8,364 matches
-
un festivism care îi „înnobilează” pe beneficiari și le conferă legitimitate istorică, care împarte lumea în buni (ai noștri) și ceilalți. În paralel cu școala se desfășoară un alt tip de educație, mai lejeră, dar și mai subtil-persuasivă, cunoscută în pedagogie sub numele de educație nonformală. Ne referim la educația prin literatura pentru copii și tineret, alternativă la educația formală a școlii, dar promovând același „umanism” educativ în numele idealurilor socialiste. Este vorba de literatura „cutezătorilor”, mult gustată în urmă cu două-trei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trei lumi sunt interconectate: nu există una fără alta, dar nici nu se confundă. Acțiuni ce pornesc din lumea a doua o traversează și pe cea de-a treia, reîntorcându-se în cea de-a doua, așa cum ar fi produsele pedagogiei sau unele cure terapeutice psihanalitice. Doctrina lui Popper și altele similare nu au fost serios combătute în esența lor, prin care subliniază existența acelei realități umane ce ființează în afara persoanelor individuale, a gândurilor și trăirilor subiective ale acestora. Totuși, o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1891, Brașov), folclorist. Fiu al preotului Gheorghe Cioflec, C. beneficiază de o bună educație, având profesor la Gimnaziul Greco-Catolic din Brașov, printre alții, pe Iacob Mureșianu. Se bucură de sprijinul lui Andrei Șaguna pentru a urma la Viena cursuri de pedagogie, absolvite în 1853. A funcționat ca institutor la diferite școli din Brașov și va milita, în această calitate, pentru înființarea Reuniunii Învățătorilor Români din districtul Brașovului. La Brașov, C. devine colaboratorul lui G. Barițiu, de la care va primi prețioase îndrumări
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
Association for the Advancement of Science), corespunzătoare academiilor europene, căreia i-a devenit în 1934 chiar președinte. De asemenea, a fost membru al multor academii și asociații prestigioase: British Psychological Association, Comenius Educational Association (Cehoslovacia), Societatea Științifică de Medicină și Pedagogie din Leningrad, American Philosophical Society, American Academy of Arts and Sciences și National Academy of Science. Erau recunoașteri ale vastei opere a lui Thorndike și ale contribuțiilor sale decisive la creșterea cunoașterii psihologice și pedagogice. Încă din 1886 a formulat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și infatigabile. Ele s-au dovedit, dimpotrivă, scumpe, stupide și neperformante pedagogic. Și totuși, câteva dintre teoriile și principiile lui Skinner au supraviețuit. Le regăsim în teoria curriculumului și designul instituțional. Într-o măsură mare, ele sunt implicate și în „pedagogia web” și în Internet - care au transformat lumea într-un uimitor global village. Dar calculatorul nu este o mașină de învățare. Este o mașină de informare. „Mașinile de educație” nu sunt posibile. Există doar „mașini” de învățare și de educațieț
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
2003), Creativitatea, Polirom, Iași. Cornelius, H.; Faire, S. (1996), Știința rezolvării conflictelor, Știință și Tehnică, București. Coser, L. (1964), The Function of Social Conflict, The Free Press, New York. Crețu, C. (1997), Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași. Cristea, S. (2000), Dicționar de pedagogie, Litera Internațional, Chișinău. Cucoș, C. (2002), Pedagogie (ediția a II-a), Polirom, Iași. Cucoș, C. (coord.) (1998), Psihopedagogie, Polirom, Iași. Danielson, C. (1996), Enhancing Professional Practice. A Framework for Teaching, Association for Supervision and Curriculum Development (ASCD), Virginia. Davey, G.
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
S. (1996), Știința rezolvării conflictelor, Știință și Tehnică, București. Coser, L. (1964), The Function of Social Conflict, The Free Press, New York. Crețu, C. (1997), Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași. Cristea, S. (2000), Dicționar de pedagogie, Litera Internațional, Chișinău. Cucoș, C. (2002), Pedagogie (ediția a II-a), Polirom, Iași. Cucoș, C. (coord.) (1998), Psihopedagogie, Polirom, Iași. Danielson, C. (1996), Enhancing Professional Practice. A Framework for Teaching, Association for Supervision and Curriculum Development (ASCD), Virginia. Davey, G.; Cullen, C. (eds.) (1988), Human Operant Conditioning
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Creative Organization Theory: A Resource Book, Sage Publications, Londra. Moscovici, S. (coord.) (1998), Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Polirom, Iași. Mucchielli, A. (2002), Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare, Polirom, Iași. Mucchielli, R. (1982), Metode active în pedagogia adulților, Editura Didactică și Pedagogică, București. Mullins, L.J. (1993), Management and Organisational Behaviour, Pitman Publishing, Londra. Myers, D.G. (1990), Social Psychology, McGraw-Hill Publishing Company, New York. Neacșu, I. (1999), Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București. Newcomb, T.M.; Turner, R.H.
