9,947 matches
-
l-a reținut, au contribuit la drama resemnării care i-a umbrit ultimii ani de viață. A rămas statornică numai datoria față de școală, față de elevii săi. Pe lângă mâhnirea pricinuită de lipsa de recunoștință a comunității științifice, s-a adăugat și oboseala muncii de zi cu zi și istovirea pricinuită de o necruțătoare boală (cancer vezical, cu hemoragii repetate și anemie progresivă). A reușit să examineze în iunie 1931 ultima serie de studenți păstoriți de el. Pe 19 iulie s-a stins
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
răcani, dar care, slavă Domnului!, dispare rapid, odată cu înaintarea în grad. Subiectul, ca și scenariul aferent, deși subțirel - suficient ca anvergură, în opinia mea, doar pentru un filmuleț de absolvire -, ne este întins insuportabil pe două ore și generează, din cauza oboselii și plictisului, bănuiesc, tot felul de interpretări delirante. De altfel, cuvintele cheie ale acestei mărețe realizări nu pot fi decât delir și căcat. În ordine inversă, însă, pentru a păstra o judicioasă construcție de la cauză la efect. Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire. Cu cât Briceag iuțește cântecul, cu atât flăcăii se Îndârjesc, Își Înfloresc jocul, trec fetele pe subt mână, le dau drumul să se Învârtească singure, țopăie pe loc ridicând tălpile, Își ciocnesc zgomotos călcâiele, Își pleznesc tureacii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
basmaua”, „se emoționeaza pe văzute", „emoționat și asudând”, „se Îneacă mereu”, „se Încurcă, asudă și Înghite”, „asudă și se rătăcește din ce În ce”, „foarte asudat, se sterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu”, „În suprema luptă cu oboseala care-l biruie”. Compoziția. Comedia „O scrisoare pierdută” se definește printr-o artă excepțională a compoziției, ea Îl particularizează pe Caragiale În literatura națională. Pe lângă conflictul fundamental, pierderea scrisorii, care dă operei unitate de acțiune și compoziție, se manifestă si
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din prima bancă. Dintre punctele slabe putem enumera : • eliminarea totală a zgomotelor de fond care duce la o percepere distorsionată a sunetelor după închiderea sistemului; • limitele tehnologice, inevitabile și celui mai fiabil echipament electronic: timpul îndelungat de încărcare a acumulatorului, « oboseala » acestuia, defectarea diferitelor componente etc; • costurile ridicate de achiziționare și de întreținere a echipamentelor. Sigur că orice sistem are puncte tari și părți slabe. Mai mult ca sigur, anii viitori vor aduce o perfecționare a elementelor tehnice ale acestor sisteme
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
expresia iubirii sale. Mesajul - dacă se poate vorbi de așa ceva - despre dragoste transmite ceva, în cuvinte simple. Un astfel de artist acceptă să dea autografe și să stea de vorbă cu oamenii, ore și ore, fără să se plângă de oboseală sau să invoce nu știu ce angajamente. Pentru el, relația scenă - public este esențială. Cu cât sala răspunde și reacționează pozitiv, cu atât sufletul bluesmanului se deschide, se încarcă de energie. Iar energia asta întreține flacăra la care publicul se încălzește fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
limbajul verbal, facilitând înțelegerea corectă a mesajului. Alte gesturi sunt atât de elocvente, încât nu mai au nevoie de alte explicații verbale. Astfel, o persoană cu o față posomorâtă care-și duce frecvent mâna la frunte poate să trădeze suferința, oboseala sau durerea de cap, fără să fie nevoită să comunice oral acest lucru sau înclinarea capului de sus în jos spre interlocutor după adresarea unei întrebări poate sugera acordul (pentru unele popoare). Separabilitatea limbajului gestual de cel verbal se manifestă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fiecare mână prinde umărul opus). h) stresul producând o senzație de nervozitate, de disconfort, de tensiune, de îngrijorare datorită producerii hormonilor de creștere a tensiunii și a ritmului cardiac determină fie gesturi agresive, dominatoare, încordate, fie gesturi de resemnare, copleșire, oboseală etc. Componenta volitivă În interacțiunile sociale, remarcăm în primul rând cum gesturile oamenilor (spontane, naturale) sunt mai puțin sau deloc controlate față de cuvintele rostite (de cele mai multe ori, cenzurate). De asemenea, observăm faptul că, în multe situații, gesturile emițătorului sunt involuntare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
