7,411 matches
-
Obiectului. ― Pot totuși să-ți spun ceva? Întrebă ea. Despre rolul tău? ― Normal. ― Știi, chestia asta cum trebuie tu să fii orb și tot restul? Ei, acolo unde mergem noi În Bermude e un tip care administrează un hotel. E orb. Și știi care-i chestia cu el? Urechile lui parcă ar fi ochi. De exemplu, dacă intră cineva În Încăpere, Își Întoarce o ureche În direcția aia. Dar tu nu faci... Se opri și mă apucă brusc de mână. ― Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
că am crampe și că vin imediat la ea. TRUP ȘI SUFLET Mă apropii rapid de acel moment: al descoperirii mele de către mine, a ceva ce știusem dintotdeauna și totuși nu știusem; al descoperirii de către sărmanul doctor Philobosian, pe jumătate orb, a ceea ce nu observase la nașterea mea și continuase să-i scape la fiecare control anual de după aceea; al descoperirii de către părinții mei a genului de copil căruia Îi dăduseră naștere (răspuns: același copil, dar diferit); și, În sfârșit, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îi crea o postură de viperă. Fără să-și Îndepărteze privirea, Își potrivi picioarele, desfăcându-le ușor. ― Ai niște ochi uluitori, Îmi spuse. ― Ochii tăi sunt foarte verzi. Aproape că par falși. ― Sunt falși. ― Ai ochi de sticlă? ― Da. Sunt oarbă. Eu sunt Tiresias. Era o modalitate nouă de a o face. Tocmai o descoperiserăm. Ne uitam una În ochii celeilalte și era de parcă i-am fi ținut Închiși sau, oricum, de parcă am fi ignorat detaliile. Ne-am strâns una În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
încheietură cu Dâmbovița în chip de curelușă. Unde era splendidul, splendidul amurg petersburghez, cu un student aplecat visător pe un pod, peste apele Nevei? Unde tunelele de cărămidă pe sub Buenos Aires din "Abbaddon", în care, în cea mai adâncă adâncime, o Oarbă desface coapsele și pleoapele vulvei se deschid pentru a ivi o privire albastră? N-o găseam nicăieri nici pe Justine din cartierul copt, nici pe Frieda din pivnițele Pragăi, nici pe Alejandra, pentru că încă nu le întîlnisem pe toate în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
roz, cu marchize de geam colorat, cu leandri înfloriți, cu curți, cu pisicuțe răsucindu-se-n iarbă. Ne opream să zgândărim păianjenii grași, atârnând între trandafiri, ne încîlceam prin fundături uitate de Dumnezeu, cu construcții spectrale, cu gorgone sprijinind ferestre oarbe, cu lei de piatră și dragoni de ciment, sparți și îngălbeniți, călăriți de fetițe cu ochelari. Când mai trec astăzi, din întîmplare, prin vreunul din acele locuri, văd limpede încă urma de vaccin de pe brațul ei gol și transpirat și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cearceafuri de o albeață ireală stătea mama, tânără și goală, cu pata roșie de lupus pe șold, cu părul răsfirat pe sâni și pe umeri, cu ochii strălucind ca briliantele, zîmbindu-mi de bun-sosit. Arhitectura lui pește Mintea mea de azi, oarbă ca un liliac în privința viitorului, refuză din ce în ce mai des să se mai întoarcă și în trecut. Poate fiindcă și-a pierdut încrederea în sensul ei și în coerența vieții pe care o guvernează. A trecut atâta timp. Nu s-a făcut
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nu trebuiau să fie acolo. Pe ei istoria nu-i prevăzuse sau nu-i luase-n seamă, deși dinspre ei venea un murmur surd: "Balcanii, butoiul cu pulbere al Europei". Pe fața marelui înger cu aripile-ntinse, aflat în zbor orb către post-istorie, expresia îndurerată s-a transformat în consternare și perplexitate. Balcanii nu răspund pozitiv la istorie. Federalismul lui Tito n-a servit la nimic. Ingineria socială a lui Miloșevici a fost o monstruozitate fascistă. Ingineria diplomatico-politico-militară a Vestului a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
integră spiritual, ci inconștientul ei pur. Nu există prințipuri, nu sânt instituții, nu apar centre de gîndi-re, nici o ordine istorică nu se poate închega. Mahalagiul e urmașul țăranului și ipistatul e din rândul mahalagiilor, ducând mai departe, ca niște furnici oarbe în galerii subterane, boicotarea istoriei. Cu un veac și ceva înainte, Di-nicu Golescu dădea prima mărturie a gulagului sui-ge-neris românesc. El e prima idee care forțează bariera eului și pătrunde în conștiință, în conștientul occidental. Mărturisește că ar vrea mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