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a II-a revăzută și adăugită), Polirom, Iași. Pânișoară, I.-O.; Iucu, R. (2000), Formarea personalului didactic - raport de cercetare (1 și 2), Editura UMC, București. Păun, E. (1999), Școala - abordare sociopedagogică, Polirom, Iași. Păun, E.; Potolea, D. (coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Polirom, Iași. Péretti, A. de; Legrand, J.-A.; Boniface, J. (2001), Tehnici de comunicare, Polirom, Iași. Petty, A.E.; Cacioppo, J.T. (1996), Attitudes and Persuasion: Classic and Contemporary Approaches, Westview Press, Oxford. Potolea, D. (1989
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
importante texte trimise de Maiorescu: Despre progresul adevărului în judecarea operelor literare (1883) și Din experiență (1888). Dintre cele două articole a lui A. D. Xenopol, iese în relief cel intitulat Realism și idealism (1883). Mai apar studii de psihologie și pedagogie, semnate de I. Popescu, fost membru al „României june”, eseuri ale lui I. G. Sbiera despre limba română și despre unitatea intereselor naționale, precum și un studiu de estetică al lui St. Velovan. Marcând pătrunderea definitivă a junimismului în Transilvania, almanahul
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
principiu"68 chiar în Fiziolog. De la sfântul Augustin 69 și până la orice exeget al iconografiei creștine medievale (numesc doi, pe care i-am consultat cu stăruință și care transmit nu doar o imensă cantitate de informație sistematizată, ci și o pedagogie a științei: Louis Réau și Louis Charbonneau-Lassay), s-a observat acest lucru: contextul este cel care conferă o anumită interpretare simbolului animalier. Bestiarul lui Hristos și cel al lui Satan își împart protagoniștii: prezența cutărui animal într-una din cele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sindrom al copilului bătut”și inițiază mișcarea de prevenire a abuzului și neglijării copilului: International Society for Prevention of Child Abuse and Neglect (ISPCAN). în primele clase, la școală, copiii se confruntă uneori cu doamne învățătoare care mai aplică încă pedagogia dură în care palmele, trasul de păr sau liniarul sunt instrumente de educare a copiilor. Un fost student, o persoană timidă și blândă, cu frecvente manifestări de bâlbâială în exprimările verbale, povestea că doamna învățătoare îi bătea pe copii cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de bâlbâială în exprimările verbale, povestea că doamna învățătoare îi bătea pe copii cu bățul, la fundul gol, culcați pe catedră. Acest lucru se petrecea în urmă cu 20 de ani și avem motive să credem că o astfel de pedagogie nu mai poate fi întâlnită nici măcar în cele mai izolate școli din România. în clasele mai mari, violența „pedagogiei”profesorilor scade, dar elevii se bat între ei și sunt hărțuiți de colegi mai mari sau de persoane din afara școlii pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe catedră. Acest lucru se petrecea în urmă cu 20 de ani și avem motive să credem că o astfel de pedagogie nu mai poate fi întâlnită nici măcar în cele mai izolate școli din România. în clasele mai mari, violența „pedagogiei”profesorilor scade, dar elevii se bat între ei și sunt hărțuiți de colegi mai mari sau de persoane din afara școlii pentru a plăti taxe de protecție. Hărțuirea în școală (bullying) Fenomenul hărțuirii colegilor este larg răspândit în școlile noastre. în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Cert este că în această ipostază nu e vorba deci doar de anexarea unui prefix, cel de psiho, deoarece remedierile sunt de fond, fiind vorba de un domeniu prin excelență transdisciplinar, care reclamă cooperarea dintre psihologie, medicină, antropologie, epidemiologie și pedagogie. Rămânând fideli poziției vehiculate de Donovan (1991, apud Reidesser, Fischer, 2007), obiectul de studiu al acestui nou câmp disciplinar se referă la traumele naturale (cutremure, inundații, incendii etc.) și cele provocate deliberat sau fortuit de cruzimea umană. Focusându-se prioritar pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
literare cu pofta de viață. „Ceea ce el [copilul rănit de viață] cunoaște în memoria și în corpul său este trăirea stranie, venită fără să știe prea bine de unde, a unei dorințe intense de viață.” Aș reaminti aici faptul că în pedagogie se consideră că cel mai semnificativ dar pe care o mamă îl poate face copilului său este pofta de viață. Șerban Ionescu (2008, pp. 4-5) ne prezintă o definiție sintetică a rezilienței persoanei, axată pe trei caracteristici: 1. capacitatea de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihofizic. în general, acele condiții care întrerup continuitatea vieții individului, stabilitatea mediului și a interacțiunilor, predictabilitatea evenimentelor sunt factori de stres fizic. în realitate, categoriile de stres sunt mai puțin delimitate și se manifestă cumulat. 