6,100 matches
-
orice balenieră, dar numai pe Pequod se întîmpla ca maimuța și cel ce-o ținea să fie legați laolaltă. Această perfecționare a metodei obișnuite a fost introdusă chiar de Stubb, eu scopul de a-i oferi harponistului atît de expus primejdiilor, un maximum de garanție în ce privește fidelitatea și vigilența omului care ținea saula în.a.). Friederich Wilhelm Herschel î1738-1822), celebru astronom german. Grilaj glisant atîrnat deasupra porții unei fortărețe medievale. Rîu în statul Illinois îS.U.A.), pe malurile căruia locuiau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de analiză totalitatea informațiilor ce pătrund în sistemul întreprinderii (obținute în cadrul cercetărilor de marketing), informații care, analizate și interpretate corespunzător, asigură decidenților suportul informațional necesar în toate etapele procesului decizional, permițându-le să cunoască mediul în care funcționează, să identifice primejdiile și oportunitățile existente, să evalueze alternativele acțiunilor lor, precum și efectele rezultate. Domeniile de analiză sunt: Întreprinderea cu aspectele legate de resursele sale materiale, umane și financiare (volum, structură, calitate și disponibilitatea acestora), de capacitatea de mobilizare și adaptare a lor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
în știința teoretică. Rămâne încă la ordinea zilei în politică, dar de aceasta nu ne ocupăm aici"1 . Aceeași conștiință de încetarea datoriei critice se vede și la Alecsandri, care, de la 1880, nu mai vorbește nici măcar în scrisorile sale de primejdia stricătorilor de limbă. Dacă la 1880 era vremea ca Maurul să creadă că și-a făcut toată datoria, dacă, adică, după aceea și chiar azi, n-a mai fost și nu mai este nevoie de acea critică, în care se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
educația și clasa lor, pe de alta, ca unul ce știa că împrejurările sociale condiționează pe om. Aiurea (Holera, Calendar pe 1853, Buciumul romîn) analizează, ca critic literar, o baladă populară, pentru a arăta cum se comportă sufletul românului în fața primejdiilor mari; etc., etc. Dar aceste lucruri au fost incidentale în activitatea literară a lui A. Russo. când se desăvârșește cu adevărat Unirea), revistă care a fost "sora României literare", cum o numește Alecsandri și pe care acesta știa unde s-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Alecsandri 2 , dar acest curent, tot purificând limba, tindea la desființarea ei. Pe de altă parte, contactul cu civilizația franceză pricinuind o puternică invazie de elemente franceze, pe lângă cele necesare - neologismele - se îmbulzesc o mulțime de cuvinte de prisos, barbarismele. Primejdia desființării limbii românești a fost mai ales în vremea vechii critici moldovenești: pe vremea când Laurian, Pumnul, Eliade și alții căutau că schimbe limba. Acel care, 1 Specialistul român, p. 77. ă Publicat în vol. Lui Titu Maiorescu - omagiu, Buc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ură politică a moscalilor, de care poate frații de peste munți, ca mai depărtați, nu erau și nu sunt pătrunși ca noi, ne-au aruncat în italienism, în franțuzism și în alte isme, ce nu erau și nu sunt românism, însă primejdiile politice, în cât privește robirea sufletului român, au trecut, adevăratul românism trebuie a-și ridica capul"1 . A. Russo a scris mai mult, a adus mai multe argumente împotriva stricătorilor de limbă decât Maiorescu. În privința literaturii, chestia trebuie privită din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zice că, într-o bucată românească vezi imediat că cutare pasaj e luat din Hugo, cutare din Lamartine, cutare din Byron etc. Ca și în privin-ța limbii, cu care din acest punct de vedere are mare înrudire, literatura e în primejdie a nu mai fi românească. Și, ca și în privința limbii, primejdia cea mare e în vremea vechii școli critice. A. Russo a scris mai mult, a adus mai multe argumente împotriva imitației servile decât dl Maiorescu. Din al doilea punct
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e luat din Hugo, cutare din Lamartine, cutare din Byron etc. Ca și în privin-ța limbii, cu care din acest punct de vedere are mare înrudire, literatura e în primejdie a nu mai fi românească. Și, ca și în privința limbii, primejdia cea mare e în vremea vechii școli critice. A. Russo a scris mai mult, a adus mai multe argumente împotriva imitației servile decât dl Maiorescu. Din al doilea punct de vedere, al calităților artistice, 1 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
