12,874 matches
-
tribord un cap de cașalot și la babord un cap de balenă normală, nu se mai poate scufunda? Ă De ce nu? întrebă Stubb. Ă Nu știu, dar așa zicea strigoiul ăla de Fedallah și mi se pare că se cam pricepe la vrăji nautice, deși mă gîndesc uneori că vrăjile lui n-au să aducă nimic bun pentru corabia noastră. Mie nu-mi place deloc tipul, să știi, Stubb. Ai băgat vreodată de seamă că are un dinte canin sculptat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în vîrfurile cizmelor. Ă Doarme încălțat, nu-i așa? N-are nici un hamac, dar l-am văzut culcîndu-se noaptea pe cîte un colac de parîmă. Ă Da, desigur, tocmai din pricina afurisitei ăleia de cozi. Și-o vîră în gaura colacului, pricepi? Ă De ce-o fi avînd bătrînul atîta de-a face cu el? Ă Presupun că pune la cale o afacere sau un tîrg. Ă Ce fel de tîrg? Ă Păi, vezi tu, bătrînul ține morțiș să pună laba pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
c-o fi avînd Fedallah, Stubb? Ă Vezi arborele mare de colo? îStubb arătă spre corabie). Să zicem că-i cifra unu. Ia acum toate doagele butoaielor din cala vasului nostru și înșiră-le lîngă catarg, în chip de zerouri, pricepi? Ei bine, încă n-ai aflat vîrsta lui Fedallah. Nici la toți dogarii „din lume n-ai putea găsi destule doage pentru zerourile de care e nevoie pentru treaba asta. Ă Bine, Stubb, dar parcă te lăudai adineaori c-o să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unul dintre acei cașaloți îndoielnici care par să se usuce și să moară de un fel de dispepsie sau de indigestie, lăsîndu-și cadavrele aproape în întregime leftere de ulei. Totuși, la timpul cuvenit vom vedea că nici un vînător care se pricepe nu întoarce spatele unui astfel de cadavru, oricît s-ar feri în general de „balenele crăpate“. Pequod era acum atît de aproape de baleniera străină, încît Stubb se jură că vede mînerul sapei sale printre saulele încolăcite în jurul cozii uneia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fericire, corabia avusese, cu o zi-două înainte, o balenă remorcată lîngă bordul ei, așa că palancul cel mare încă nu fusese demontat; enormul cîrlig pentru prins grăsime, care continua să atîrne, curat și uscat acum, fu coborît grabnic spre Ahab. Acesta, pricepînd numaidecît situația, își vîrî coapsa unicului picior teafăr în curbura cârligului îera ca și cum ar fi stat în palma unei ancore sau în furca unui măr), dădu semnalul cuvenit și, agățîndu-se bine, începu să tragă el însuși de capătul liber al
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-o întâlnisem vreodată! - m-am hotărît să o capturez, în ciuda furiei sale năpraznice. Și, închipuindu-mi că saula o să se desprindă sau că dintele de care se agățase putea să se rupă îcăci am niște oameni dați dracului, care se pricep să tragă de-o parîmă), am sărit în ambarcațiunea primului meu secund - domnul Mounttop, aci de față îapropo, faceți cunoștință: domnul căpitan - domnul Mounttop) și, cum spuneam, am sărit în ambarcațiunea domnului Mounttop, care era lipită în clipa aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noastre este la fel de mare ca aceea din zilele lui Pliniu, iar cînd voi ajunge acolo unde se află Pliniu, eu, vînător de balene îîn mai mare măsură decît a fost el) i-o voi spune pe șleau. Căci nu pot pricepe cum se face că, în vreme ce mumiile egiptene îngropate cu mii de ani înainte de a se fi născut Pliniu, nu măsoară în sarcofagele lor mai mult decît măsoară un cetățean din Kentucky îmbrăcat în ciorapi sau poate nici atît; și în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
meserii, legate oarecum de a lui - arta dulgheriei fiind trunchiul străvechi și rămuros, din care s-au desprins numeroasele meserii mai mult sau mai puțin legate de prelucrarea lemnului. Dar pe lîngă calitatea pomenită mai sus, dulgherul de pe Pequod se pricepea de minune la miile de reparații mecanice fără nume, de care e mereu nevoie pe-o navă mare, pornită într-o expediție de trei-patru ani, hăt-departe de civilizație. Era gata oricînd să-și îndeplinească sarcinile obișnuite - să dreagă ambarcațiunile sfărîmate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
meșterești acum, să simt în locul lui un alt picior și anume, piciorul pe care mi l-am pierdut! Vreau să spun, cel de carne și de sînge, dulgherule. N-ai putea să-l refaci pe bătrînul Adam? Ă încep să pricep oarecum, domnule căpitan, zău așa. Da, am auzit niște lucruri curioase pe chestia asta, domnule căpitan și anume, că un om căruia i s-a smuls catargul, ca să zic așa, îl simte mereu, parc-ar avea o mîncărime în locul acela
