8,125 matches
-
vrei mă ridic și... SAMUEL BECKETT: Nu... Nu. Să vorbim. Să mai vorbim. So ținem tot așa. GODOT (Mirat, agitat): Eu nu știu de unde ies oamenii ăștia. Strada e pustie. Cum se pot aduna atât de mulți pe o stradă pustie? SAMUEL BECKETT: Se poate. Orice se poate. Sunt zile când se poate. GODOT: Uitei, au început să seașeze. Eu zic s o ștergem. SAMUEL BECKETT: De ce so ștergem? Să vorbim. GODOT: O să fie prea târziu. Dacă mai stăm un minut
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
moară cineva. Să nu se înnădească casa nouă de alta veche, căci e rău de moarte în familia acelor case. Cînd pocnește în casă nu-i a bine. Să nu te uiți în casă din afară, pe fereastră, că rămîne pustie. Cînd nu-ți merge bine într-o casă nici după ce ai făcut masle*, atunci ia lemn de la casa din dreapta și de la cea din stînga și afumă casa ta de trei ori. Casele se grijesc totdeauna la sfîrșitul lunii, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de trei ori. Casele se grijesc totdeauna la sfîrșitul lunii, ca să nu se facă juvini prin casă. Să nu scopești în casă în zi de vineri, că se umple de stălnițe*. Să nu fluiere cineva în casă, căci trage a pustiu pentru acea casă. Cînd te muți dintr-o casă în alta, să n-o leși nemăturată și negrijită, că te blăstămă. Ieșind cineva dintr-o casă, apoi se lasă două pîni și sare, ca cei ce vor intra în ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă schiaună cînele de lîngă casă, apoi se crede că va urma vreo nenorocire. Cînd urlă cînele, face a moarte. Atunci să zici de trei ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu, trec duhuri rele pe lîngă casă. Cînd se gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele în bătătură, are să vie oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi diavolul i se pune ca o piatră pe piept, așa că nu se poate scula. Pe potlogul* ce-a rămas de la opinci, să faci cruce, că-și face dracul opinci din el. Dracul locuiește în gropi și pivniți părăsite, case pustii etc. Acel loc unde-a fost cineva ucis de lut* este necurat, și acel ce trece noaptea pe acolo trebuie să rătăcească*. La pîrlirea porcului, să bagi tămîie în foc, să fugă dracul. Cînd îți țiuie urechea, trece dracul pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să spui: „Scoate, drace, ce-ai furat, Că de nu, barba ți-oi înnoda, Și la fusul morii te-oi spînzura.“ După ce-ai găsit ce-ai căutat, desfă nodul. (Gh.F.C.) Dracu’ își duce viața în piatră seacă și în pustii. (Gh.F.C.) Pe locul unde trăsnește a trecut un drac sau un zmeu. (Gh.F.C.) Mamele nu îi lasă pe copii să zică „drac“. (Gh.F.C.) Femeia care a născut un monstru s-a ținut cu dracu’. (Gh.F.C.) Dracu’ poate lua și chip
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buni pentru mușcătură de lup. Să mînjești piciorul stîng de dinainte al vitelor cu baligă, căci astfel lupul nu se va atinge de ele. întîiul copil născut din flori de cătră o fată mare nu trebuie să însereze prin locuri pustii sau pe timpuri grele, că-l mănîncă lupii. Dacă se încunjură pe cineva cu ochi de lup, apoi toți devin dușmanii lui și se uită la dînsul ca la lup. Să nu strigi lupul de pe deal la copii, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sunt antologiile de proză. Se pare că prima tentativă, din 1974, este volumul de "Novelle e Racconti" (Edizioni Mori, Palermo) îngrijit de Francesca Di Miceli Fanara, care a tradus "Archaeus", "Sărmanul Dionis", "Cezara", "Moș Iosif". A urmat "Genio desolato" ("Geniu pustiu"), o amplă nuvelă tradusă de S. Mattesini și M. Farnetti (P. Lubrina Editore, Bergamo, 1989). În anul 2000 a apărut, dacă nu ne înșelăm, la Editura Rizzoli, un substanțial volum de proză eminesciană, "La mia ombra e altri racconti", cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
