7,015 matches
-
ancheta pe care aceasta ar fi trebuit să o desfășoare în privința directorului SRI. Cu privire la acest aspect, Curtea constată deficiențele sistemului de control instituit de către stat în ceea ce privește SRI. Astfel, Curtea consideră că atunci când un cetățean informează un reprezentant al poporului cu privire la pretinse nereguli în cadrul unui organism al statului, acest reprezentant, care mai este și membru al comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității organismului respectiv, trebuie să se sesizeze asupra faptelor și să nu lase totul în seama acțiunii unei persoane private
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
că instanțele au refuzat să verifice dacă respectiva clasificare "strict secret" părea justificată având în vedere eventualele date culese de SRI și să răspundă la întrebarea dacă interesul menținerii confidențialității informațiilor prevala față de interesul public de a lua cunoștință de pretinsele interceptări fără drept. În opinia Curții, instanțele interne nu au urmărit să examineze cauza sub toate aspectele, limitându-se la a constata doar existența autorizațiilor impuse prin lege. Or, după cum s-a arătat mai sus, apărarea reclamantului implica două aspecte
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
lege. Or, după cum s-a arătat mai sus, apărarea reclamantului implica două aspecte, și anume, pe de o parte, inexistența autorizațiilor și, pe de altă parte, absența unor circumstanțe care să constituie o amenințare la adresa siguranței naționale și să justifice pretinsa interceptare a convorbirilor telefonice ale unui mare număr de oameni politici, jurnaliști și membri ai societății civile. 112. În plus, Guvernul nu a prezentat Curții documente relevante și convingătoare pentru a justifica clasificarea "strict secret" a informațiilor divulgate de reclamant
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
joc, concluzionează că atingerea adusă dreptului la libertatea de exprimare a primului reclamant, în special a dreptului său de a comunică informații, nu era "necesară într-o societate democratică". Prin urmare, a fost încălcat art. 10 din Convenție. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 și § 3 lit. d) din Convenție 121. Primul reclamant denunță o încălcare a dreptului său la un proces echitabil și invocă art. 6 § 1 și § 3 lit. d) din Convenție, ale cărui părți relevante sunt
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
încă de la început că cererea formulată de reclamant are două capete, care trebuie examinate separat: pe de o parte, lipsa independenței și a imparțialității obiective a instanțelor militare și, pe de altă parte, lipsa imparțialității subiective a Tribunalului Militar. 1. Pretinsa lipsă a independenței și a imparțialității obiective a instanțelor militare 135. Primul reclamant evidențiază că, în temeiul Legii nr. 54/1993 , judecătorii din cadrul instanțelor militare sunt ofițeri activi și angajați ai armatei, care trebuie să se supună disciplinei militare și
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
întrunit pe deplin condițiile de independență și de imparțialitate și subliniază că în ultimă instanță cauza a fost judecată de o instanță obișnuită, respectiv Curtea Supremă de Justiție. 137. Având în vedere că cererea reclamantului se referă în principal la pretinsa lipsă a independenței judecătorilor militari și că persoana în cauză a invocat aceleași argumente - respectiv apartenența judecătorilor militari la structura armatei și faptul că acuzarea era reprezentată de Parchetul Militar, compus din ofițeri activi - pentru a contesta imparțialitatea instanțelor militare
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de o instanță independentă și în mod obiectiv imparțială a fost respectat. Rezultă că această parte a capătului de cerere este în mod vădit nefondată și trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 lit. a) și § 4 din Convenție. 2. Pretinsa lipsă a imparțialității subiective a Tribunalului Militar 142. Reclamantul apreciază că Tribunalului Militar i-a lipsit imparțialitatea prin prisma declarațiilor făcute de C.L., președintele completului de judecată, care ar fi spus "[o] să-l rad pe Bucur". Reclamantul subliniază că
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție în ceea ce privește procedura penală împotriva primului reclamant. Rezultă că acest capăt de cerere este în mod vădit nefondat și trebuie respins în temeiul art. 35 § 3 lit. a) și § 4 din Convenție. IV. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 8 din Convenție 152. Al doilea și al treilea reclamant, tată și fiică, consideră că dreptul lor la respectarea vieții private a fost încălcat prin interceptarea fără drept a convorbirilor lor telefonice, între 16 noiembrie 1995 și