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dar e prea întuneric ca să te uiți. Atunci, ascultă-mă: eu unul, văd în flăcările alea care-au licărit în vârfurile catargelor, un semn bun, căci catargele sînt înfipte-ntr-o cală care-o să fie plină vîrf cu spermanțet, pricepi matale? Așa că, tot spermanțetul ăla o să urce prin catarge ca seva prin trunchiul unui copac. Da, cele trei catarge ale noastre au să fie ca niște lumînări de spermanțet - ăsta e semnul bun pe care l-am deslușit. în clipa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ia un hap, Doamne, ia un hap! Capitolul CXX MIEZUL NOPȚII. PARAPETUL DE LA TEUGA Stubb și Flask, călări pe parapet, leagă ancorele atîrnate acolo. Ă Nu, Stubb, poți ciocăni cît vrei nodul ăla dar n-o să mă faci niciodată să pricep ce mi-ai zis adineaori. Cît a trecut de cînd spuneai taman pe dos? Nu ziceai că pe orice corabie ar naviga Ahab, corabia aia ar trebui să plătească o poliță de asigurare mai mare, ca și cum ar fi încărcată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să ia foc pe ploaia asta de spumă? Uite, nici tu, omulețule, nu poți lua foc, deși ai părul roșu! Scutură-te, Flask, ești Aquarius, adică vărsătorul! Ai putea să umpli găleți întregi cu apa strînsă în gulerul tău. Nu pricepi că, pentru aceste riscuri suplimentare, societățile de asigurare oferă garanții suplimentare? Uite hidranții, Flask. Și acurn, o să-ți răspund la cealaltă întrebare. Mai întîi, însă, ia-ți piciorul de pe gîtul ancorei ăleia, ca să pot petrece parîma. Și acum, ascultă! Care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
gîtul ancorei ăleia, ca să pot petrece parîma. Și acum, ascultă! Care-i deosebirea între a ține-n mînă paratrăznetul unui catarg pe timp de furtună și a rămîne în apropierea unui catarg care n-are în vîrf nici un paratrăznet? Nu pricepi, zevzecule, că acela care ține-n mînă paratrăznetul nu pățește nimic, dacă nu-i trăznit catargul? Ei, ce mai ai de zis? Nici o corabie dintr-o sută n-are paratrăznet, iar după părerea mea Ahab - da, omule și noi toți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bine! Deodată saula prea încordată se rupse și rămase ca un șarpe lung pe apă: lochul nu mai era! Ă Am sfărîmat sextantul, fulgerul mi-a deviat acele busolei, iar acum marea zăludă îmi rupe saula lochului. Dar Ahab se pricepe să repare totul. Trage, tahitianule, iar tu, omule de pe insula Man, înfășoară! Să vină dulgherul și să-mi meșterească un alt loch - iar tu, matisește saula! Ai grijă!... Se duce acum: pentru el, nu s-a întîmplat nimic, dar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
În permanență sub semnul acestui angajament, În spiritul principialității clasei muncitoare. Iată al doilea punct, a doua cale necesară de dezvoltare a muncii În secțiile S.S.d.R. care și ea trebuie lămurită deplin tuturor oamenilor scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales acei care ar spera să poată transforma secțiile În „cenacle și tribune de oratorie diversionistă”. * Conferința scriitorilor a Început În 25 martie 1949; cu un prezidiu impresionant, din peste 30 de persoane
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-i-ar la-nmormântare! Fagule, tu nu uita, că i-ai tras și-n țepi cândva. Nani, nani țânc peltic n-ai mindir de borangic, dar ți-aducem azi altoi, de gând și podoabe noi». Iar Dan Deșliu, care se pricepe, dealtfel, să chiuie și lăutărește la ospețele vremii noi, știe, cum am văzut, să fie nu numai dirijor de scenă, al poeziei sale, ci și actor și poet, trecând fără cabotinism În haina personajelor sale, cutrierând mulțimile și vorbindu-le
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o astfel de situație, prezentând un sat bântuit de teroarea chiaburului Înfrățit cu Vasile - membru de partid, trădător, omul care lua «vamă pe baltă». Dar, există, pe lângă astfel de nuvele, În care ca și În exemplele amintite la Început nu pricepi de ce mai era nevoie de nuvelă când faptele se puteau expune limpede pe două rânduri, iar concluzia se putea formula sub formă de sentințe. Fiindcă textul nu aduce o idee mai mult. Într-o astfel de istorioară, Nae stă de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-ți Însușești al lecției Înțeles. Și spune-mi: ce anume te-a-mboldit Să studiezi atât de-amănunțit Articolul lui Stalin ce abia Ieri l-ai putut citi și Învăța? - Citind articolul am fost mișcată. Apoi privind spre sala plină, vastă: - Am priceput care-i puterea noastră. Când, În Apus, nemernicii În spume Vor iar să azvârle-n foc Întreaga lume Și cu-ale lor Înveninate bale Urzesc mârșave planuri criminale; În lumea noastră, unde e cuptorul Ce coace ca pe-o pâine
