7,611 matches
-
Fiindcă așa-zișii înțelepți își închipuiau lucruri mari de dânșii, pentru aceea apostolul grabnic a înfruntat înțelepciunea lor. Ce fel de înțelepciune poate fi aceasta, zice, când bunul cel mai de căpetenie ea nu-l află? Singură s-a arătat nebună și ea cea dintâi singură s-a defăimat. Că dacă atunci când trebuia să afle adevărul prin raționamente, ea nu a aflat și nici nu a arătat nimic, apoi acum, când împrejurările se arată mai mari, cum ar putea să izbutească
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
adevărul prin raționamente, ea nu a aflat și nici nu a arătat nimic, apoi acum, când împrejurările se arată mai mari, cum ar putea să izbutească cu ceva, când este nevoie numai de credință și nicidecum de agerimea minții? Deci nebună a făcut-o Dumnezeu, adică astfel a arătat-o și a binevoit ca prin nebunia propovăduirii să mântuie pe cei ce cred - adică nebunie numai părută înaintea acelor înțelepți, și nicidecum că era așa. Faptul măreț acesta este, că Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îngrășat de patima ambiției”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 361) „Să întrebăm pe cei ce vorbesc împotrivă: Oare este Dumnezeu? Și de vor zice că nu este, nici să nu le răspundem. Căci precum celor nebuni nu li se cuvine a le răspunde, așa nici celor ce zic că nu este Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce cred că diavolii ocârmuiesc cele omenești și se necăjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, și se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Pablo Picasso - „Guernica”, „Domnișoarele din d’Avignon”; o Georges Braque - „Vasul albastru”, „Măsuța roșie ”. -Suprarealismul o curent artisitc și literar de avangardă, antitradiționalist, antiacademic; o propunea libertate totală de expresie; o a avut ca reprezentanți: André Breton (întemeietorul curentului), „Iubire nebună”; Salvador Dali „Persistența memoriei”; Henry Matisse „Bluză românească”, „Tristețea regelui”; Amadeo Modigliani „Autoportret”, „Femeia cu cravată”; Auguste Rodin „Gânditorul”, „Sărutul”; Constantin Brâncuși „Coloana infinitului”, „Masa tăcerii”, „Poarta sărutului”, „Portretul lui Carol Davila”, „Cumințenia pământului”. -Proza a generat producții literare moderne
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
liberă să atace URSS. Nici astăzi istoricii nu sînt unanimi în a aprecia mobilul acțiunii lui Hess în ajunul atacului asupra URSS. Poate că a vrut să negocieze pacea cu Anglia. Hitler l-a dezavuat imediat și l-a declarat nebun (dar i-a acordat soției sale o pensie). Winston Churchill l-a considerat un caz mental și nu un criminal. Judecat la Nürnberg, a fost condamnat la închisoare pe viață, murind în 1987 în închisoarea Spandau din Berlinul de Vest
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
mică parte dintre cuvintele comune celor două limbi și împrumutate de română prezintă sunete vechi turcice care au avut un tratament diferit în cumană de cel din turca osmanlie. Astfel, se poate spune că Teleorman provine din cumanul Teliorman „pădure nebună“ (adică deasă), pentru că forma cuvântului în turcă este Deliorman, cu d corespunzător lui t din cumană. Pentru cuvintele românești de felul lui baltag,boi „statură“, casap, catâr, toi (din în toiul luptei), care pot fi puse în legătură cu cuvinte existente atât
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în fața poetului zădărnicia: „Tu, care treci prin lume străin și efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gândurile-n cer, Poet gonit de râsuri și înghețat de vânt, Ce cânți ca o stafie ieșiții din mormânt, Sfăramă-n stânca rece a ta nebună liră Căci lumea este piatră și ea nu te admiră.” Răspunsul poetului se fondează pe logodna sa întru eternitate cu ființa neamului: „Și tu crezi, geniu negru, că fără scop și țintă A lumei und amară mă-neacă, mă frământă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ar fi întâlnit cea mai feminină, misterioasă și seducătoare femeie. Nu era o luptă pentru o funcție, nu pentru bani sau pentru o femeie, locații, respectiv, pentru ceea ce de regulă luptă toți oamenii. Dacă povestesc colegilor, or să mă creadă nebun, așa că mai bine nu le spun. își continuă el gândurile. Sper că Andreea o să mă înțeleagă și să nu mă facă și ea nebun. Până la urma urmei, ce e rău în a evolua spiritual? Cred că nu eu sunt anormalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