parametri paraverbali, înălțimea și timbrul vocii profesorului joacă un rol important în captarea atenției elevilor, în convingerea și rezonarea afectivă. Pe fondul unei stări de emotivitate, creșterea sau scăderea timbrului vocii în sala de clasă poate crea o stare de oboseală, iritare și de disconfort elevilor. De asemenea, copleșiți de cerințele multiple, unii dintre profesori uită că o voce netimbrată (lipsită de plenitudine, de rotunjime, de sonoritate sau nerezonantă) devine greu de auzit și ușor de ignorat, deoarece necesită un efort
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fermitatea, autoritatea, calmul, încrederea în sine) se pot exprima prin intensitatea vocii (puternică, medie, slabă). Astfel, o voce puternică și sonoră denotă energie, siguranță de sine, dinamism, bucurie, autoritate, iar o voce scăzută și astenică indică lipsă de energie, nesiguranță, oboseală, boală, reținere, emotivitate, crispare, nehotărâre etc. Energia și pasiunea creează charisma profesorului prin faptul că alimentează întreaga gamă de emoții, motivații și așteptări din partea elevilor. Creșterea și scăderea intensității vocii reprezintă una dintre cele mai ușoare și recomandate posibilități de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ridicat. Vorbirea fluentă denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple: tonus neuropsihic scăzut (lipsă de dinamism și motivație, oboseală, tristețe), reactivitate emoțională și neurovegetativă puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul timpului. Ritmul vorbirii (lent, normal, alert) este un parametru paraverbal care poate să influențeze nivelul calitativ al
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de ritmul foarte alert se concretizează, mai întâi, într-o înțelegere defectuoasă a mesajelor primite, cu urmări negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung în ceea ce privește evoluția cunoașterii și, de asemenea, într-o stare de disconfort și de oboseală la elevi prin concentrarea maximă a atenției în receptarea și în decodificarea mesajelor. Dimpotrivă, în cazul în care ritmul este prea lent, poate să-i distragă atenția elevului care are tendința de a utiliza intervalul de timp disponibil în direcții
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe de altă parte, profesorul poate descifra gesturile expresive mascate ale elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul care evită privirea profesorului încearcă să-l dezinformeze sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings, putând fi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este mai puțin dependentă de mesajul verbal comparativ cu ilustratorii și mai puțin controlabilă decât emblemele. * Gesturi stereotipe în condiții de concentrare, disconfort sau tensiune psihică: ,,adaptorii"126. Aceste gesturi sunt utilizate de actorii educaționali copleșiți de stări psihice negative (oboseală, stres, tensiune, anxietate etc.) și îndeplinesc un ,,rol de supapă" prin care se consumă surplusul de tensiune generat. Astfel, profesorul și elevii încearcă să se relaxeze, să mențină comunicarea didactică sau să-și exprime statutul deținut. De regulă, adaptorii sunt
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca reacție implică atât aspecte emoționale și cognitive, cât și aspecte fizice (boli, deficit imunitar). Dintre reacțiile psihice cel mai frecvent întâlnite în situații de stres amintim: irascibilitatea, furia, anxietatea, agresivitatea, neliniștea, sensibilitatea la critici, suspiciunea, încordarea, exasperarea față de gălăgie, oboseala, plictiseala etc. Diferențiat după variabila grad didactic, lotul de profesori conține: 27 de subiecți au definitivatul, 26 de subiecți au gradul didactic II și 47 de subiecți au gradul didactic I, astfel: • din cei 41 de profesori ai liceului industrial
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina, baza trunchiului, conturul și suprafața trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată la stres au fost: • trăsăturile apăsate puternic sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
măzgălite, frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate, inconsecvență, confuzie, inhibiție, incapacitate de adaptare, incapacitate de autocontrol [Anexa 4 B, D, E, F, G]; • ramificațiile abundente și subțiri: transmit meticulozitate, sensibilitate excesivă, reactivitate sporită [Anexa 4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă oboseală, resemnare, rezistență slabă, nesiguranță, descurajare [Anexa 4 A, C]; • ramuri cu linii duble: impulsivitate, asprime, nerăbdare, inhibiție [Anexa 4 B]; • ramuri cu forme inverse: tensiune, contradicție [Anexa 4 H]; • liniile pe suprafața trunchiului care dau senzația de scoarță zgrunțuroasă, dură
