19,544 matches
-
oportunităților pentru satisfacerea preferințelor ideale ale indivizilor este credința sa că această versiune a welfarismului nu poate fi subminată de o obiecție adresată acestuia de către Amartya Sen. Obiecția constă în observarea faptului că preferințele actuale ale indivizilor sunt preferințe adaptative, preferințe influențate de circumstanțele sau împrejurările în care trăiesc aceștia. De pildă, mulți indivizi au dorințe foarte modeste pentru că sunt convinși că nu-și pot îndeplini dorințe mai ambițioase (de pildă, pentru că nu dispun și nici nu se așteaptă să dispună
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
puțină individualitate, cu toții au învățat poate să-și păstreze dorințele în linie cu situația lor neplăcută. Lipsurile lor sunt cuprinse și integrate în matricea interpersonală de împlinire a dorințelor"17. O societate dedicată promovării idealului egalizării (oportunităților de satisfacere a) preferințelor actuale ale indivizilor i-ar nedreptăți prin urmare, pe cei cu preferințe extrem de reduse ca urmare a adaptării dorințelor la circumstanțele severe în care trăiesc. În scrierile sale mai recente Arneson a abandonat, însă, acest concept subiectivist al bunăstării în favoarea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cu situația lor neplăcută. Lipsurile lor sunt cuprinse și integrate în matricea interpersonală de împlinire a dorințelor"17. O societate dedicată promovării idealului egalizării (oportunităților de satisfacere a) preferințelor actuale ale indivizilor i-ar nedreptăți prin urmare, pe cei cu preferințe extrem de reduse ca urmare a adaptării dorințelor la circumstanțele severe în care trăiesc. În scrierile sale mai recente Arneson a abandonat, însă, acest concept subiectivist al bunăstării în favoarea unuia obiectivist 18. Astfel, Arneson nu mai înțelege bunăstarea ca satisfacere a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
au o îndreptățire mai slabă pentru un nou organ (...). Slăbirea îndreptățirii lor nu este o formă de pedeapsă care le-a fost impusă din exterior, ci ceva pe care ei înșiși îl aduc asupra lor ca urmare a propriilor alegeri, preferințe și acțiuni de-a lungul timpului"32. Este de menționat, de asemenea, că egalitarienii șansei sau interpreții acestuia nu sunt întotdeauna de acord în privința implicațiilor acestei teorii a dreptății în privința distribuției serviciilor de îngrijiri medicale. Astfel, unii dintre aceștia au
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
egalității de acces în favoarea unuia suficientist. Din perspectiva acestuia din urmă, accesul egal trebuie să fie accesul la un nivel "adecvat" de servicii medicale, unul pe care societatea să și-l permită fără a priva de o finanțare rezonabilă alte preferințe sau valori umane decât sănătatea. Însă, deși nu este atins de acest reproș al lui Fried, egalitarianismul suficientist nu scapă, totuși, de un alt contraargument invocat de Fried. Argumentul observă că egalitarienii sunt nevoiți să accepte ca justă limitarea calității
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cit., p. 85. 15 Ibidem, p. 86. 16 Richard Arneson, "Liberalism, Distributive Subjectivism, and Equal Opportunity for Welfare", ed. cit., p. 163. 17 Amartya Sen, Commodities and Capabilities, North Holland, Amsterdam, 1985, p. 191. Pentru o abordare detaliată a problemei preferințelor adaptative, a se vedea Jon Elster, Sour Grapes: Studies in the Subversion of Rationality, Cambridge University Press, Cambridge, 1983, ch. 3. 18 A se vedea, spre exemplu, Richard Arneson, "Welfare Should Be the Currency of Justice", în Canadian Journal of
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
aceste împrejurări apar destul de evident particularitățile individuale ale atenției, percepției, memoriei, gândirii și limbajului, trăsături caracteriale și temperamentale. De asemenea, activitățile la liberă alegere, prin conținutul și modul lor de desfășurare, pot fi un bun prilej pentru cunoașterea dorințelor și preferințelor, a aptitudinilor și a celorlalte trăsături de personalitate. De exemplu, unii copii ar sta ore întregi să deseneze, să lipească sau să modeleze, în timp ce alții se dovedesc instabili, trec repede de la o activitate la alta. Posibilitățile de cunoaștere pe calea
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
greutate.” Astfel, din acest exemplu, se poate observa cum anumite laturi ale personalității omului, care ar putea trece neobservate, se dezvăluie în mod evident din analiza rezultatelor activității sale. Se observă o dezvoltare unilaterală a copilului; el dovedește, de pe acum, preferința pentru ocupații „intelectuale”, dar este cu totul neîndemânatic în activitățile manuale. Alți copii, dimpotrivă, își dezvoltă posibilitățile tocmai în aceste activități cu caracter practic. Din analiza desenelor sau a unor obiecte confecționate de copii, pot fi constatate unele posibilități ale
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