locații, respectiv, pentru ceea ce de regulă luptă toți oamenii. Dacă povestesc colegilor, or să mă creadă nebun, așa că mai bine nu le spun. își continuă el gândurile. Sper că Andreea o să mă înțeleagă și să nu mă facă și ea nebun. Până la urma urmei, ce e rău în a evolua spiritual? Cred că nu eu sunt anormalitatea că-mi doresc asta, ci s-ar putea ca reacția lor să fie anormală ca urmare ori a micimii, a opacității din ei, că
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
și să-l înghită pe nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița mamii Ilinchii era tânără ca o dimineață de primăvară caldă, blândă, senină, mănoasă și încropită, când ciocârlia se avântă și-și dă drumul, nebună, săltătoare, zglobie, pe aripele vântului ușuratic și zburdalnic, spre a arunca, către cerul albastru și limpede ca peruzeaua cea mai nestimată, ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți. Când luna măreață și plină, fără cea mai mică știrbitură, fără nici
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vina de a se aplica acelei premise absurde. Drept pentru care, din "logică" și "rigoare" decurg grotescul, cinismul chiar, simbolistica opacă și finalmente un comic savuros, când subțiat în forme cu alură fin-parodică și când precipitat în puseuri de umor "nebun"195. Acea premisă "aiuritoare" pierderea identității (Zoz), a memoriei (Memoria), instalarea sentimentului de spaimă fără motiv (Spaima), o apariție hamletiană în vis (Zgăbeață) etc. se rezolvă însă cel mai adesea prin alunecarea într-un comic grotesc ivit din înțelegerea retrospectivă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de metamorfozarea instantanee a inofensivului Miroiu într-un exaltat care pare să fi pierdut contactul cu realitatea: Necunoscuta (cu o anumită îngrijorare): Nebun? Profesorul: Da. Nu m-ar mira să se spună într-o zi și despre mine că sunt nebun. Necunoscuta (cu o îngrijorare crescândă): Despre dumneata? Profesorul: Băieții din cursul superior și acum îmi spun: nebun. Necunoscuta (începe să-i fie de-a binelea frică): Mie mi-e somn. Vreau să dorm. Profesorul: Nu. Acuma nu. Acuma trebuie să
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
imbecilu tău dă bărbat îți mai dă târcoale dăm dă știre și no săț mai dea târcoale decât terci să iei pă făraș și săl arunci la gunoi. Scumpo mă iubești și tu orișicâtuși de puțin sau ești și tu nebună după mine. Așa că termin și cred că de data asta nul vei uita în vis și săl strângi în brațe sub formă de perină pe al tău care te dorește ca un câine turbat Johnny.163 Descoperirea hipotextului caragialian într-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Astfel, pătrunderea inopinată a Profesorului care susține că apartamentul este, de fapt, un compartiment de tren, este acceptată de Locatar din reflexul unei circumspecții în permaneță alertă și nu din politețe excesivă, nici din teama de a contrazice un posibil nebun periculos: (Ușa se deschide brusc; intră Profesorul) PROFESORUL: Mă scuzați, mai e un loc liber? (Locatarul și Prietenul se privesc nedumeriți) LOCATARUL: Mă rog, poftiți. PROFESORUL: Imediat, să-mi aduc bagajul. Iese și se întoarce cu un geamantan enorm.) Merg
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ucigând cât mai mulți criminali cu o furie care nu mai este cathartică, benignă, canalizată, precum a lui Batman), ori Judge Dredd (satiră la adresa Angliei și reacție la crima stradală, deși plasată într-un peisaj american postatomic, într-o lume nebună, salvată doar prin furia raționalizată a societății).773 Superman Odată cu apariția lui Superman pe firmamentul comics, această galaxie de imagini și simboluri a căpătat un astru central în jurul căruia au început să graviteze toate celelalte idei. De altfel, din anul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
157 Ibid, p. 262. Epoca noastră, spune Gusdorf, a cunoscut oroarea dezlănțuirii miturilor puterii și rasei, poate tocmai datorită unui raționalism prea îngust care își făcea o profesiune de credință din a disprețui miturile care, rămase fără control, au "devenit nebune". 158 Ibid., p. 11. Este interesant de reținut opinia lui Gusdorf, conform căreia "omul n-a cunoscut niciodată inocența unei vieți fără nicio fisură". 159 Ibid., p. 256. 160 Ibid., p. 263. "Un mod de gândire nu poate ține în loc