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
obosiți, descurajați, timizi, negativiști, stări psihice care pot să apară pe fond de stres. Prin încovoierea trunchiului, profesorul pare fără să-și dea seama ,,mai mic și mai slab", contribuind astfel la crearea atitudinii de învins/copleșit de probleme. Dacă oboseala și decepția pot să provoace această ,,tasare" prin încovoiere, sentimentul de înfrângere se observă în postura capului aplecat. Profesorul, care demonstrează o imagine de sine pozitivă și un echilibru interior armonios, adoptă, de regulă, o postură relaxată și flexibilă, apreciată
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interpreta un rol etc. Altele, ,,oglindesc" stările psihice pozitive sau negative. Ca și postura, expresia facială a profesorului reprezintă un element cheie în comunicarea didactică: când exprimă sociabilitatea, îndeplinește o funcție, stimulând elevii să comunice, iar când reflectă amenințarea sau oboseala, îndeplinește o disfuncție, descurajând elevii să inițeze sau să păstreze un dialog. • Din perspectiva proxemicii, există diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea profesorilor la stres în ceea ce privește deplasarea acestora în sala de clasă și, implicit, apropierea sau distanțarea de elevi. Profesorii cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Prin urmare, deplasarea excesivă a profesorului îndeplinește o disfuncție în comunicarea didactică, deoarece perturbă fluxul și coerența dialogului, distrăgând atenția elevilor. La fel și nedeplasarea profesorului în sala de clasă poate avea conotații negative prin transmiterea unei atitudini de plictiseală, oboseală, dezinteres. În fața unui auditoriu pe care dorește să nu-l obosească, profesorul trebuie să se deplaseze moderat, deoarece numai așa exprimă empatia și interesul sincer față de acesta. Rezultatele cercetării noastre confirmă validitatea studiului experimental întreprins de J. Comstock, E. Rowell
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu reactivitate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorului; - își deranjează colegii cu atitudinea și neștiința sa; - este dezinteresat să învețe ceva nou; Elevul depresiv - nimic nu-i stârnește curiozitatea; - stă izolat de ceilalți colegi; - de obicei, este comod și oftează; - are sentimente de inutilitate, frustrare, autodepreciere și oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se simte gata de a merge mai departe, alegând o alternativă și păstrând celelalte opțiuni în rezervă. Atingerea acestui punct în procesul deciziei nu înseamnă neapărat că alegerea este finală. Adeseori, în aceasta etapă se manifestă nesiguranța, dar și sentimentul oboselii de a fi indecis. Angajamentul este o parte dificilă a procesului decizional, teama de eșec fiind prezentă și la acest nivel. f) Implementarea. După depășirea etapei angajamentului, individul se află în situația de a implementa decizia luată, prin inițierea unui
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Obosită/ din cauză că depusese un efort foarte mare/, a ales/ să nu se implice în discuție. Modalități de realizare complement circumstanțial de cauză exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Din neatenție, buf cu scaunul pe spate. * substantiv în cazul genitiv: Din cauza oboselii a reacționat supradimensionat. * substantiv în cazul dativ: A ajuns la timp datorită mașinii puse la dispoziție de organizatori. * pronume în cazul acuzativ: Pentru ea, a fost decalat tot programul. * pronume în cazul genitiv: Din cauza ei, a fost decalat tot programul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
C. CIRC. CONCESIV (CV) complement circumstanțial concesiv propoziție subordonată circumstanțială concesivă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: A venit, în ciuda repulsiei. * interjecție: El buf, în pofida sprijinului primit de la fratele său. * adverb: Mergea încet, în ciuda întârzierii. * adjectiv: Era atent, în pofida oboselii acumulate. regent de tip verbal: * verb: A venit,/ deși avea o mare repulsie față de toate. * interjecție: El buf pe scări/, cu toate că îl susținea fratele său. * adverb: Mergea încet,/ deși era în mare întârziere. * adjectiv: Era atent,/ măcar că oboseala se acumulase
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]