3.6. Practica: pentru o pedagogie a rezilienței 3.6.1. A crește copii rezilienți într-un cunoscut articol publicat de M. Rutter în 2007, „Resilience, competence and coping”, autorul face câteva remarci esențiale cu privire la specificul rezilienței și diferențele între reziliență, factori de protecție, trăsături de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru a explica reziliența. ținând seama de cele de mai sus, considerăm că mediul de viață al copilului, familia și comunitatea pot „asista” reziliența copilului și că în virtutea studiilor existente, a informațiilor care vin din neurobiologie, se poate construi o pedagogie a rezilienței. într o lume cu o dinamică confuză, cu o violență mai mult sau mai puțin evidentă în cotidian, prea adesea letală, avem datoria, ca adulți, ca familie, comunitate, ca societate, să ne centrăm eforturile pe protecția copiilor și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
puțin evidentă în cotidian, prea adesea letală, avem datoria, ca adulți, ca familie, comunitate, ca societate, să ne centrăm eforturile pe protecția copiilor și pe sprijinirea rezilienței lor. Creșterea copilului, atât în familie, cât și în sistemul educativ, necesită o pedagogie a rezilienței. Scopul ultim al unei astfel de pedagogii ar fi dezvoltarea abilităților copilului de a reflecta, de a se bucura, de a fi fericit și de a relaționa armonios cu ceilalți. Capacitatea de reflecție antrenează toate funcțiile cognitive, inclusiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca adulți, ca familie, comunitate, ca societate, să ne centrăm eforturile pe protecția copiilor și pe sprijinirea rezilienței lor. Creșterea copilului, atât în familie, cât și în sistemul educativ, necesită o pedagogie a rezilienței. Scopul ultim al unei astfel de pedagogii ar fi dezvoltarea abilităților copilului de a reflecta, de a se bucura, de a fi fericit și de a relaționa armonios cu ceilalți. Capacitatea de reflecție antrenează toate funcțiile cognitive, inclusiv creativitatea și capacitatea de a soluționa problemele ivite, într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primi dragoste, reprezintă o resursă pentru reziliență, dar și o dovadă a rezilienței. în ce mod părinții, educatorii, vecinii, adică toți adulții competenți din jurul copilului pot facilita dezvoltarea rezilienței lui? în neurobiologie (Siegel, 2003), sunt formulate câteva principii ale unei pedagogii orientate spre dezvoltarea rezilienței copilului: 1. Comunicarea emoțională cu copilul. Comunicarea emoțională este o formă de comunicare anterioară comunicării prin cuvinte, care acompaniază și nuanțează orice formă de comunicare verbală sau nonverbală. Calitatea comunicării emoționale cu copilul depinde în mare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cât și administrația fac ca școala să fie aproape lucru de prisos". De unde și concluzia la care ajungea: „Școala va fi bună când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni care să știe administrație, finanțe și economie, politică, învățătorii pedagogie, pe când adică, va fi școala școală, satul sat și omul om, precum e în toată lumea, iar la noi ca la nimeni". Rămânea, totuși, cu grijă față de soarta învățământului, a învățătorilor și a elevilor și recomanda: „România Revizorul școlar al județului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Talleyrand-Périgord Breviarul nebuniilor curente, Luca Pițu Candid în Țara Sfântă, Régis Debray Cuplul, Suzanne Lilar Despre libertate, Lord Acton Despre sentimentul tragic al vieții, Miguel de Unamuno Despre sinucidere, Émile Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol Dragoste și pedagogie, Miguel de Unamuno Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Evoluția creatoare, Henri Bergson Filosofia lui Dostoievski, Nikolai Berdiaev Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle Fizica dragostei, Rémy de Gourmont Gîndind Europa, Edgar Morin Incantația sîngelui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dicționarului explicativ al limbii române, performanța este definită ca fiind „un rezultat deosebit obținut într-un anumit domeniu de activitate practică” sau „succes deosebit obținut intr-un domeniu de activitate; record”. Performanța (engl. performance, achievement) se definește conform Dicționarului de pedagogie (Horest Schaub și Karl Zenke) ca fiind măsura în care un individ rezolvă cu succes o problemă sau o sarcină; gradul însușirii anumitor conținuturi, priceperi, deprinderi, cunoștințe, atitudini. Performanța este rezultatul unor acțiuni încheiate sau aflate în desfășurare (de exemplu
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
formula o judecată de valoare” (Bobboir Q. A., La Méthode des tests en pédagogie. Problèmes D'evaluation et psychométrie,1985), iar Viganò Renata susține că „evaluarea presupune un demers de identificare a valorilor” (Viganò R., L’educatione ai valori, în Pedagogia e vita, 1993) Yvan Abernot propune definiția conform căreia „evaluarea constă întro măsurare și o apreciere cu ajutorul criteriilor, a atingerii obiectivelor sau a gradului de apropiere sau de proximitate a unui produs al elevului în raport cu o normă”, sau „în
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]