18,249 matches
-
formuleze dogmatic experiența ei de trăire și de slujire, care este anterioară și izvor al oricărei definiții teologice”4. Elaborarea unor doctrine, devine necesară când comuniunea este pusă sub semnul întrebării. Grigorios Lasentzokis afirmă că „unde se trăiește dumnezeiescul și omenescul într-o armonie comunitară, acolo nu este nevoie să se stabilească definiții negative sau pozitive”5. Vremea noastră este, însă, o vreme a lipsei comuniunii, fie că este vorba de neînțelegeri și conflicte religioase, politice sau sociale, fie că este
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Psalmilor ne descrie natura umana în diferite ipostaze. În mod special David prin intermediul versurilor reda în mod admirabil simțămintele sale uneori de agresivitate împotriva vrăjmașilor săi, de durere sau desnadejde în fața unor situații disperate în care din punct de vedere omenesc el nu mai vedea ieșire, iar apoi în mod uimitor trecerea de la aceste sentimente negative la lumină. Citind cu atenție Psalmii lui David observăm cum el își exprimă cu exactitate stările sale interioare uneori de zbucium sufletesc alteori de extaz
FRUMUSETEA PSALMILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348491_a_349820]
-
toată măreția versurilor scrise de autorii psalmilor sub inspirație divină. Mai ales prin intermediul experiențelor trăite de David și așezate intru-un mod impresionant în versuri descoperim capacitatea Lui Dumnezeu de a ne izbăvi, mai ales atunci când din punct de vedere omenesc nu mai vedem nici o ieșire. ,,Dumnezeu este adăpostul și sprijinul nostru, un ajutor care nu lipsește niciodată în nevoi. Domnul oștirilor este cu noi. Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.(Psalmul 46-1;11). Într-o sâmbătă
FRUMUSETEA PSALMILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348491_a_349820]
-
fie orice lider pentru toți cei ce cred în menirea sa. A încerca să conjugi atât de diferite forțe ale Naturii umane spre țeluri și perspective dincolo de limita obișnuitului, necesarului imediat și rutinei, a nu te opri în pragul neputințelor omenești și a nu plăti tribut ignoranței, a izbuti să clintești munți de prejudecăți, să faci să vibreze porți sufletești ferecate de vreme spre cele mai surprinzătoare acțiuni, amplu și inedit elaborate, poate fi rezultatul alchimiei minții și sufletului unui lider
LEADERSHIP ŞI ALCHIMIE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348495_a_349824]
-
omenire sau Biserică, în care caz, după înțelesul Bisericii : ,, ,,Cântarea Cântărilor” este cea mai înaltă prorocie despre Mesia, dar și o ilustație istorică a lui Iisus Hristos, Celuia deja întrupat, înnomenit, care a și săvârșit opera de mântuire a neamului omenesc”. [24] Biserica Catolică în rânduiala slujbelor sale, de obicei, face citiri din ,,Cântarea Cântărilor” la sărbătorile Născătoarei dfe Dumnezeu și anume la Nașterea ei la Buna Vestire și la Adormire, citește capitolul I al Cărții. Însă au existat și voci
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
un poem liric inspirat, pentru el această carte ,,este un șir de cântece nupțiale care stau în fruntea poeziei de dragoste a lumii.” [39] Dar și faptul că nu este aminti numele de Dumnezeu, spune doar că este de dragoste omenească. Una din traducerile cele mai recente a ,,Cântarii Cântărilor” a fost realizată de Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, versiune diortosită după Septuaginta. Această traducere este făcută în versuri având opt Capitole. Textul este redat ca și în ultimele ediții
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
înjositor ci dimpotrivă, mila Sfintei Scripturi este manifestarea concretă și practică a iubirii lui Dumnezeu pentru făptura umană, ce se chinuie căutând drumul ori calea, biruită fiind de păcat, de boală și de moarte. Se simte în toată „Psaltirea” setea omenească pentru mila lui Dumnezeu. Ea se coboară practic în lume, în făptură, în firea umană, prin întruparea Cuvântului lui Dumnezeu în persoana lui Iisus Hristos, care dintru început spune: „milă voiesc, iar nu jertfă”. Toate acestea le-au înțeles și
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
nu vezi un sens, un semn, Vioara ta e-un simplu lemn, Iar corzile-s spânzurătoare, Noi scriem doar când clipa ne doare , Fără dureri ești fericit Precum o stâncă de granit Pe care vulturii-și hrănesc Urmașii cu stârv omenesc. Lupii se-ascund, noi nu-i vedem, Tristețea nu are căutare, Cu libertatea în tandem vin dragostea și ura. Oare? Quid este veritas? Întreabă Motanul Negru. Prințesa din basme, berberica, Așteaptă sărutul și verbul. Ochii aud întunericul, Auzul ucide moartea
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
nu vezi un sens, un semn, Vioara ta e-un simplu lemn, Iar corzile-s spânzurătoare, Noi scriem doar când clipa ne doare , Fără dureri ești fericit Precum o stâncă de granit Pe care vulturii-și hrănesc Urmașii cu stârv omenesc.
