costache, dată de părinții ei și se vedea cum unduiește secara semănată de frate-su sub palele de vânt
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în spate iar Gheorghe o ducea pe a lui și o buturugă ce aducea cu un cap de om, pe care Gheorghe se gândea s-o meșterească el acasă. Marița ducea traista în care fuseseră cărate merindele . Ajunși la drumul luncii și trecând pe lângă ogorul cu pricina Marița privi la ovăzul ce se unduia în vânt și rosti cu ciudă și ură spre feciorii ei: − Trebuie să faceți pe dracu în patru ca să intrăm noi în această curea de pământ cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plecat mai departe spre ogor. Ajunși acolo, s-au apucat de prășit cu gândul să termine azi, sapele tăiau buruienile cu spor și la fiecare fir de porumb pământul era adunat în mușuroi. Marița își aduse aminte de ogorul din luncă, cel semănat cu ovăz de frate-su Costache și aruncă o privire spre vale. Ceea ce văzu îi îngheță sângele în vine: în vale apăruse Costache care venise cu căruța, însoțit de un fecior, și se apucase de cosit ovăzul verde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu ghioagele nepoții Ion și Gheorghe, feciorii soru-mi, Marița. − Da de ce și cum? Le-ai căutat tu pricină, teai sfădit cu ei? − Cum știi și tu, am plecat de dimineață să cosesc ovăzul ce l-am semănat pe pământul din luncă, cel pe care ni l-a dat tata înainte de moarte, Dumnezeu să-l ierte, că ne-a vrut binele la toți. M-am întâlnit și cu Ion Barzu care, împreună cu doi oameni din Racova săpau o fântână la capătul ogorului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
versuri cu caracter patriotic închinate eroilor, scrise de marii noștri poeți. în încheierea acestui moment, domnul învățător Constantin Obreja cu autoritatea ce-o deținea a anunțat programul acelei zile, făcând cunoscut mulțimii că « de la orele 14 începe serbarea câmpenească în lunca lui Jac Marcopol, și va dura cu aproximație până la orele 19. Vor participa formații artistice din întreaga plasă Pungești, iar de la orele nouă seara va începe balul ce va avea loc în curtea și spațiul școlii. Sunt condiții de participare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
începe balul ce va avea loc în curtea și spațiul școlii. Sunt condiții de participare și a însurățeilor. » Terminându-se prima parte, oamenii pleacă fiecare la casele lor, ospătându-se cum se cuvine, după tradiție ca apoi să meargă în luncă, la Jac Marcopol, dornici fiind să vadă și să audă pe acei ce le vor prezenta cântece, dansuri, piese de teatru, și alte forme de manifestare artistică. Pe autorul acestor rânduri l-a preocupat mai mult partea cultural-artistică a acțiunii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Nu-mi fi inimă dușmană/ Când vezi răul lângă mine / Haide, prinde-mă mai bine / De mijloc !.../ Margheta lui Ion Ciobanu numită acum Pădurăreanu, îmi povestește că și ea a participat la acele serbări câmpenești ce au avut loc în lunca lui Jac Marcopol până în anul 1943. La ultima serbare ea a participat la dansuri și la corul condus de profesoara Sasu Mioara. își aduce foarte bine aminte că Maricica Gheorghiu și Maria Florea s-au înbrăcat în haine militare ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pământul, așa cum făcuse și taică-su. I-a spus că vor avea suficient pământ, povestindu-i că familia Ciotacu s-ar fi hotărât să le înapoieze atât lotul de la Poarta Lipovei, cât și pământul luat de ei cu japca din luncă luat pentru care zdrobiseră pe Costrache în bătaie, precum și cel de pe Coastă, luat prin jurământ fals de la judecată. Natalița lui Gheorghe știa cum au decurs lucrurile și îi povestise în amănunt lui Maria Gheorghiu. Cumnata Marița i-a chemat pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
afurisită, pe care am purtat-o eu în pântece. Nu pot să mor neîmpăcată cu păcatul aista în cârcă” a spus Marița. „Lasă, mamă, eu Gheorghe am să-ți împlinesc voia, am să-i dau mătușii Maria și pământul din luncă și cel de la Poarta Lipovei, cele 28 de prăjini, că așa a hotărât tatăl matale și bunicul nostru.” „ Am fost lacomă, am crezut că am dreptul să gospodăresc eu, ca fată mai mare averea părinților. Iaca Ileana, soră-mea, a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Nicolae Florov, a executat numeroase cercetări asupra solurilor, concretizate în tot atâtea monografii. A fost printre primii care au studiat și detaliat solurile Deltei Dunării și evoluția lor, mai ales pe cele salinizate. De asemenea, a studiat solurile aluvionare din luncile râurilor realizând și o clasificare a acestor soluri, utilă pentru lucrările de hidroameliorații. O altă preocupare a prof.ing. Leonida Guștiuc a fost studiul și metodele de ameliorare a solurilor salinizate. A fost primul care a inițiat și executat studii asupra
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
pitorească” mușcându-și coada și încolăcirea sa a realizat insule rotunde sau ovale. Alteori, căutând vechiul drum, a nimerit mai la vale de unde plecase năstrușnica aventură și s-au născut peninsule de pământ arabil la nivelul câmpiei care-i mărginește lunca, uneori largă de doi- trei kilometri, alteori numai de câțiva pași. Câmpia care a fost înconjurată de apele sale furioase a rămas cu trei-patru metri mai înaltă decât lunca și se prezintă în mijlocul luncii ca o insulă sau ca o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
născut peninsule de pământ arabil la nivelul câmpiei care-i mărginește lunca, uneori largă de doi- trei kilometri, alteori numai de câțiva pași. Câmpia care a fost înconjurată de apele sale furioase a rămas cu trei-patru metri mai înaltă decât lunca și se prezintă în mijlocul luncii ca o insulă sau ca o peninsulă, mărginită, nu de apele care, obosite s-au retras în vechea matcă, ci de pământ din noua luncă. Aceste insule, de care apa s-a îndepărtat de jur
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]