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de protecție împotriva arbitrariului impus de art. 8 din Convenție, în ceea ce privește păstrarea de către SRI a datelor culese în activitatea sa de interceptare a convorbirilor telefonice. Prin urmare, Curtea consideră că, în prezenta cauză, acest articol a fost încălcat. V. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 13 din Convenție 166. Reclamanții susțin că nu au avut la dispoziție nicio cale de atac internă efectivă care să le permită să se plângă de nerespectarea drepturilor garantate prin articolele sus-menționate. Aceștia invocă art. 13 din
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
sale și că, prin urmare, înscrierea sa nejustificată în categoria persoanelor care reprezintă o amenințare la adresa siguranței naționale i-a cauzat un grav traumatism psihic. 176. Guvernul consideră că primul reclamant nu a dovedit existența unei legături de cauzalitate între pretinsele încălcări ale Convenției și prejudiciul material pe care l-ar fi suferit. În plus, subliniază că respectivul a fost trecut în rezervă, dar nu și-a pierdut gradul militar. În cele din urmă, Guvernul apreciază că nu pot fi făcute
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
În cele din urmă, Guvernul consideră că cererile reclamanților formulate cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral sunt excesive în raport cu jurisprudența Curții în materie. 177. În ceea ce privește cererea primului reclamant cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material, Curtea observă că prejudiciul pretins nu a fost susținut de documente justificative. Prin urmare, nu este necesar să se acorde o despăgubire cu acest titlu. 178. În schimb, Curtea consideră că reclamanții au suferit un prejudiciu moral incontestabil. Ținând seama de încălcările constatate în privința acestora
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerile autorului privind aspecte ce țin de aplicarea legii de către organismele abilitate, precum și cele referitoare la pretinsa încălcare de către prevederile de lege criticate a unor alte acte normative decât Legea fundamentală nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora
DECIZIE nr. 166 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252507_a_253836]
-
publice, de interes economic general sau fiscal, de interes edilitar, de interes social, cultural, istoric etc., cu condiția ca aceste limitări să nu atingă însăși substanța dreptului de proprietate". În final, se arată că autorii obiecției de neconstituționalitate nu motivează pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 102 alin. (1) din Constituție, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra obiecției de
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
stabilirea filiației față de mamă aparține copilului și se pornește, în numele acestuia, de către reprezentantul său legal. ... (2) Acțiunea poate să fie pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii. ... (3) Acțiunea poate fi introdusă și împotriva moștenitorilor pretinsei mame. ... (4) Dreptul la acțiune este imprescriptibil. ... (5) Dacă însă copilul a decedat înainte de a introduce acțiunea, moștenitorii săi pot să o introducă în termen de un an de la data decesului. ... III. Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei Articolul 424
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul lui legal. ... (2) Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii. ��... (3) Acțiunea în stabilirea paternității poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. ... Articolul 426 Prezumția filiației față de pretinsul tată (1) Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepțiunii. ... (2) Prezumția este înlăturată dacă pretinsul tată dovedește că este exclus
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
minoră, sau de către reprezentantul lui legal. ... (2) Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii. ��... (3) Acțiunea în stabilirea paternității poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. ... Articolul 426 Prezumția filiației față de pretinsul tată (1) Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepțiunii. ... (2) Prezumția este înlăturată dacă pretinsul tată dovedește că este exclus ca el să îl fi conceput pe
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii. ��... (3) Acțiunea în stabilirea paternității poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. ... Articolul 426 Prezumția filiației față de pretinsul tată (1) Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepțiunii. ... (2) Prezumția este înlăturată dacă pretinsul tată dovedește că este exclus ca el să îl fi conceput pe copil. Articolul 427 Termenul de prescripție (1) Dreptul la acțiunea