chiuiți de veselie în fruntea neamurilor! Înălțați-vă glasurile, cîntați laude, și ziceți: "Doamne, izbăvește pe poporul Tău, pe rămășița lui Israel!" 8. "Iată, îi aduc înapoi din țara de la miază-noapte, îi adun de la marginile pămîntului: între ei este și orbul și șchiopul, femeia însărcinată și cea în durerile nașterii; o mare mulțime se întoarce înapoi aici! 9. Plîngînd vin, și îi duc în mijlocul rugăciunilor lor; îi duc la rîuri de apă pe un drum neted pe care nu se poticnesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
face așa! Intenționat. Îi e prea teamă să-mi arate că sunt specială. Dar mă face să simt asta. Dacă Îmi spune, de exemplu, că arăt bine, se Întoarce imediat și le spune tuturor celorlalte fete că arată bine. Încrederea oarbă a lui Desert Rose o umplea, ca de obicei, de exaltare, iar Kitty era, ca de obicei, sceptică. Dacă se asigura doar că nu o făcea să se simtă specială, pur și simplu pentru că nu o plăcea? — Vrei să ieșim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să-l sune la prânz. Scoase cartea lui de vizită din buzunarul de la blugi, o privi și Începu să se joace cu ea. Nu voia să renunțe la Matthew, dar el nu o sunase, dispăruse, iar efectul dezastruos al loialității oarbe stătea la aceeași masă cu ea, cu ochii umflați și inima zdrobită. 11:56. Oare n-ar fi fost mai bine să-l sune pe Ted și să scape de toate Întrebările astea? Pe la prânz, telefonul lui Desert Rose sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
căsătoriți - se prefac tot timpul; se pricep atât de bine să joace teatru! — Deci crezi că Matthew e unul dintre acei oameni imperfecți care au o integritate aparte? o Întrebă ea zâmbind ironic. — Nu mă Îndoiesc de asta. Dragostea e oarbă! Te-ai gândit câte femei a iubit și a abandonat până acum, ca să rămână singur și să nu aibă copii? continuă Carmen fără milă. — Nu-mi pasă. — O să vezi. Aventura ta s-a consumat, n-o să se Întoarcă. Olga reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Îl sărută distant pe obraz. Bill Blitz plecă furios că se chinuise În zadar. Cum vrei, tu ai de pierdut, nu-ți poți da seama ce partidă bună sunt pentru că ești Îndrăgostită de-un nerod. Însă nu numai dragostea era oarbă, ci și justiția- după cum avea să afle Desert Rose. 22 Ultimul tangou la Paris, primul tangou la Închisoaretc "22 Ultimul tangou la Paris, primul tangou la Închisoare" Kitty se trezi târziu În dimineața de după Sf. Valentin, visând Încă pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
tău plac. Spune, ți-e foame, așez masa...?” Încercă să-i raspundă Însă nu bolborosi decât unele cuvinte fără Înțeles. Atunci Îi făcu un semn negativ cu mâna În timp ce privirea lui bolnavă Îi cerea Îndurare. Carla Însă, În furia ei oarbă nu Înțelese ori nu vroia să Înțeleagă primejdia de moarte În care Tony Pavone se scufunda În abis cu fiecare secundă consumată!! Se dezlănțui. „De la un timp te porți foarte urât cu mine, recunoști? Te Întreb și mă Întreb. Cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ne luptam cu toții pentru cele douăsprezece mameloane : Sweeny, Chucky, Luweena, Feenie, Mutt, Peewee, Shunt, Pudding, Elvis, Elvina, Humphrey, Honeychild și Firmin (adică eu, al treisprezecelea copil). Mi-i amintesc pe toți, foarte bine. Erau niște monștri. Chiar și așa cum erau, orbi și golași, În primul rînd golași, tendoanele și mușchii le pulsau deja vizibil În membre, sau așa mi se părea mie atunci. Eu am fost singurul născut cu ochii larg deschiși și acoperit cu un strat modest de blăniță moale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
pot veni." 21. Cînd s-a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s-a mîniat, și a zis robului său: "Du-te degrabă în piețele și ulițele cetății, și adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi și șchiopi." 22. La urmă, robul a zis: "Stăpîne, s-a făcut cum ai poruncit, și tot mai este loc." 23. Și stăpînul a zis robului: Ieși la drumuri și la garduri, și pe cei ce-i vei găsi, silește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
a luat masa cu prietenii, în timp ce ea îl aștepta acasă cu sufletul la gură, toată ziua, până noaptea târziu... Când, de fapt ar fi trebuit să stea lângă dânsa neclintit, să o lase să-l privească nesățios, cu dragostea ei oarbă... să-i ude mâinile ei dragi cu lacrimile lui... Dar, n¬a făcut-o!... N-a făcut-o!... și ce păcat!... ”- N-a facut-o!... Și, ce păcat, ce păcat!... Zadarnic îl încearcă, acum poate, părerile de rău!” Își zise