imitației servile decât dl Maiorescu. Din al doilea punct de vedere, al calităților artistice, 1 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p. 339. dl Maiorescu a luptat mai mult, a scris mai mult și a adus mai multe argumente. În adevăr, acum primejdia "stricării originalității", cum ziceau cei vechi, în literatură, ca și în limbă, era încă - este și azi -, dar nu mai era așa de mare. Prin lupta vechii școli critice, prin influența câtorva opere bune (Alecsandri, Alexandrescu etc.), prin accentuarea, cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și în limbă, era încă - este și azi -, dar nu mai era așa de mare. Prin lupta vechii școli critice, prin influența câtorva opere bune (Alecsandri, Alexandrescu etc.), prin accentuarea, cu alte cuvinte, a procesului de asimilare a culturii străine, primejdia stricării originalității limbii și a literaturii nu mai este mare: dl Maiorescu, deci, va lupta mai puțin în direcțiile acestea, prea puțin chiar. Dl Maiorescu a fost mai mult împotriva constituției, care era necesară, decât împotriva spiritului străin în literatură
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
era necesar, căci un spirit și o literatură românească existau - în popor. Acum însă, din cauza răspândirii culturii, din cauza creșterii încrederii în sine, după realizarea atâtor visuri mari, țara toată începe a scrie; maculatura literară ia proporții îngrijorătoare, bunul-gust e în primejdie, cum nu fusese mai înainte. De aceea, dl Maiorescu va lupta mai ales împotriva stricătorilor gustului este-tic al publicului. Trebuie să mai adăugăm aici o altă direcție în care a luptat dl Maiorescu mult mai mult decât vechea critică, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cum arată și dl Panu, a trecut întotdeauna drept ateu; transplantarea, în general, a științei pozitive în țara noastră; introducerea și asimilarea ei; lupta împotriva pseudoștiinței; lupta împotriva plagiatului 1 . Și fiindcă pe vremea dlui Maiorescu, ca și pe urmă, primejdia cea mai mare era stricarea bunului-gust și lipsa 1 Plagiatul are o istorie interesantă în țara românească. Acumularea capitalurilor, la început, se datorește în mare parte spoliațiunii, furtului. În acumularea capitalului nostru intelectual s-a întîmplat același lucru. La început
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Negruzzi. Cele câteva puncte de vedere în plus la C. Negruzzi - oarecare accentuare a curentului poporan și mai ales a celui istoric - se datoresc presiunii împrejurărilor de pe vremea sa: am arătat în capitolul precedent că pe vremea lui C. Negruzzi primejdia înstrăinării în limbă și literatură era mai mare decât pe vremea dlui Maiorescu. Mai întîi, C. Negruzzi nu e un "ruginit", e un om nou, civilizat, un om de cultură europeană. Pe vremea sa, un reacționar era un om care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Rar a avut momente de comprehensiune, ca într-o scrisoare din 18722, în care recunoaște că la 1848, și mai înainte, latinismul a avut rost. Dar, ca și dl Maiorescu, de pe la 1880 încetează cu invectivele împotriva latinismului, pentru că de atunci primejdia stricării limbii încetează. În Iorgu de la Sadagura - întîia manifestare critică a lui Alecsandri - el a criticat aproape tot ce avea să critice în viața sa. A criticat și restul de fanarioți, în Comisul 1 P. 3, 5, 6, 34,36
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
păturii grecești suprapuse, "ruina frumoasei limbi vechi" Eminescu o pune în spinarea acelei pături suprapuse. Dar preocuparea lui Eminescu de problema limbii nu are mare însemnătate și e cu totul incidentală în cariera sa de scriitor. Încă o dată: trecuse vremea primejdiei, și Eminescu nu era omul care să sfarme uși deschise. Înainte de a isprăvi cu această chestie, ni se pare interesant a releva o idee pe care Eminescu a exprimat-o în treacăt, dar care este foarte interesantă și care-l
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
citează România literară - încă o dovadă că, și după dispariția ei, ea era cunoscută. (Numai dl Maiorescu să n-o fi cunoscut?) 2 Despre literatură - lucru curios - a vorbit puțin cel mai mare poet al nostru. Nu-i vorbă, nici primejdia înstrăinării literaturii nu mai era atât de mare pe vremea lui Eminescu, dar totuși ea era destul de mare ca să inspire încă grijă, în orice caz era mult mai mare decât primejdia stricării limbii 3 . 1 Ibidem, p. 413 ăCestiuni de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai mare poet al nostru. Nu-i vorbă, nici primejdia înstrăinării literaturii nu mai era atât de mare pe vremea lui Eminescu, dar totuși ea era destul de mare ca să inspire încă grijă, în orice caz era mult mai mare decât primejdia stricării limbii 3 . 1 Ibidem, p. 413 ăCestiuni de pronunție românească. Notițeî. 2 Vezi discuția mai sus. 3 În manuscris s-au găsit însemnări cu privire la caracterul specific național pe care trebuie să-l aibă literatura (vezi M. Eminescu, Poezii populare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bune peste măsură grea"3 . În această fază, Eminescu se ridică cu putere împotriva teatrului francez modern. Eminescu este dintre acei 1 Loc. cit., p. 62, 63. 2 Scrieri politice și literare, p. 347 ăRomanele dramatizate: "Cerșetoarea", "Paza bună trece primejdia rea", "Ucigașul"î. 3 Ibidem, p. 354. ăArt. Teatru.î care, ori de câte ori pot găsi motivul, ocazia sau chiar pretextul de a arunca o săgeată împotriva culturii franceze, o aruncă cu bucurie. La noi antifranțuzismul, cu cât este mai pasionat, cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