pe Zaharia în fața necunoscutului. Acest sentiment este accentuat și de remarcile trecătorilor față de starea jalnică a atelajului lui Luca, remarci care sporesc în sarcasm pe măsură ce călătorii se apropie de destinație. Sunt prezentate totodată impresiile scriitorului față de peisajul moldovenesc, dimpreună cu preferința sa pentru peisajul montan dinspre vest, pe care căruța îl lăsa în urmă, în raport cu zonele de pe malul stâng al Siretului ăacolo unde, cum spune Luca, "apa-i rea și lemnele pe sponci; iar vara te înăduși de căldură, și țânțarii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
atitudinea conducătorilor celei de a doua Internaționale fără a-și asuma însă o ruptură definitivă. Cîteva luni mai tîrziu, ei se întîlnesc din nou la Kienthal și pun bazele unei structuri de socialiști opozanți. Dacă majoritatea delegaților refuză să urmeze preferințele maximaliste ale lui Lenin, o radicalizare a pozițiilor lor este totuși perceptibilă, o radicalizare corespunzînd de altfel unei realități în fapt. Războiul nu s-a sfîrșit la capătul cîtorva luni, și încă și mai puțin a cîtorva săptămîni, așa cum mulți
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
se apelează la un organism de certificare acreditat care trebuie să certifice ca sistemul de management al calității îndeplinește cerințele standardelor din seria ISO 9001 / 2000. În principal, condițiile ce trebuie satisfăcute se referă la: * cerințele contractuale; * condițiile pieței sau preferințele clienților; * cerințele reglementate; * riscul managementului; * motivarea scopurilor organizației referitoare la dezvoltarea calității interne. Sistemul de management al calității astfel implementat este supus în permanența acțiunii de îmbunătățire, prin revederea periodică a eficacității și adaptabilității. Obiectivele auditului: * să determine conformitatea sau
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
regim de Închiriere; d) dispeceratele sunt obligate că În momentul solicitării serviciului de transport de către un client, la cererea expresă a acestuia, să Îl informeze În legătură cu tariful sau gamă de tarife pe care le practic) taxiurile deservite și să respecte preferință clientului; e) să controleze respectarea de către transportatorii autorizați a obligațiilor ce derivă din prevederile contractelor de dispecerizare Încheiate cu aceștia; f) să nu aplice practici discriminatorii privind deservirea transportatorilor autorizați; g) să nu aplice practici prin care să dețină controlul
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
în acțiune simbolică. Firește, sensul veridic nu se va deforma în nici o altă parte atît de ușor; aceasta nu împiedică faptul ca, prin intermediul tuturor superstițiilor, ofranda să simbolizeze renunțarea la bunurile pămîntești (promisiunea de a nu exalta dorințele), expresie a preferinței acordate principiului "divin", în acest mod poate omul spera să se arate demn de abundența bunurilor (fecunditatea), imaginată ca răspîndindu-se pe pămînt grație divinităților binevoitoare. Expresia simbolică a sacrificiului nu are sens decît dacă recunoștința simbolizată de ceremonii influențează complicațiile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de consum și de producție a sportului. S-a creat, mai ales în ultimele cinci șase decenii, necesitatea imperioasă pentru dezvoltarea unui cadru legal, cu aplicații specifice care să se dezvolte și să fie organizat în funcție de particularitățile domeniului și de preferințele celor care practică sportul. S-a făcut astfel trecerea de la modelul vechi al amatorismului și voluntariatului la un sistem organizat, care are în centru fanii, celebritățile apărute în sport, profitul și nu în ultimul rând managerul. Acest cadru legal s-
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
calitativ manageriate prin achiziția noilor produse și oferirea accesului clienților la inovație, valorile socio-culturale ale mediului în care funcționează complexul de fitness pot pune adevărate probleme cadrelor de conducere. Independența, tinerețea văzută ca un produs în sine, libertatea de exprimare, preferințele religioase, patriotismul, atitudinea față de responsabilități, principiile morale după care se 29 ghidează sunt doar câteva din alte numeroase variabile care alcătuiesc mediul cultural și social în care operează complexul și la care acesta este extrem de sensibil, dacă avem în vedere
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
furnizorilor cu care se impune o colaborare, întreprindererea însăși, distribuitorii, concurența, toți sunt agenți cu care se lucrează și pe care, deși de proveniență externă, firma îi poate evalua, controla mult mai bine, față de care poate opta și manifesta anumite preferințe, spre deosebire de elementele ce provin din macro-mediu. Lanțul furnizori firmă intermediari clienți constituie axa centrală a micromediului, iar concurența și publicul sunt reazemele pe care se sprijină și jaloanele după care se orientează »13. Piața țintă în cazul unui complex de
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
Plus (Ediția a II aă, Ed.Polirom, Iași, 2004, pag. 274 30 imperativ pentru o organizație să cunoască cine sunt clienții, ce nevoi se doresc a fi satisfăcute, cum pot ajunge la clienți, când, dacă și cum se modifică anumite preferințe ale clientului, studiul de piață fiind unul din elementele centrale ale deciziilor manageriale. Clienții sunt destinația finală spre care sunt canalizate eforturile firmei, în cazul complexului, serviciile neputând fi prestate fără « contribuția » clientului (o programare nu se poate face fără