italiană a traducerii de față, netimorată de juvenilele ampolosități manieriste, de cascade adjectivale, de reiterări și figuri retorice ușor desuete, de naive jocuri sau obscurități, are fluență, relief, vervă, dramatism, culoare, dovada fiindu-ne dată mai cu seama de Geniu pustiu / Genio soltario (am fi preferat deserto), în care recunoaștem dicțiunea din marile poeme tip "Luceafărul", "Mortua est", "Împărat și proletar" (pesimismul ateu), "Venere și Madonă" și, în general, celebrarea străvechiului concept "viața e vis", întrupat de toate cele cinci texte
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
decizia să nu mai se joace deloc în el, fiindcă viața micuților spectatori e pusă în pericol. Apoi, după un an, s-a decis nici să nu se mai repete deloc acolo, fiindcă e în pericol și viața actorilor. Clădirea, pustie, urma să fie demolată. Însă de curînd a apărut un proprietar, din senin, care cere bani ca să permită demolarea ei; și bani nu-s. Deci, clădirea a rămas oarecum în picioare, pînă cînd avea să se ia o altă decizie
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ca să permită demolarea ei; și bani nu-s. Deci, clădirea a rămas oarecum în picioare, pînă cînd avea să se ia o altă decizie. "Unde-i melodrama?" veți întreba, intrigați. Păi nu vă grăbiți, bre!... Fiindcă clădirea nu e chiar pustie; ea are un fel de paznic (un ins ușor handicapat, care doarme jos, la centrală) și un apărător un cîine maidanez pe nume Jenița. Ambii, în subzistența , neoficială, a directorului teatrului. Acesta, de două ori pe zi, le ducea de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
care, scriind, se și citește. Ca în jocul de domino, suprapunerea "tematică" înregistrată într-un punct prilejuiește enunțarea unui subiect distinct, al cărui punct de plecare este acel numitor comun și așa mai departe. Decorul dramei fixat "portul" Cavarna, așezare pustie la malul mării -, pretextul dramei explicit trei ani de despărțire marcați, ireparabil, de trădarea Ioanei -, romanul este ca un jurnal al naufragiului sufletesc. Voltele povestirii descriu un traseu circular, deși romanul se îndreaptă, spre final, către un deznodămînt, o "închidere
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
știau să aibă grijă de ei. Doar nu se băgau unde erau curenții mai puternici, nu erau așa nebuni. Chiar Cornel, care era expert la înot, nu risca. Și apoi acolo mai venea lume, nu era ca și cum ar fi fost pustiu și nimeni nu le-ar fi sărit în ajutor dacă aveau nevoie. Dar astea nu le-au zis adulților, că n-ar fi înțeles. Era de o mie de ori mai bine să tacă. De data asta n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
arse literele roșii, incadescente, trasformîndu-se apoi în cenușă spulberată de vînt! Ar fi mișto. Totuși n-a îndrăznit, pentru c-ar fi făcut fum în cameră și poate-ar fi ars și cîteva obiecte, masa, scaunele, poate și televizorul acum pustiu ar fi fost cuprins de flăcări. Nu i-ar fi păsat prea mult, doar că dragonii s-ar fi supărat și i-ar fi vîndut consola și jocurile sau le-ar fi făcut să dispară în neant. Fără jocuri, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ora aia. Îți lăsa impresia că urmează să se facă curățenie, doar că lipsea femeia cu teul și cu găleata cu apă deja murdară, iar scaunele nu erau încă așezate pe mese. Spera ca și în bucătărie să fie la fel de pustiu. Îi ochise poziția încă de cînd își lua cina, așa că nu i-a fost greu s-o nimerească. Acolo trebăluia o femeie în șorț alb, pe alocuri cu pete de grăsime. Spăla vasele. L-a auzit, în ciuda zgomotului apei, și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
informat și pe Alin despre noul tovarăș de aventură. S-ar fi speriat și n-ar mai fi vrut să meargă. Totuși, spera că termină mai repede pregătirile și o șterg înainte de ora convenită cu Radu. Văzîndu-se singur în camera pustie, poate Radu n-ar fi dat alarma, ci s-ar fi dus pe cont propriu. În gînd, Marcu a criticat limbajul lui Radu. O făcea pe băiețașul de cartier, deși nu-i ieșea prea bine și nici măcar nu i se
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne stăpînește. ” -//,, Din voie dumnezeească ” este o creație populară. Exemplificăm : ,, Din voie dumnezeească- O prea frumoasă pustie. Nu-i viață pustinească -// Nu vrea să mă primească -// Să mă primească pe mine -// Să mă dea la piept la tine -// CÎnd pe prunc Îl lasă maica -// Jos la țîță Îl apleacă -// Mi-l apleacă cît de mult -// Să-i