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească. În contextul actual al unei societăți dominată de puterea informației, structurarea unei relații oneste între învățătura creștină și cultură, între teologie și știință reprezintă o exigență importantă a cercetării teologice. Astfel teologia răspunde unei nevoi concrete, unor frământări efective ale
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
îl legitimează în ceea ce recomandă. El afirmă: „Vârsta pe care o am, multele încercări prin care am trecut și participarea din destul și la bucuriile și la neplăcerile vieții, dascăli în multe privințe, m-au făcut să am experiența lucrurilor omenești, așa că sînt în stare să arăt și celor care acum își încep viața care-i cea mai bună cale”. Criterii în relația teologie-cultură Sfântul Vasile cel Mare recomandă o metodologie selectivă în cultivarea unei relații adecvate între teologie și cultură
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
ci să primiți de la ei atât cât vă este de folos și să știți ce trebuie să lăsați la o parte”. Un alt criteriu îl reprezintă orientarea educației spre valorile vieții veșnice. Cultura profană propunea anumite valori legate de existența omenească, de afirmarea în contextul lumii prezente. Sfântul Vasile arată că adevăratele valori depășesc condiția biologică și ele ne orientează eshatologic spre viața veșnică a împărăției lui Dumnezeu. Aceasta este viața adevărată propovăduită de Sfânta Scriptură. Mai ales în societatea contemporană
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare recomandă o metodologie selectivă în cultivarea unei relații adecvate între teologie și cultură. Un criteriu esențial îl reprezintă discernământul. Este nevoie de cultivarea discernământului, de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
ca de altfel, mulți prin Europa) sprijin cerului , era Maestrul căruia etc-ul îi dispăruse precum coada fructului copt și parfumat, spre înmiresmarea și luminarea noastră, a tuturor . Brâncuși era, asemenea lui Eminescu (și încă vreo alți câțiva din lume), geniul omenesc. Iar el, geniul, de oriunde ar fi, asemenea sfântului, își are locul său. Cu prisosință! Și în cer și pe pământ! Și acum, și-n toate timpurile! Numai să vrei să-l știi! E, aici, e aici!...Mai vrea cineva
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
sânge în care prin pogorârea duhului Sfânt pâinea și vinul se prefac în chip tainic în Trupul și Sângele Mântuitorului. Comparația cu jertfa făcută de proorocul Ilie ne dă, iarăși, dimensiunea înfricoșată a preoției creștine (cap. 14). Desigur că sufletele omenești create nu pot să suporte vederea acestor minuni, drept care ele se petrec așa cum am arătat sub forma văzută și gustată a pâinii și a vinului. Să nu uităm, așadar, că minunea prefacerii din cadrul Sfintei Euharistii este cea mai mare de pe
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
singura mea speranță! Vino, urgent! Numai tu poți desface blestemul. Mai multe o să afli din scrisoarea (dictată de mama) pe care o găsești în Biblie (vezi c-am lăsat-o pe masă!). Să vii noaptea, să nu te zărească chip omenesc (așa a zis mama, cu limbă de moarte), să aduci și un cocoș viu cu penaj alb și să faci întocmai cum am scris în scrisoare și o să fie bine. Cheia casei o găsești sub piatra de lângă tufa cu dumitrițe
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
pasă; s-au hârjonit și altă dată și a învățat să-l biruie. Înaintea sa, nu vede mai nimic, dibuiește cu vârful bocancilor smocurile de iarbă de pe marginea potecii și adulmecă (asemeni unei jivine) miresme cunoscute: de fum, de așezare omenească. Între două rafale, când vântul se mai domolește, îl ia în primire ploaia. Nici ea nu se poate stăpâni și-l joacă mocănește. Se amuză năucindu-l: boare, reflexe umede-ireale lucind pe firele de iarbă, fuioare de pâclă ieșind prin
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
organismul rezistă împotriva bolilor infecțioase, apărându-l de bolile foarte grave cum sunt: infarctul de miocard și cancerul. Sunt trei “vicii” care nu ar trebui consumate pe această planetă : tutunul, alcoolul, drogurile însă “fuga după bani” a transformat enorm lumea omenească. Emanuel Cheraskin, profesor emerit la Școala Medicală din cadrul Universității din Alabama afirma că “îngrijirea sănătății” este “afacerea falimentară cu cea mai rapidă dezvoltare” totuși medicina modernă este depășită. Chiar și la ora actuală chinezii care trăiesc la distanțe foarte mari
