21,807 matches
-
cu pasărea singuratica de pe acoperiș,/care pe aripa bisericii în zori cântă cu foc. Lumea trece,/se uită mirata sus și pleacă./ Nimeni nu se oprește în loc să o asculte... (Doar Domnul ,Cântecul Păsării pe Acoperiș”, Editura RawEx Com, 2014). Inspirația poetica este inefabila, discretă, tainica: „Fii precum privighetoarea./ Cântând/nimeni ne se arătă// Când mai aproape/ Când mai departe/în crângul înverzit.// (Precum privighetoarea). Pentru a putea scrie, poetul are nevoie să se retragă din lume să poată citi, să se
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
ți-a rămas decât/acest trist vechi aluat,/Cuvântul//Framanta-l îndelung,/dă-i ultima potrivită formă/asemeni inimii tale.// Rumeneste-l bine/în cuptorul dragostei./ Apoi scoate-l dulce mirosind a lumină// Și-l împarte celor flămânzi,/Poete ! (Ars poetica). Poetul este peste măsură de darnic și generos încât ne dezvăluie din însăși tainele laboratorului sau intim de creație unde ne spune ca prinde din zbor duhul inspirației și șoaptă divină și nu face decât să le fixeze pe hârtie
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
ai florilor culturale ale neamului, bulbii de lumină sufletească îngropați acolo temporar până la sfântă înviere din morți de la sfârșitul veacului. Iar când are bună dispoziție sufletească, ori este trist și îngândurat și îl vizitează din nou îngerul sfânt al inspirației poetice părintele stă la un potir de roua de vorbă cu mierlele și privighetorile și le mângâie aripile trudite precum odinioară Sfanțul Francisc de Assisi, precum Pan și Orfeu. După aceea, ca prin minune, încurajate de privirile blânde și caritabile ale
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
în pustie îl caută pe Domnul „Cu aripile mari, obosite/suie sa-ntampine zorii,/Precum odinioara-n pustie/mulțimile însetate de Tine//” (Păsările). Și cum cântecele păsărești, trilurile de bucurie inaltoare până la ceruri, se aseamănă atât de bine cu limbajul poetic, părintele traduce și pune pe versuri cântecul păsărilor, imaginile minunate ale naturii și creației văzute de sus numai de ochii păsărilor și de imaginația bogată, aforistica a poetului. Altfel nu l-ar fi ascultat și înțeles păsările care nu au
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
Vivaldi, iar poetul plânge și se roaga, surâde că în simfoniile lui Mozart printre lacrimi de vis: „Privighetoarea tace-n zori/ Ea toată noaptea a cântat./ A plâns într-una, s-a rugat/De ce va trebui să mori ?!// (Privighetoarea). Imaginile poetice șanț de o sensibilitate, candoare și tandrețe rar întâlnite: „Cireșul mic s-a înstelat!/cu flori de aur și rubin,/uimit atunci m-am aplecat/ca să-l sărut pe creștet lin.// Dintr-un toiag de lemn uscat/Pe care gazele
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
să vină/ Să o contemple și să ia lumină:/Frumoasă, blândă, nouă, ireala.// (Magnolia înflorind...”). Comuniunea cu natura, iubirea pentru fauna și floră „piciorului de plai” de la Cernica, a cateorva frunze căzute și însingurate, atinge apogeul milei și al sensibilității poetice: „Am adunat de pe jos/câteva frunze căzute/înfrigurate de plâns//Le-am luat cu grijă/și le-am pus în chilie/pe masa de scris.// Am zis: să fie cât mai aproape/ Iarnă această care vine/o vom petrece împreună
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
chipul celui adormit intru Domnul: „Se duce clipă! Și ce dacă!/Cu ea și noi ne ducem! Fie!/E alta pace, armonie,/ Pe chipul celui care pleacă.” (Copacii’s plini de poezie). Părintele protosinghel și-a pus harul și darul poetic în slujba bisericii Domnului și, precum Arghezi cândva, alăturând cu inspirație și măiestrie de artizan „slova de foc și slova făurita” a ridicat „acatiste” și stihuri de laudă și slavă de o rară frumusețe sfinților Domnului. De pildă, „Acatistul Sfanțului
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
turistic, ci un jurnal de pelerinaj sufletesc, spiritual. Într-o astfel de vizita fiecare vede de fapt ceea ce căuta. Părintele are darul de a vedea cu ochii induhoniciti și lumnati de viziunea biblică și hagiografica. Mai mult are și darul poetic al scrisului, al povestitorului înțelept, si toate la un loc fac lectură jurnalui vie și memorabilă chiar și pentru cel care n-a ajuns încă pe pământul pe care a călcat cândva Mântuitorul lumii. La întoarcere, părintele protosinghel aduce „nisip
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
Grecu: „Jurnalul unui poet pelerin în Țară Sfântă”, Editura Agol, 2015) Părintele protosinghel Ignatie Grecu a publicat poezii în reputabile publicații culturale și literare din țară și străinătate și importanți scriitori și critici literări au scris articole elogioase despre darul poetic al sfinției sale. De asemenea, părintele a publicat un număr impresionant de cărți de poezie de o înaltă valoare estetică și poetica, mult apreciate de iubitorii de frumos și de Dumnezeu: „Bucură-te (poeme)”, Editura „Lumină din lumina”, 1992;“Mierea singurătății