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a locuitorului din Sudul rural, prea-cunoscutul hillbilly, rasist și spurcat de gură, scandalagiu și intolerant, în bătrânul cumsecade. Ibidem, p. 129. 481 Ibid., p. 131. Elvis a fost primul care a plasat o punte între country și rock, succesul său nebun și moartea prematură exercitând o influență asupra culturii americane comparabilă cu cea a lui Kennedy, continuă Cawelti. 482 Ibid., p. 132. 483 Arthur Asa Berger, Mediatribes Making Sense of Popular Culture, The Mass Media, p. 382. 484 Ibidem, p. 382
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Comic Book Confidential. 635 Bradford Wright, op. cit., p. 27. 636 Ibidem, p. 27. 637 Ibid., p. 29. 638 Ibid., p. 29. 639 Les Daniels îl consideră un individ născut în Europa sfârșitului de secol XIX, incapabil să înțeleagă cultura americană "nebună". Pentru Wertham, editorii se făceau vinovați pentru că le arătau tinerilor "cum să fure". De asemenea, Batman și Robin erau înfățișați ca un cuplu homosexual, Wonder Woman ca lesbiană, Superman la rândul său "subminând autoritatea și demnitatea oamenilor normali în ochii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Gheorghe Tescu „Boierul nebun...“ La răspântia veacurilor nouăsprezece și douăzeci... ...De cum cădea bruma, toamna și toată iarna până la dezgheț, umbla pe uliță, sprijinit într-un toiag, îmbrăcat în blană de lup, urla și scheuna, mârîia..., se întărâta ca lupii; gemea, plângea, ridica gura în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fiu, și întristarea mea după ce am râvnit totul, refuză scrâșnind toate darurile lumii. Nu-mi rămâne decât mirarea care a început odată cu trezirile adolescenței, și cerne... și cerne și azi aceleași întrebări fără răspuns!... Astfel murmura moșierul de Fălciu, „Boierul nebun“-, lucruri sinistre din ochiul bolnav și mintea lui smintită. Și, câtă dreptate avea!... O mulțime de ani au trecut de atunci... din pragul adolescenței lui, și o prăpastie s-a deschis între el și trecutul său... - Înțălegi tu, ceva din
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
părere dând doar din cap. Ăuitul nu mai contenea; se apropia din ce în ce, stângându-i parcă, din toate părțile. Când Anton întoarse capul, o haită de lupi mari și suri ca argintul, apăru de după cotul potecii, într-o goană nebună. Anton, încruntat, se aplecă la urechea cumnatului său, spunându-i cu glasul schimbat: - Mână Ioane... mână, cât poți de tare! apoi, continuă încet, doar pentru sine. „Ar fi păcat să-i împușc... cât îs de frumoși!“ Sania își luă vânt
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
numai bătrânii și unii despre care nu se putea spune dacă sunt tineri ori vârstnici, căci erau betegi ori sufereau de ceva, aveau fețe chinuite... Satele se urâțiseră... Amuțiseră. Rar mai cânta câte cineva... și atunci, ori era beat ori nebun. Încleștările morții s-au dezlănțuit. Atunci, răsări peste câmpiile pustiite o altă stăpână ce-și înfingea ghearele sale crude în sufletul omenesc. Era deznădejdea, cu chipul ei hidos și uscat, chinuit de neliniști, cu ochi rătăcitori și bolnavi ca de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
urmă, ceilalți dorobanți veneau năvală, ca aduși de-o vijelie... înaintau neînfricați, orbiți de setea biruinței în fața morții ce fulgera din mii de puști. Răcnetele lor sălbatice în iureșul luptei, îmi răsună în urechi chiar ș‟acu ...ca și goana nebună, a cailor, cu ochii aprinși, cu urechile ciulite și coama zburlită. Pădurarul povestea... povestea, întâmplări înfricoșătoare. Acuma se înțelegea de ce a evitat atâta vreme să le povestească... În tăcerea nopții, se auzea doar pădurea foșnindu-și frunzele și câte un
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Anuca... și să se afunde în codru, departe, apoi, tot mai departe, fără a ști nici încotro, nici pentru ce se duce... chemarea sunând imperios din adâncurile codrului. Dar... ori unde ar fi ajuns, în rătăcirile lui, într-o goană nebună, se întorcea acasă, la Anuca. De fiecare dată Anuca îl certa iar el privea în jos și într-o parte, dar cu o căutătură în ochi altfel ca deobicei, parcă mai sălbatică. Chemarea aceea, care răsuna din adâncurile codrului, îl
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
să sară din pat. Era urletul lui Suru... l-au recunoscut. Din casă, Anuca i-a răspuns cu aceeași jale. Lupul s-a luat, mirosindu-le urma, cu toate ocolișurile folosite de Anton și bătrânul Toma, și într-o goană nebună a ajuns la casa unde a crescut. Înapoierea lupului la stăpâna și prietena lui, îl emoționa pe bătrân, dar și pe Anton, peste măsură. - Ioti, măi, că fiara e mai credincioasă ca omul! gândi cu voce tare bătrânul Toma. Cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]