6,015 matches
-
172). Plasarea unui ICD implică și decizii etice, medicul curant trebuind să discute deschis cu pacientul privind păstrarea sau acceptul pentru recuperarea dispozitivului la momentul decesului acestuia (173). 8.5. Concluzii În prezent se pune un accent deosebit de important pe prevenție și pe modificarea factorilor de risc cardiovascular la vârstnici, ținând cont de faptul că atât rata spitalizărilor, cât și mortalitatea sunt superioare la acest segment populațional. Cu toate acestea, prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici nu este implementată pe scară largă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
Concluzii În prezent se pune un accent deosebit de important pe prevenție și pe modificarea factorilor de risc cardiovascular la vârstnici, ținând cont de faptul că atât rata spitalizărilor, cât și mortalitatea sunt superioare la acest segment populațional. Cu toate acestea, prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici nu este implementată pe scară largă și există bariere care privesc comorbiditățile frecvent identificate, polimedicația, declinul funcțional și, nu în ultimul rând, constrângerile de ordin financiar și lipsa suportului social. Așadar, prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
populațional. Cu toate acestea, prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici nu este implementată pe scară largă și există bariere care privesc comorbiditățile frecvent identificate, polimedicația, declinul funcțional și, nu în ultimul rând, constrângerile de ordin financiar și lipsa suportului social. Așadar, prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici reprezintă o provocare ținând cont de riscurile și bene - ficiile diverselor terapii utilizate, dar și de costuri. De aceea se impune o abordare compre - hensivă a prevenției bolilor cardiovasculare la vârstnici, atât din punct de vedere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
constrângerile de ordin financiar și lipsa suportului social. Așadar, prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici reprezintă o provocare ținând cont de riscurile și bene - ficiile diverselor terapii utilizate, dar și de costuri. De aceea se impune o abordare compre - hensivă a prevenției bolilor cardiovasculare la vârstnici, atât din punct de vedere funcțional, cât și cognitiv și al comorbidităților. Măsurile preventive se bazează nu numai pe schimbarea stilului de viață, pe tratamentul farmacologic și, eventual, pe terapia intervențională sau chirugicală, ci și pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
pacientul vârstnic similar cu adultul tânăr, dar cu un profil al riscului mult superior. De aceea se impune o monitorizare atentă a diverselor măsuri terapeutice cu viză profilactică, pentru a preveni instalarea complicațiilor și a minimaliza riscurile. În același timp, prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici trebuie să fie strict individualizată, să țină cont de dorințele pacientului și să aibă în permanență în vedere creșterea calității vieții acestuia.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
pentru a cunoaște, identifica evoluția familiei sau a eventualelor disfuncționalități (crize conjugale, conflicte, probleme educaționale, probleme sociale sau de altă natură - cu impact asupra armoniei cuplului conjugal sau a familiei ca Întreg); consilierea educațională a familiei În sensul intervenției primare (prevenție) sau În cazul apariției situațiilor de criză; monitorizarea copiilor cu comportamente deviante, consilierea educațională și intervenție; monitorizarea familiilor parțial și/ sau temporar dezintegrate (sindrom Italia Spania). Pentru a putea Îndeplini cu eficiență aceste responsabilități el trebuie să posede un grup
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cele anterioare privind „boala vacii nebune” etc.) au atenționat și Îngrijorat populația În ce privește variatele pericole ce planează asupra sănătății. Impactul asupra comportamentului uman În general a fost și este puternic, reflectându-se În special În comportamentul consumatorului În conduitele de prevenție a bolilor posibile. Aceste conduite sunt susținute și de numărul relativ mare alinstitutelor ce oferă pilule, tincturi, creme și diferite unguente benefice, cu vrtuți curative de Întreținere a sănătății i chiar de Întinerire. Consumul de suplimente alimentare, cum sunt denumite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
coordonată de profesorii Dimitrie Gusti și Henri Stahl, pe baza unor standarde mondiale de vârf. În acea perioadă, asistența socială a devenit o profesie cu un statut bine conturat în contextul celorlalte profesii și cu rezultate notabile în planul cunoașterii, prevenției și recuperării unor probleme majore ce duc la marginalizarea individului și a grupurilor sociale. Astfel, din 1927 până în 1952 formarea asistenților sociali a fost de tip universitar - patru ani; din 1952 până la 1969 a funcționat sub forma unui colegiu postliceal