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
unei gheișe, iar policromia și varietatea formelor aduc un plus de valoare. Dacă mă întrebați astăzi cine este Alexandra Ardusădan, v-aș spune că nu știu, dar știu în mod sigur că iubește poezia și că după dobândirea unei culturi poetice extinse, aprofundate, prin lecturarea operelor marilor poeți români, ruși, francezi, englezi și asiatici, vom putea discuta despre un glas poetic distinct al Chioarului. 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: Rapsod
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
v-aș spune că nu știu, dar știu în mod sigur că iubește poezia și că după dobândirea unei culturi poetice extinse, aprofundate, prin lecturarea operelor marilor poeți români, ruși, francezi, englezi și asiatici, vom putea discuta despre un glas poetic distinct al Chioarului. 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
din recenziile celor ce s-au aplecat cu atenție asupra cărților sale ( Constantin Lupeanu, Livia Ciupercă, Cristian Livescu, preot Vasile Lăiu, arhimandrit Ciprian Grădinaru, Cezarina Adamescu, Marian Constandache, Petruș Andrei și subsemnatul, Simion Bogdănescu). Autoarea nu și-a așezat arta poetică nici la începutul , nici la sârșitul cărții. A preferat în interior. Concepția sa despre poezie și misiunea poetului se găsește în poemele „Binecuvântare”, „Poetul”, „Ce preț are o poezie”. Preluând metrica versului popular, Dorina Stoica identifică întreaga ei creație cu
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
poezie și misiunea poetului se găsește în poemele „Binecuvântare”, „Poetul”, „Ce preț are o poezie”. Preluând metrica versului popular, Dorina Stoica identifică întreaga ei creație cu Fecioara Maria - este Poezia! Ea se roagă către pururea Fecioara să-i dea harul poetic necesar ca să-și salveze ființa de la uitare „Umple-mă de har/ Maică, dar din dar,/ Jertfă și altar,/ Mielușică blândă,/ Inimă ce cântă,/ candelă aprinsă,/ Flacără nestinsă,/ Floare îmbobocită,/ Precistă iubită!/ Roua dimineții,/ Tu ești maica vieții,/ Albă iasomie,/ Maică
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
pentru evoluția scrisului său este aceea a schimbării. Pentru că după mine , reprezintă această Antologie un capitol încheiat. Ca să nu cadă în manierism (și așa poezia religioasă impune o manieră care, la un moment dat , reprimă emoția lirică și duce imaginarul poetic la o fundătură cum a observant poetul Lucian Blaga pentru lirica tradițională interbelică românească). Va trebui să caute noi teritorii vizionare, noi expresii, noi sensuri creatoare. Pentru că orice hieratism al imaginilor și al sensurilor oprește fantezia creatoare și duce la
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
între plăcerea simțurilor și asceza! Theodor Rapăn este un stilist care tinde spre perfecțiune. În viziunea lui, poetul trebuie să fie preocupat de așezarea în plan estetic a stărilor ce țin de noblețea umană. Sobrietatea și concizia, izvorâte din limbajul poetic, definesc stilul poeziei lui, conferindu-i expresivitate. Interogațiile și exclamațiile retorice, enumerația în structura poetica a frazei, inversiunile topice dau strălucire textului, argumentând originalitatea stilului. Sensibilitatea creatorului cunoaște o linie ascendentă, alimentată fiind și de o imaginație bogată. În oglindă
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
de completat, Pe șevaletul tăi totul armonios, Se împletesc! Trece o fată, cu mișcări zvelte, Prin lunci cu smarald împodobite, În așteptarea unei serbări galante, Sub braț un mic radio cu tranzistori, O însoțește o melodie zglobie, E un cadru poetic, e chiar poezie, Sub sălciile pletoase, pe o bancă nouă, Se așează după ce înainte a cules, Un buchețel de flori pline de rouă. Asta observând ne dă de înțeles! Rita Pavone în ritmul ei caracteristic, Pare optimistă la sfârșit de
PREMIERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365561_a_366890]
-
optic, - semnalul cromatic, - artă acestei artiste este intr-adevar pictură, de vreme ce trezește atâtea asociații și senzații concordante, atâtea percepții de vis. Este un fantastic optimim și calm, la limitele realității văzute, care realitate se integrează liric, fără voie, în contexte poetice de tip irealist, ca metaforă reușită în vers. Afinități uneori cu Turner și alteori cu Yves Tanguy și Masson fac să ,,dateze” operele în chip diferit. ...Este ca o visare cu pleoapele deschise...Năluciri splendide, irizări de lumini concordante, musical
VIRGINIA BAZ BAROI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365012_a_366341]