NU EXISTA VIATA FARA SANATATE de CAMELIA COSMA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345049_a_346378]
-
organismul rezistă împotriva bolilor infecțioase, apărându-l de bolile foarte grave cum sunt: infarctul de miocard și cancerul.Sunt trei “vicii” care nu ar trebui consumate pe această planetă : tutunul, alcoolul, drogurile însă “fuga după bani” a transformat enorm lumea omenească. Emanuel Cheraskin, profesor emerit la Școala Medicală din cadrul Universității din Alabama afirma că “îngrijirea sănătății” este “afacerea falimentară cu cea mai rapidă dezvoltare” totuși medicina modernă este depășită. Chiar și la ora actuală chinezii care trăiesc la distanțe foarte mari
NU EXISTA VIATA FARA SANATATE de CAMELIA COSMA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345049_a_346378]
-
din mine/ Însingurat, la margine de lume țintuit,/Căci, oropsit în vreme, știu prea bine,/Pe-un univers de îndoieli l-am răstignit.// Și am lăsat furtuni să-l biciuiască,/ În setea arșiței dogoritoare exilat,/L-am părăsit cu lașitate omenească,/Sălaș pentru odihna meritată nu i-am dat.// Zadar îngenunchez la căpătâiul uferinței,/ Purtând în taină fir de busuioc,/ Având pe umeri haina necredinței/ Și-a celor ce-au lipsit de la soroc.// Mai cerc să-l chem din nou, de pe
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
fiind cea mai importantă dintre Sfintele Taine, iar „dascălul său cel vestit” - Ierotei, o numea „Taina Tainelor” sau „ritul riturilor”; Teodor al Andiedelor spunea că „Cele ce se săvârșesc în Sfânta Liturghie sunt simboluri ale tuturor actelor iconomiei mântuirii neamului omenesc și au ca centru Sfânta Euharistie”[12]. Nu putem lăsa neobservat ori ignora faptul că, în teologie, Taina Euharistiei a pierdut, în timp, locul central; nu mai este „taina tainelor” ci este una din cele șapte Sfinte taine, așa după cum
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
și slujesc împreună înaintea Tronului ceresc, Sfintei Treimi care revarsă peste toți binecuvântarea Sa, toate umplându-le de bucurie. „Noi, care pe Heruvimi cu taină închipuim, și Făcătoarei de viață Treimi, întreit Sfântă Cântare aducem” și „să tacă tot trupul omenesc și să stea cu frică și cu cutremur și nimic pământesc întru sine să nu gândească, fiindcă Împăratul Împăraților și Domnul Domnilor vine să junghie și să dea mâncare credincioșilor...” pentru că „Acum puterile cerești împreună cu noi nevăzut slujesc, că iată
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
fără să-și dea seama, acest nume unor oameni care nici ei înșiși nu și-l revendică, preferând numirea specifică confesiunii lor... Cuvântul acesta este echivalentul termenului grecesc metanoia - care implică procesul de convertire, de înnoire și depășire a firii omenești alterate de păcat. Sfântul Ioan Scărarul (numit așa după cartea lui intitulată Scara Raiului) definește pocăința ca fiind „înnoirea Botezului”, sau ca „un legământ cu Dumnezeu prin lucrarea faptelor bune - potrivnice păcatelor săvârșite înainte” (Scara, Cuv. 3, 1), deci și
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32 de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345111_a_346440]
-
Eminescu? Mai-nainte de toate, Eminescu a fost „excesiv de sensibil” (Ibrăileanu), neputând să accepte minciună și demagogia, ura și avariția, într-un cuvânt „mizeriile vieții” (Ibrăileanu). A iubit oare Eminescu? Firește că da; sentimentul acesta este trăit de fiecare ființă omenească în parte, doar că este perceput diferit; și acesta nu este singurul motiv pentru care vorbesc astfel; o parte din opera să este închinata marelui dar oferit omului de către Dumnezeu. Pe de altă parte, multi dintre Domniile Voastre știu că nu
GANDURI DESPRE EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345155_a_346484]
-
în minuscula celulă, cel mai mic element viu din corp. Nu însă și intelectul adică capacitatea de a gândi și de a cunoaște. Acestea sunt controlate de către o entitate atașată, dar străină, corpului din țărână care poate fi denumit sufletul omenesc. Numai omul beneficiază de un intelect evoluat. Toate animalele, în special mamiferele dintre care face parte și omul, au creier care coordonează activitatea tuturor organelor încă din marsupiul mamar. Se pare că inima conține în ea un ceas elvețian de
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]