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atuuri ale persoanelor seducătoare. Tocmai pentru că sunt spontane, dintr-odată gâtul lor rigid se destinde, iar capul se înclină și mai mult. Copilul seducător nu aplică nici o strategie. Spuneți-i că „viața e o piesă de teatru” și n-o să priceapă. Puneți-l pe scena unui teatru și va fi un actor minunat până pe la nouă-zece ani, tocmai pentru că nu joacă. Se comportă firesc, este pur și simplu el însuși. Ceea ce riscă să-i distrugă spontaneitatea este conștientizarea importanței celorlalți și
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
sentimentelor pozitive ne destindem și gâtul devine mai suplu. Aceste fenomene par să fie universale. De altfel, faptul că sunt universale face ca, oriunde am merge, să reușim să comunicăm și să ne împrietenim cu ceilalți, chiar și atunci când nu pricepem o boabă din limba interlocutorilor. Toți cei care au călătorit în regiuni în care reperele culturale și lingvistice nu le permiteau comunicarea prin cuvinte „văd”, cu siguranță, ce vreau să zic. Oamenii foarte seducători sunt mai sensibili la emoții decât
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
interacționaseră, foarte des lui Franck i se oferea numărul de telefon al unei persoane, bărbat sau femeie, care dorea să mai stea de vorbă. Cât despre Édouard, primea doar mulțumiri pentru clipele agreabile petrecute împreună. Ceea ce se petrecea atunci am priceput de-abia după câțiva ani, întâlnindu-l întâmplător pe Franck. Între timp se însurase și avea doi copii, dar rămâne la fel. Punea tot atât de multe întrebări, își cultiva la fel de inconștient interesul față de ceilalți. Dat fiind faptul că de la ultima noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
care anihilează orice tentativă de comunicare subliminală. Anumite semne nonverbale indică limpede o atitudine mentală închisă. Persoanele cel mai bine adaptate la ascultarea celorlalți reperează instinctiv aceste semne. Fiind mai bine pregătite pentru situațiile de închidere, adică pentru obiecții, se pricep mai bine să le ocolească. Barierele mentale sunt de trei feluri: cea raportată la afectivitate, cea raportată la critică și cea raportată la etică. Cineva căruia nu-i place o anumită persoană, care nu este de acord cu ea și
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
să-și elimine contradicțiile: „simte mâncărimi”, așadar este pe cale să ajungă la dumneavoastră. Acest tip de micromâncărime exprimă atât scrupulele noastre, cât și greutatea de a ne abandona unui mod de comunicare mai fuzional. Cei care seduc conștient sunt foarte pricepuți la amuțirea scrupulelor partenerilor, îndemnându-i să uite de barierele legate de context (și prin aceasta se deosebesc de oamenii seducători). Dar, seducători sau nu, simțim cu toții uneori dorința de a ne deschide mai mult și suntem cu toții sfâșiați între
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
o tentă de pitoresc. În comentariile de artă, A. are opinii de om care gândește de multe ori în răspăr cu opiniile îndeobște admise. Privirea lui e clară (și dornică de claritate), ascuțită și, în afara oricărei ostentații, nonconformistă. Când nu pricepe ceva, nu se sfiește s-o spună neted. E, în felul lui, un comentator incomod. SCRIERI: Jurnalul unui pseudo-filosof, București, 1992; Privilegiați și năpăstuiți, pref. Mircea Zaciu, Iași, 1992; Cum am devenit creștin, București, 1994; Jurnal în căutarea lui Dumnezeu
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
zile înainte); plantele tratate cu ierbicide; frunzele de nuc și rubarbă, pentru că pot fi toxice pentru unele insecte din sol. Siloz pentru compost Silozul pentru compost trebuie să se afla în fundul grădinii. Unde veți pune compostul? Toată lumea crede că se pricepe cel mai bine la îngrășământ, dar există totuși o regulă de aur care trebuie respectată: nu se separă compostul de sol. Trebuie, într-adevăr, ca viermii să poată urca spre stratul de compost, pentru că, fără ei, procesul de descompunere nu
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]