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
satisfacția personalului văzută raportat la realizări individuale, înțelegere, acceptare și integrare în personalitatea proprie a misiunii, politicilor și procedurilor firmei, pe istoricul fiecărui angajat talente, experiență, hobby-uri, specializări, comportament la locul de muncă și/sau manifestarea expresă a unor preferințe aici apar raportări în care se precizează cât de des o anumită sarcină sau rol este asumată de un angajat, feed-back-ul angajaților, informații privind beneficiile și compensațiile. Astfel, dacă satisfacția angajatului poate fi «intuită» relativ corect prin supraveghere și întrebări
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
XVIII-lea), metodologia sa a fost extrem de controversată. Edificiul său s-a înălțat pe o serie de platitudini și simplificări de genul : "indivizii preferă mai multe bunuri decît mai puține", "indivizii sunt capabili să-și ordoneze opțiunile după ordine de preferințe", "mărfurile sunt divizibile", "indivizii aleg acea opțiune pe care o preferă" etc. Edificiul a integrat și un complicat aparat matematic, în dorința de a demonstra că într-adevăr "omul e un animal care calculează" și de a dobîndi un prestigiu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este concepută ca fiind formată dintr-o mulțime de agenți care interacționează liber pe piață, prin schimburi de bunuri și servicii, ignorîndu-se celelalte tipuri de interacțiuni. Acești agenți sunt prezentați ca fiind raționali, bine informați și maximizatori ai propriilor interese. Preferințele lor sunt prezentate ca fiind complete și coerente. Cadrul instituțional garantează respectarea contractelor și pedepsește comportamentele incorecte. Economiștii clasici erau convinși că li-berul schimb pe o piață liberă conduce la o or-ganizare sistematică și eficientă a vieții eco-nomice, dacă există
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fim foarte precauți în ce privește existența situațiilor de echilibru și optimalitate din pricina condițiilor pe care acestea le necesită și care le fac cvasi-imposibile în realitate. Economiștii clasici, ca Adam Smith, David Ricardo și John Stuart Mill nu puneau mare preț pe preferințele sau opțiunile consumatorilor. La ei accentul cade pe producție, pe factorii de producție (capital, muncă și pămînt) și pe ofertă (vezi "legea debușeelor" a lui J. B. Say, care spune că orice produs își creează piața). Agenții economici erau priviți
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nu se poate realiza decît ex-post, ori după război... Chestiunea este să producem teorii bazate pe concepte ex-ante, care să ne permită să anticipăm evoluția fenomenelor și proceselor și eventual să putem interveni la timp. Apoi, ce ne facem cu preferințele și opiniile din care se formează anticipările agenților și care sunt inobservabile? Cum explicăm termenul de valoare, care a stat o vreme în centrul preocupărilor economiștilor? Problematica evaluării aserțiunilor și practicilor științei economice joacă un rol central în filosofia științei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu un liber arbitru, care face comportamentul său practic impredictibil. Aici nu putem avea legi, deși putem constata numeroase regularități. Sau putem avea, cel mult, legi psihologice sau sociale, în măsura în care și acestea există. Comportamentul omului e mult influențat de credințe, preferințe și anticipări, sau dorințe. Așa cum arată Knight, oamenii pot face greșeli cu impresia fermă că au acționat în modul cel mai corect cu putință, sau pot să nu recunoască realitatea faptelor, ei lucrează mult cu imaginația, iar imaginația este cum
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de raționalitate imanentă naturii umane, se ajunge foarte curînd la deducția logică a unui sistem economic particular, economia de piață capitalistă, prezentată drept sistemul economic ideal. Sunt lămuritoare cuvintele lui Adam Smith: "Îndepărtîndu-se în întregime toate aceste sisteme fie de preferințe, fie de constrîn-geri, sistemul simplu și facil al libertății naturale se prezintă singur și se stabilește în între-gime. Orice om, atîta timp cît nu împiedică legile justiției, rămîne în deplină libertate de a urma drumul pe care i-l indică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
umane. Din-colo de problematicile filosofiei (Hume) sau ale psihologiei (Bentham) comportamentelor individuale, miza conduce de asemenea spre ordi-nea socială. Chestiunea centrală a utilitarismului privește, într-adevăr, trecerea de la individual la colectiv, avînd drept corolar o interogație privind compararea gusturilor sau preferințelor indivizilor. Hume, ca și Bentham admit posibilitatea comparațiilor interpersonale privind utilitatea. Pentru primul, ea se bazează pe simpatie, în timp ce al doilea procedează la reducerea utilităților individuale la valori nu-merice (monetare) obiective. Această diferență arată opoziția perspectivelor, între, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]