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
rațiune în această selecție?!... se întrebă Iorgu. Oamenii religioși, unele religii susțin că prin suferință ispășești niște păcate, îți purifici sufletul pentru viața veșnică. -De ce, oare, există suferință în lume?!... Cum să mai ai idealuri, când există pe pământ orbi, surzi sau nebuni!... Cum să te bucuri de lumina pe care altul, poate, n-o vede, sau de sunetul pe care altul nu-l poate auzi... Nu te simți un hoț?!... Oare, n-am furat-o noi toți, lumina celor
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
vital periodic al anului care va începe... Finalul acestui ciclu periodic al naturii, este un moment de odihnă și meditație... Și, astfel, Iorgu continuă să mediteze... Afară se aude numai mugetul vântului dezlănțuit bezmetic, izbind în pereți și-n ferestrele oarbe, ca niște aripi grele de păsări de pradă. În casă era întuneric... Doar, candela de sub icoană răspândea rotocoale de lumină roșie, tremurânde, pe pereți. După atâta suferință, Iorgu vindecat într-un fel de întâiul delir... putea gândi un pic mai
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
acele lacrimi pline de suferință se vor abate asupra noastră ca o avalanșă de durere? De ce lăsăm răul să ne inunde viața? De ce nu privim copilașul de lângă noi ca pe o oază de bucurie? De ce unii oameni sunt atât de orbi încât își distrug propria fericire, ascunsă sub chipul blând al unei ființe a cărui păcat este doar acel zâmbet sincer? De ce...poate doar pentru că nu am descoperit comoara din inima unui copil, comoară ce ascunde toate visele și dorințele noastre
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
că, avînd frică doar de Înaltul nostru Creator vom deveni pe cât de Înțelepți, pe atât și de curajoși, biruind orice altă spaimă sau simplă aprehensiune, recăpătând Încrederea deplină În noi Înșine și În semenii noștri. Nutrind o Încredere neclintită, chiar oarbă, În Domnul nostru Iisus Hristos, vom ajunge nu numai să nu ne pese de torturi, nici măcar de moarte, ci și s-o dorim din tot sufletul, dacă prin aceasta contribuim la apărarea credinței și a Țării. Iar prioritatea nr. 1
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
închiși, am putut să privesc mai detașat, în închipuire, camera aceea și am zărit într-un colț lucrul pe care mă așteptam să-l găsesc acolo: o păpușă urâtă de cârpă, cu trăsăturile feței desenate cu pixul, zăcând cu ochii orbi în tavan. Am adormit și am visat că eu și sora mea găsiserăm într-un sertar niște filme vechi, cu imagini în negativ, și ea le lungise ca pe niște bastoane lucioase, de vreo jumătate de metru, le pusese în
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cuprins de rușine că se lăsase pradă furiei, o ieșire de nepermis în fața unui necunoscut care altădată, după cum pretindea el, făcuse parte din lumea ficțiunii lui. - Știu că e prea frumoasă pentru mine, dar în starea ei chiar frumusețea e oarbă la urât. Gura domnului Fischer se uscase de tot. Între timp portarul venise lângă ei ca „să-l apere pe domnul regizor“ de asaltul „diletanților“. - Ce vrea? întrebase el scurt. - O vrea pe Nina de nevastă, gemuse domnul Fischer, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
oboselii și enervării, ajunsese la concluzia că era mai bine să-și realizeze decizia luată în mod automat. Din fericire, recunoscu acele speculații negative ca fiind ceea ce erau; și în felul acesta enervarea lui nu se transformă într-o furie oarbă, așa cum i s-ar fi întâmplat unui bărbat de modă veche. Corvoada luă sfârșit în mod neașteptat. Asta se întâmplă atunci când, aruncându-și privirea de-a lungul unui coridor la fel de fără rost ca și celelalte zări o pată de lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
bruneta cu ochi albaștri, buze parcă se dăduse cu botox și ochi mongoloizi. Era cu 9 ani mai tânără ca mine. Tocmai îmi cumpărasem un apartament cu 2 camere și obosisem de muncă, singurătate și a venit săptămâna aia chioara, oarbă. Corespundea cu ce voiam eu, să fie cu studii superioare, a doua generație și să îmi placă. Totuși, două lucruri: unul nu l-am știut și pe altul l-am ignorat, crezând că îl voi putea controla. Cel neștiut a
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]