-
Marian, faptul că Doamna profesoară Ana Dumitrescu a făcut acest neprețuit dar, total dezinteresat, este semn al recunoașterii, în primul rând a calității scrisului... Titlul poeziei, ca un testament, conturează, cu mare admirație dimensiunile iubirii sincere...”;Gheorghe Parlea: „Această interpretare poetică a prelungirii vieții... dincolo de viață, prin urmașii noștri, e copleșitoare. Cu atât mai mult cu cât ea vine dintr-o proximitate a existenței fenomenului Labiș. Îi sărut și eu, anonimul, mâna Doamnei profesoare Ana Dumitrescu pentru reușită”;Zuba Ecaterina:” Minunate
ECOURI LA... COPIILOR MEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365055_a_366384]
-
în regimul trecut. Condițiile erau acceptabile, serveam masa la cantina Academiei, iar serile petrecute împreună cu bibliotecri din toată țara, au rămas neșterse în amintirea noastră. Acolo am cunoscut-o pe Ana Blandiana, venită să susțină o prelegere și un moment poetic, pe Nicu Alifantis, care a susținut un spectacol, pe scriitorii Eugen Jebeleanu, Dan Tărchilă și mulți alții. Întotdeauna colega mea de cameră era Olguța Popescu sau, în altă serie, Maria Constantinescu-Mazozi. Niciodată nu ne-am certat, nu ne-am bârfit
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
de toată țara. Cine spunea: bibliotecara de la Șantierul Naval, spunea: bibliotecă model, activități model, de răsunet, noutate, inventivitate, atracție la lectură pe toate căile: proiecții de filme, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, procese literare asupra unor opere, spectacole, recitaluri poetice, biblioteci volante, dragoste de cuvânt, voie bună, spiritualitate înaltă. Toate acestea, adunate sub un singur nume: Olguța Popescu. Continuatoarea activității ei, Ștefania Goldu a avut ce învăța și prelua de la această mare iubitoare de carte, ducând mai departe mesajul de
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
în viața fiecărui om, alunecări furtunoase ale trăirilor în cascadele existenței, așa după cum există clipe de tăcere sau de strigare, de iubire sau de ură, de marmoree simțire sau de incandescență. În amalgamul de stări și vibrații ce transgresează spiritul poetic, răsar timid muguri de gând, poleiți cu roua inocenței, renăscând apoi în „iarba cerească” unsă cu mirul binecuvântării. Acestor minunați muguri se dedică poetul, supraveghindu-le creșterea, cu speranța așternerii lor între nemuritoarele file de carte. Există poeți mari sau
„IUBIRE FĂRĂ MANUSCRIS” – VOLUMUL DE DEBUT SEMNAT CARMEN HUZUM (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365092_a_366421]
-
în urmă. Bijutierule tu taie-n aur flori, Dansatorii cu mișcări se avântă, Cântăreții îți produc fiori, Fiecare în vreun fel ne-ncântă. Poetul își clădește prin cuvinte, Din visuri un mare Univers, Cu versul merge mereu înainte, Urmărind eternul poetic crez. Referință Bibliografică: DĂRUIRE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 937, Anul III, 25 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DĂRUIRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365150_a_366479]
-
în suflet această operă populară, de o construcție cu totul aparte, și nu a mai lăsat-o să plece decât după ce a trecut-o prin alambicul creației sale și a reîmprospătat-o cu puternica forță a recreerii într-un limbaj poetic autentic. Îmbrățișând valorile secular-românești ale basmului și transpunându-l în poezie, autorul ne oferă reîntâlnirea cu bucuria curată a copilăriei, concomitent cu prelevarea substraturilor basmul, cu o maturitate spirituală care presupune o experiență de viață pentru a putea pătrunde înțelesurile
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
câte un strop de rouă în colțul ochilor cuprinși de „Dorurile lumii toate:/ Dor de mamă, dor de tată”. Bogăția de idei este pusă în valoare și de frumusețea versurilor în pur stil clasic, cu o deplină acuratețe a tehnicii poetice. Poemul strălucește prin limbajul liric, prin ritmicitate și muzicalitate. În timpul lecturii ești însoțit, parcă, de o melodie psalmodică ce sugerează vechimea și rezistența la modele trecătoare. Versurile par să se aștearnă singure pe hârtie, cu o mare ușurință sub presiunea
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
Acasa > Orizont > Opinii > NU MAI ESTE UN JOC SAU ” PARCURGEREA DRUMULUI DE LA INOCENTUL JOC LA MATURITATEA POETICĂ” PREFAȚĂ DE GHEORGHE A. STROIA Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 940 din 28 iulie 2013 Toate Articolele Autorului O nouă carte, un nou vis, o nouă șansă de a aborda - prin joc (și) nu în joacă - viața
NU MAI ESTE UN JOC SAU ”PARCURGEREA DRUMULUI DE LA INOCENTUL JOC LA MATURITATEA POETICĂ” PREFAŢĂ DE GHEORGHE A. STROIA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365138_a_366467]