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la țîță Îl apleacă -// Mi-l apleacă cît de mult -// Să-i vie bine la supt -// Mi-l apleacă cît de jos -// Ca să-i fie de folos -// Și-așa cocon de Împărat -// Bun gînd Dumnezeu i-a dat -// Și-n pustie a plecat -// Și-n pustie locuiește -// Dușmanu mi-l ispitește -// Stă de el cu zi și noapte -// Cu ispită pîn-la moarte -// Tot umblînd prin umbre dese -// Și prin holde neculese -// O, suflete ticălos -// Ziceai că-n lume-i frumos Jelui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-l apleacă cît de mult -// Să-i vie bine la supt -// Mi-l apleacă cît de jos -// Ca să-i fie de folos -// Și-așa cocon de Împărat -// Bun gînd Dumnezeu i-a dat -// Și-n pustie a plecat -// Și-n pustie locuiește -// Dușmanu mi-l ispitește -// Stă de el cu zi și noapte -// Cu ispită pîn-la moarte -// Tot umblînd prin umbre dese -// Și prin holde neculese -// O, suflete ticălos -// Ziceai că-n lume-i frumos Jelui-m-aș și n-am
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-mi aprinză o făclie -// CÎnd făclia mi s-a stins -// Eu de pe lume m-am dus -// Stropiți-mi fața cu vin Că eu la voi nu mai vin -// Și de acum pînă-n vecie -// Mila Domnului să fie - O prea frumoasă pustie. ” İdeile ce urmează, sunt brodate pe o temă exhatologică. Exemplificăm:,, O pricină minunată ” ,, O pricină minunată Din-nceput de lumea toată Din-nceput și din vecie Precum la carte să scrie Cu cuvîntu tipărit Precum este-adeverit. Că lumea e-nșelătoare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ziduri nă alte și late Cu porțile-n fier legate Parcă n-ar mai avea moarte CÎnd vrea moartea ca să vie Nu-i dă veste ca să știe. Să știe să se gătească Sufletul să nu-i răpească. Și lasă curtea pustie Și-l duce unde nu știe. Lasă scaun de argint Și intră În negru pămînt. Lasă scaun de mătasă İntră-n groapă-ntunecoasă. Căpătîi și așternut Viermele ne-a adormit. Și de acum pînă-n vecie Amin Doamne slavă ție. ” -//,, O amar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Singur); c. orașul înspăimântător, cu scene de viol: "Acum cad foi de sânge-n parcul gol/ Pe albe statui feminine" (În parc); d. Orașul văzut ca un muzeu al figurilor de ceară: "Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu" (Panoramă) ; 2. Nevrozele se produc în odaia obscură, înecată în fum și-n aburii cafelei, în orașul provincial cu ploi târâitoare, umbre negre, tristeți autumnale, muzică funebră; 3. Moartea este o obsesie, o stare de disperare, de degradare senzația de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
turnat în apă este folosit în magie; 4. Plumbul fiind un metal "rece" are ca simbol alchimic, saturnismul, de la denumirea planetei "Saturn", care este "tristă", "întunecată", "melancolică". Cuvântul "Plumb" sugerează împietrirea, căderea grea, starea depresivă, copleșitoare, lipsa de elan, lumea pustie, lipsa perspectivei, gândul frânt, căderea în vid, sentimentul alienării cu încărcătură tragică. În prima strofă a poeziei Plumb este configurat spațiul interior și exterior, cel exterior fiind limitat un cavou, metaforă care sugerează casa, orașul, mediul, propriul corp în care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
motivele fundamentale bacoviene este acela al ploii, al umezelii, al singurătății. În poezia Lacustră, poetul contemplă ploaia, la început senzorial "aud plouând", "aud materia plângând", într-o atmosferă monotonă. Metafora "locuințelor lacustre" sugerează un sentiment al izolării, într-o provincie pustie, spaima întoarcerii materiei în haosul primordial. Ploaia a devenit un mod de existență a materiei, care generează singurătatea totală. Având impresia unui "gol lăuntric", "gol" care îl desparte de lume, poetul se imaginează în vremurile îndepărtate, când omul, de teama
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]