6,536 matches
-
pețitori (dacă ei sunt prinși la jug, pețitorii sunt ,legați”- sunt vrăjiți să nu poată merge la fata ce le este ursită); porcul vestește moartea; dacă visezi morți va ploua; focul prezice vreme bună, caii - vânt; varul -durere; băutura și mireasa - ,rușine” (scandal) ; câinele și șarpele înseamnă dușmani.( Dumitru Bodea) Dacă găsești șarpe în holda de grâu sau în cultura de cartofi înseamnă că foarte curând îți va muri cineva din familie. In cazul în care șarpele este găsit înainte de Sânjorj
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
care îi adăpostesc până când părinților le trece supărarea și îi cheamă acasă. Cu această ocazie fac un ospăț cu rudele și nașii, iar unii fac chiar nuntă care se reduce însă la o petrecere cu masă și muzică, iar tânăra mireasă nu se va mai îmbrăca mireasă. Rolul „grăitorului” la o asemenea petrecere este doar de a strânge „cinstea”(darul) la sfârșit. Feciorul deduce din primele vizite pe care le face la casa fetei, singur ori însoțit de prieteni, dacă va
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
trece supărarea și îi cheamă acasă. Cu această ocazie fac un ospăț cu rudele și nașii, iar unii fac chiar nuntă care se reduce însă la o petrecere cu masă și muzică, iar tânăra mireasă nu se va mai îmbrăca mireasă. Rolul „grăitorului” la o asemenea petrecere este doar de a strânge „cinstea”(darul) la sfârșit. Feciorul deduce din primele vizite pe care le face la casa fetei, singur ori însoțit de prieteni, dacă va fi acceptat sau nu de părinții
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
zâci așe/ Pân gura me: -Datu-mi-o Dumnezo naștiri/ După naștiri botez/ După botez creștiri/ Și ceasu dă căsătorii mi-o vinit./ Am auzât c-avețî o crăiasî păntru tânăru nost./ Dacă ni-ți da/ Bunî plat-âțî căpăta.” Unul dintre gazde, grăitorul miresei, zice: ,Dacî ni-țî plăti/ Om prindi caii/ Și lume tătî om umbla/ Pânî om afla”. Grăitorul îi dă o plată simbolică, invitându-l să bea dintr-o sticlă frumos împodobită. Grăitorul miresei închină, bea și pleacă până la ușă. De acolo
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
da/ Bunî plat-âțî căpăta.” Unul dintre gazde, grăitorul miresei, zice: ,Dacî ni-țî plăti/ Om prindi caii/ Și lume tătî om umbla/ Pânî om afla”. Grăitorul îi dă o plată simbolică, invitându-l să bea dintr-o sticlă frumos împodobită. Grăitorul miresei închină, bea și pleacă până la ușă. De acolo se întoarce spunând că-i mai trebuie un pic de arvună, „să știe după ce umblă”. Celălalt grăitor îi mai plătește o dată la fel. Grăitorul miresei aduce prima dată o „moimă”, o persoană
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
bea dintr-o sticlă frumos împodobită. Grăitorul miresei închină, bea și pleacă până la ușă. De acolo se întoarce spunând că-i mai trebuie un pic de arvună, „să știe după ce umblă”. Celălalt grăitor îi mai plătește o dată la fel. Grăitorul miresei aduce prima dată o „moimă”, o persoană oarecare, deghizată cu haine zdrențuite, îmbrăcate pe dos. Dacă este bărbat, va purta pe cap un batic - „o cârpă” - legat anapoda. Grăitorul le arată moima și-i întreabă dacă este ,crăiasa” căutată. Celălalt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
este bărbat, va purta pe cap un batic - „o cârpă” - legat anapoda. Grăitorul le arată moima și-i întreabă dacă este ,crăiasa” căutată. Celălalt grăitor răspunde: „Păntru noi îi bunî/ Gândești că-i ciumî/ Păntru tânăru nost, coatî alta”. Grăitorul miresei le promite să mai caute, pentru o nouă plată, la fel ca prima oară. De data aceasta aduce fata îmbrăcată în haine de sărbătoare. Ea se așază pe locul liber, lângă tânăr. Toți le urează noroc celor doi. După câteva
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
din timp sunt angajați muzicanți. Inainte, la nuntă cânta „hididușul” satului. Hainele pentru ceremonie sunt confecționate de către femeile pricepute din sat. Cu câteva zile înaintea nunții încep pregătirile necesare primirii și ospătării nuntașilor. In duminica precedentă se adunau la casa miresei ,temătorii” pentru a fi împodobiți și trimiși să cheme satul la nuntă. Ca și ,temători” sunt aleși tineri de la 16 ani în sus, prieteni sau rude, pe care mireasa îi împodobește cu panglici albe, simbol al omeniei și cu verdeață
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
primirii și ospătării nuntașilor. In duminica precedentă se adunau la casa miresei ,temătorii” pentru a fi împodobiți și trimiși să cheme satul la nuntă. Ca și ,temători” sunt aleși tineri de la 16 ani în sus, prieteni sau rude, pe care mireasa îi împodobește cu panglici albe, simbol al omeniei și cu verdeață, semnificând trăinicia. Ca verdeață se folosește rozmarinul. „Temătorii” poartă un băț împodobit cu panglici albe și rozmarin, precum și o sticlă cu băutură din care se va servi la nuntă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
albă. Pe ea se prind basmale de diferite culori, înafară de negru. Se mai prind mărgele, oglinzi mici, iederă și rozmarin. Lazlăul este purtat de un băiat care are amândoi părinții, numit lăzlăuș. Acesta îl joacă în timp ce se merge după mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă mireasa se îmbăiază, se cuminecă. Dimineața mireasa este îmbrăcată de către o femeie pricepută, ajutată de prietenele fetei. Portul vechi al miresei se compunea din poale
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