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au fost corelate, existând numeroase neconcordanțe între ele, dar lăsând și spații neacoperite suficient. Multe intenții bune în construcția sistemului de asistență socială, în timp, s-au transformat în schimbări lipsite de consistență și de sens, mai ales, în planul prevenției riscurilor. Lipsa unor politici sociale coerente și integrate în asistența socială, și nu a resurselor a fost factorul decisiv al debutului ezitant al constituirii întregului sistem cu un destin atât de controversat și de dramatic. Construirea sistemului universitar de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în maternități sunt încă nedezvoltate, nu există nici până în prezent în toate maternitățile câte un asistent social, iar multe dintre locurile create au fost ocupate de asistenții medicali fără pregătire de asistență socială rezultați din restructurarea instituțiilor. Atenția slabă acordată prevenției abandonului se exprimă și în configurația cercetării în acest domeniu. Singurele date consistente în politicile de suport pentru familie și copil se referă la numărul copiilor abandonați și al locurilor din plasament și instituții. Nu există decât cercetări fragmentare asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
face ca acea componentă socială extem de importantă pentru sănătatea individului și a comunității (așa cum apare în toate țările occidentale) să rămână sever subdezvoltată. Rămâne complet nesoluționată nevoia unei asistențe medico-sociale în familie și în comunitate centrate mai ales pe prevenție, dar și pe recuperare. Medicii de familie sunt supraîncărcați și nu sunt sprijiniți de asistenți sociali. Mediatorii medicali pentru comunitățile de romi reprezintă mai degrabă un paliativ care nu acoperă nevoia unei asistențe medico-sociale comunitare eficiente. Ministerul Justiției nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale dezvoltării serviciilor publice de asistență socială trebuie să aibă în vedere: elaborarea unei politici generale privind sistemul public al serviciilor de asistență socială; asigurarea formării specialiștilor și a perfecționării lor profesionale continue; axarea serviciilor de asistență socială generală pe prevenție, dar și pe susținerea familiei în dificultate; stabilirea priorităților naționale în asistența socială; stabilirea standardelor minime de calitate a serviciilor de asistență socială, împreună cu asociațiile profesionale ale asistenților sociali; adoptarea legislativă a codului deontologic al asistenților sociali; dezvoltarea și difuzarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de asistență socială s-au concentrat în cadrul instituțiilor de asistență socială rezidențială (cămine pentru copii, pentru bătrâni sau persoane cu handicap); • lipsa cvasicompletă a sistemului public de servicii de asistență socială în familie și în comunitate a blocat funcția de prevenție și reinserție socială. Acest fapt susține explicația cea mai importantă a persistenței fenomenului instituționalizării, în ciuda eforturilor costisitoare de dezinstituționalizare făcute în ultimul timp; • lipsa cronică a serviciilor de asistență socială pentru tipuri grave de probleme: violența domestică, dependența de alcool
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anexa cu programe majore derulate în ultimii ani) au înregistrat doar succese sectoriale (protecția copilului, sistemul de transferuri noncontributorii), însă fără a reuși obținerea unui înalt grad de profesionalizare sau construcția unei rețele de servicii la nivel local orientat spre prevenție. Opțiunea majoră a planului de reformă propus de legea-cadru a fost orientarea către servicii de prevenire organizate la nivel de comunitate, astfel încât să fie asigurat accesul universal la servicii și să se asigure suport măsurilor de politică socială. Necesitatea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
remarcabile în secolul XX (foarte evidente pentru țările dezvoltate) în privința dezvoltării economice în primul rând, dar și a dezvoltării tehnologiei (inclusiv medicale), a descoperirii fără precedent a unor noi medicamente, a eradicării unor boli înainte mortale, a informării populației cu privire la prevenție/tratament, ceea ce a dus pe parcursul ultimelor șase decenii la o creștere spectaculoasă a speranței de viață și a calității vieții în țările dezvoltate. În ciuda acestor progrese din partea dezvoltată al lumii, în cazul țărilor sărace (sau în curs de dezvoltare) dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
populației și a calității serviciilor de sănătate oferite. Pe de altă parte, experiențe de succes ale unor țări au demonstrat că și unele tipuri de politică socială, precum o strategie de investiție în educație în general și în educația pentru prevenție și comportament sanogen în particular duce, pe termen lung, la un impact pozitiv asupra sănătății populației. Țări în curs de dezvoltare care au făcut investiții crescute în educație, așa-numiții tigri asiatici (Malaysia, Singapore etc.), au demonstrat deja prin indicatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