curentul critic moldovenesc, dând criticismului o nuanță mai pronunțată de eclectism: dreptul tuturor dialectelor; și admițând, în faza întîi, și oarecare înrîurire a sistemelor lingvistice novatoare. * Dar dacă pe la 1880 problema lingvistică și literară nu mai este atât de însemnată, primejdia înstrăinării fiind în mare parte înlăturată, problema socială se pune cu o putere covârșitoare. 1 Pentru Eminescu, Revoluția Franceză e datorită "instinctelor celtice", iar mișcările revoluționare din Rusia, "instinctelor tartare" (Culegere... p. 98, 99.) ăArt. Elementele streine, Timpul, 30 iulieî
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
99.) ăArt. Elementele streine, Timpul, 30 iulieî. Formele politice și sociale europene, introduse în țară, își dăduseră roadele. Înainte de a fi introduse acele forme, toate clasele sociale își puseseră mari speranțe în ele. Chiar boierimea mai inteligentă, nevăzând o mare primejdie în ele, le îmbrățișase. Iar țăranii, câți or fi știut de reformele ce se pregătesc, vor fi fost mulțumiți și ei. Se părea că acele schimbări vor aduce fericirea generală, bunăstarea tuturor claselor, armonia socială. Dar lucrurile au fost altfel
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
efect al celorlalte. Studiul istoriei e desigur nu numai folositor, dar și indispensabil, nu numai pentru orice om de cultură, dar mai ales pentru un om care se ocupă cu problemele politice și sociale. Dar el poate să aducă și primejdii mari. Numai acela care pricepe viața prezentă, numai acela care are destulă vigoare de a trăi viața prezentă, numai acela care are destulă energie vitală de a voi desfășurarea vie a vieții - "act de creațiune constantă, mișcare, dislocare și improvizație
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atâtor capete eminente de la munca pentru a merge, cuminte și cu discernământ, mai departe - și-a dat roadele sale. Și această absență, pe lângă alte lucruri, explică starea în care suntem astăzi. Căci, dacă limba literară a fost ferită de marile primejdii și urmează a se fixa pe încetul, poate prea pe încetul; dacă literatura românească a devenit autonomă de "politică" și urmează a se naționaliza, apoi starea politico-soci-ală e atât de rea, încît nu este nimeni să n-o constate cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
scopul călătoriei lui Niceta la Roma. Sfântul Paulin nu pomenește nimic de motivul sau durata călătoriei, dar vorbește despre întoarcerea în „patrie” a prietenului său, pe care îl urmărește cu gândul și cu rugăciunea în drumul lung și plin de primejdii, până la îndepărtata Dacie. Niceta va merge departe la dacii arctici, legănat de valurile Mării Egee până la Tesalonic, iar de acolo, înfruntând oboseala unui drum pe jos, va străbate câmpiile filipice ale Macedoniei, va ajunge la orașul Tomis și mai departe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Niceta sesizează că adversarii cântării, sub pretextul unei tăceri cinstite, voiau să lovească în profețiile referitoare la Mântuitorul Hristos. Prin lucrarea sa De psalmodie bono, străbătută de o caldă dragoste față de credincioșii săi, marele misionar îi previne pe aceștia de primejdia ce amenința să destrame farmecul frumoaselor slujbe împodobite cu cântări și le dă îndrumări cu privire la rostul cântării psalmilor în viața lor duhovnicească, fixând și unele reguli pentru ca psalmodierea să-și atingă scopul misionar. Sfântul Niceta de Remesiana considera
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de obște. Cartea a VIII-a, care însumează 22 de capitole, se ocupă cu analizarea și combaterea duhului mâniei. Cassian spune că această patimă ne orbește și ne împiedică să fim înțelepți, drepți, cinstiți, potoliți, feriți de păcate și de primejdii de moarte. El folosește o serie de versete scripturistice pentru a sublinia efectele negative ale mâniei: ,,bărbatul mânios este necinstit“ (Pilde 11, 25); ,,mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu” (Iacov 1, 20); ,,un om mânios ațâță cearta și cel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]