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. ... Articolul 426 Prezumția filiației față de pretinsul tată (1) Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepțiunii. ... (2) Prezumția este înlăturată dacă pretinsul tată dovedește că este exclus ca el să îl fi conceput pe copil. Articolul 427 Termenul de prescripție (1) Dreptul la acțiunea în stabilirea paternității nu se prescrie în timpul vieții copilului. ... (2) Dispozițiile art. 423 alin. (5) se aplică în
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
conceput pe copil. Articolul 427 Termenul de prescripție (1) Dreptul la acțiunea în stabilirea paternității nu se prescrie în timpul vieții copilului. ... (2) Dispozițiile art. 423 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. Articolul 428 Despăgubiri (1) Mama copilului poate cere pretinsului tată să îi plătească jumătate din: ... a) cheltuielile nașterii și ale lehuziei; ... b) cheltuielile făcute cu întreținerea ei în timpul sarcinii și în perioada de lehuzie. ... (2) Mama poate solicita aceste despăgubiri chiar și atunci când copilul s-a născut mort sau
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
în tăgada paternității poate fi pornită de către mamă în termen de 3 ani de la data nașterii copilului. ... (2) Dispozițiile art. 429 alin. (3) și art. 430 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător. ... Articolul 432 Tăgada paternității de către pretinsul tată biologic (1) Acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde tată biologic poate fi admisă numai dacă acesta face dovada paternității sale față de copil. ... (2) Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții tatălui biologic. Dacă acesta
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
de obligația prevăzută la alin. (1) pretinzând că ar putea acorda surplusului de apă o altă destinație decât satisfacerea necesităților curente. El poate ��nsă cere despăgubiri suplimentare proprietarului aflat în nevoie, cu condiția de a dovedi existența reală a destinației pretinse. Articolul 608 Întrebuințarea izvoarelor (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuințare izvorului ce ar exista pe fondul său, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul fondului inferior. ... (2) Proprietarul fondului pe care se află izvorul nu poate
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
terților deliberat o aparență convingătoare în acest sens răspunde față de terții de bunăcredință întocmai ca un asociat. ... (2) Societatea nu va răspunde față de terțul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terțului în eroare. ... Articolul 1.922 Răspunderea asociaților oculți Asociații oculți răspund față de terții de bună-credință ca și ceilalți asociați
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
de bunăcredință întocmai ca un asociat. ... (2) Societatea nu va răspunde față de terțul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terțului în eroare. ... Articolul 1.922 Răspunderea asociaților oculți Asociații oculți răspund față de terții de bună-credință ca și ceilalți asociați. Articolul 1.923 Interdicția emiterii instrumentelor financiare (1) Societatea nu poate
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
se poate opune urmăririi silite pornite de un alt creditor, însă are dreptul de a participa la distribuirea prețului bunului, în condițiile legii. ... Articolul 2.499 Stingerea dreptului de retenție (1) Dreptul de retenție încetează dacă cel interesat consemnează suma pretinsă sau oferă retentorului o garanție suficientă. ... (2) Deposedarea involuntară de bun nu stinge dreptul de retenție. Cel care exercită acest drept poate cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescripției extinctive a acțiunii principale și dobândirii bunurilor mobile de către posesorul
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251083_a_252412]
-
sau în numele fiului ei. 89. În lumina celor de mai sus, Curtea consideră că doamna M. și-a menținut statutul de reclamantă pentru toate capetele de cerere invocate în fața Curții, cu excepția sesizării în temeiul art. 3 din Convenție. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3, 8 și 13 din Convenție 90. Reclamanții au susținut că omisiunea autorităților naționale de a asigura protecția adecvată a celui de-al doilea reclamant față de presupusele acte de agresiune sexuală comise de tatăl său, separarea primei
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]