oglinzi mici, iederă și rozmarin. Lazlăul este purtat de un băiat care are amândoi părinții, numit lăzlăuș. Acesta îl joacă în timp ce se merge după mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă mireasa se îmbăiază, se cuminecă. Dimineața mireasa este îmbrăcată de către o femeie pricepută, ajutată de prietenele fetei. Portul vechi al miresei se compunea din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
este purtat de un băiat care are amândoi părinții, numit lăzlăuș. Acesta îl joacă în timp ce se merge după mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă mireasa se îmbăiază, se cuminecă. Dimineața mireasa este îmbrăcată de către o femeie pricepută, ajutată de prietenele fetei. Portul vechi al miresei se compunea din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în timp ce se merge după mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă mireasa se îmbăiază, se cuminecă. Dimineața mireasa este îmbrăcată de către o femeie pricepută, ajutată de prietenele fetei. Portul vechi al miresei se compunea din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mireasa se îmbăiază, se cuminecă. Dimineața mireasa este îmbrăcată de către o femeie pricepută, ajutată de prietenele fetei. Portul vechi al miresei se compunea din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul miresei așteaptă cu poarta
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i lasă să intre, îi întreabă ce caută și de unde vin. Celălalt grăitor spune că ei vin „de la soare-răsare”. „Craiul” lor își caută „crăiasa
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i lasă să intre, îi întreabă ce caută și de unde vin. Celălalt grăitor spune că ei vin „de la soare-răsare”. „Craiul” lor își caută „crăiasa” și cred că se află în această casă. Grăitorul miresei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i lasă să intre, îi întreabă ce caută și de unde vin. Celălalt grăitor spune că ei vin „de la soare-răsare”. „Craiul” lor își caută „crăiasa” și cred că se află în această casă. Grăitorul miresei le spune că n-a văzut-o și că o fi la altă casă. Ii mai întreabă cum arată crăiasa. Grăitorul mirelui le răspunde că este îmbrăcată în alb, și-i mândră tare ca soarele când răsare. El roagă să
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în alb, și-i mândră tare ca soarele când răsare. El roagă să fie lăsat înăuntru ca s-o caute, că va plăti bine. In acest moment scoate sticla cu țuică împodobită frumos și o schimbă cu cea a grăitorului miresei, împodobită la fel. Fiecare încearcă să fie cât mai sfătos și mai spiritual. La dialog mai pot participa și alți bărbați din alai. In cele din urmă se înțeleg, lăsându-i să intre, dar și de data aceasta li se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și de data aceasta li se aduce o moimă, ca la „cuscrit”. Acum însă nuntașii mirelui o huiduiesc și chiar o lovesc în glumă, de obicei din această cauză moima este acum un bărbat îmbrăcat într-o ,bitușe”. După ce grăitorul miresei își ia de mai multe ori plata din sticlă, aduce mireasa. Mirele o recunoaște și o așează în partea dreaptă a mirelui. Cei doi sunt încadrați de nași și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cuscrit”. Acum însă nuntașii mirelui o huiduiesc și chiar o lovesc în glumă, de obicei din această cauză moima este acum un bărbat îmbrăcat într-o ,bitușe”. După ce grăitorul miresei își ia de mai multe ori plata din sticlă, aduce mireasa. Mirele o recunoaște și o așează în partea dreaptă a mirelui. Cei doi sunt încadrați de nași și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
un bărbat îmbrăcat într-o ,bitușe”. După ce grăitorul miresei își ia de mai multe ori plata din sticlă, aduce mireasa. Mirele o recunoaște și o așează în partea dreaptă a mirelui. Cei doi sunt încadrați de nași și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și rude. Acest moment se numește „cerutul miresei”. Nunta părăsește casa miresei, pornind în alai, cu mirii și grăitorul mirelui în frunte
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în partea dreaptă a mirelui. Cei doi sunt încadrați de nași și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și rude. Acest moment se numește „cerutul miresei”. Nunta părăsește casa miresei, pornind în alai, cu mirii și grăitorul mirelui în frunte, la cununie. Dacă în timpul cununiei lumânările ard în același timp, e semn că vor avea căsnicie bună și lungă. In schimb, dacă o lumânare se rupe
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mirelui. Cei doi sunt încadrați de nași și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și rude. Acest moment se numește „cerutul miresei”. Nunta părăsește casa miresei, pornind în alai, cu mirii și grăitorul mirelui în frunte, la cununie. Dacă în timpul cununiei lumânările ard în același timp, e semn că vor avea căsnicie bună și lungă. In schimb, dacă o lumânare se rupe sau se stinge, e
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
semn că vor avea căsnicie bună și lungă. In schimb, dacă o lumânare se rupe sau se stinge, e semn rău. Când există două nunți în sat în aceeași zi, se va avea grijă să nu se întâlnească cele două mirese, deoarece se strică căsniciile. Nu e bine dacă există mort în sat în ziua nunții. Când se duce mireasa de la casa părintească la casa mirelui, se alege alt drum decât cel obișnuit, ca mireasa să nu se mai știe întoarce
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]