numiții tigri asiatici (Malaysia, Singapore etc.), au demonstrat deja prin indicatorii obținuți în decurs de 20 de ani progrese în starea de sănătate a populației, prin influența educației asupra mortalității infantile și materne, asupra îmbunătățirii cunoștințelor legate de igienă și prevenție. Se poate spune că, în cazul societăților mai sărace, există un cerc vicios între starea de sănătate și resursele disponibile pentru investirea în sănătate, cerc care poate fii rupt printr-un efort bugetar accentuat de a investi în sănătate pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evitarea răceliitc "Sfaturi utile pentru evitarea r\celii" Există mulți viruși responsabili de producerea răcelii, fiecare cu simptomele și complicațiile lui. Răceala obișnuită durează între două și șapte zile. Cea mai bună cale de a evita expunerea la viruși este prevenția. Încercați să nu vă atingeți ochii, nasul sau gura când sunteți în preajma unor persoane care suferă de răceală și spălați-vă frecvent pe mâini, mai ales înainte de masă. Folosiți bagheta pentru curățarea limbii înainte să vă îmbolnăviți și în timpul răcelii
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
lumină care deranjează ochii. Faceți câteva exerciții de relaxare a mușchilor oculari. Schimbați privirea de la un obiect îndepărtat la unul aflat în apropiere. Rotiți apoi ochii în sensul acelor de ceasornic și invers o dată sau de două ori. Nu exagerați. Prevenția este importantă. Când ieșiți, purtați ochelari de soare. Lumina solară puternică vă poate face să încordați privirile, poate cauza oboseala mușchilor feței și ai gâtului, iar toate acestea duc la dureri de cap. Migrenele. Circulația defectuoasă spre creier, alergiile alimentare
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Bine (8-9 p) Satisfăcător (7 p) Capacitatea de lucru în echipa multidisciplinară ┌───────────────────┬─────────────┬────────────────────┬────────────────────- Foarte bine (10 p) │Bine (8-9 p) Satisfăcător (7 p) Foarte bine (10 p) │Bine (8-9 p) Satisfăcător (7 p) Planificarea activității proprii și stabilirea programelor sociale de prevenție, profilaxie și intervenție socială ┌───────────────────┬─────────────┬────────────────────┬────────────────────- Foarte bine (10 p) │Bine (8-9 p) Satisfăcător (7 p) Utilizarea tehnicilor și metodelor de investigație specifice în identificarea și soluționarea nevoilor beneficiarului de servicii medico-sociale ┌───────────────────┬─────────────┬────────────────────┬────────────────────- Foarte bine (10 p) │Bine (8-9 p) Satisfăcător (7 p
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219323_a_220652]
-
Publice. ... (4) Nevăzătorii cu handicap grav care sunt încadrați în muncă beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază. ... (5) Personalul contractual de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din sectorul sanitar beneficiază de un spor lunar de prevenție, în cuantum de 11% din salariul de bază, care se acordă începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2008. ... ------------- Alin. (5) al art. 13 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 304 din 3 decembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216979_a_218308]
-
304 din 3 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 848 din 17 decembrie 2008. (6) Personalul din unitățile sanitare, inclusiv personalul de specialitate medico-sanitar contractual și funcționarii publici din cadrul autorităților de sănătate publică, beneficiază de un spor lunar de prevenție, în cuantum de 11% din salariul de bază. ... ------------- Alin. (6) al art. 13 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 304 din 3 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 848 din 17 decembrie 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216979_a_218308]
-
Serviciul de ambulanță al municipiului București, și în alte servicii județene de ambulanță acreditate de Ministerul Sănătății prin ordin al ministrului. NOTĂ: În coeficientul prevăzut în coloana "Bază" sunt cuprinse: sporul de vechime în muncă, salariul de merit, sporul de prevenție și cuantumul lunar aferent primelor de stabilitate, pentru toate categoriile de personal din sistemul sanitar care au beneficiat în anul 2009 de acestea. Sporuri și alte drepturi specifice Sporurile pentru condiții de muncă deosebite 1. În raport cu condițiile în care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221968_a_223297]
-
decât cea a Academiei Române *Font 9* NOTĂ: 1. În coeficientul prevăzut în coloana "Bază" sunt cuprinse salariul de merit, sporul de confidențialitate, sporul de stabilitate, sporul de importanță națională și salarii mai mari cu 20% pentru importanță națională, sporul de prevenție, cuantumul lunar aferent primelor de stabilitate, sporul de vechime în muncă. 2. Funcțiile de conducere care se utilizează sunt cele din anexa în care se regăsește activitatea respectivă. 3. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221968_a_223297]
-
30% din suma salariilor de bază. Anexa II/ Gradația corespunzătoare 1. În coeficientul prevăzut în coloana "Bază" sunt cuprinse: sporul de stabilitate, sporul de suprasolicitare neuropsihică, sporul de fidelitate, sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, salariul de merit, sporul de prevenție, cuantumul lunar aferent primelor de stabilitate, sporul de vechime în muncă. 2. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază. Anexa II/ Gradația corespunzătoare NOTĂ: 1. În coeficientul prevăzut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221968_a_223297]