8,522 matches
-
fost, după cum a observat Susan Eisenstein, "inabilitatea de a distinge Paradisul de Atlantida pe de-o parte, Cathay de Ierusalim pe de alta, unicornii de rinoceri, fabulosul de real" (1:227). Aceasta a început să se schimbe ca rezultat al relatărilor legate de lumea înconjurătoare - de exemplu, cele despre călătorie, război și religie. Într-adevăr, vedem profanul acceptat pentru sine însuși atunci când William Harrison, în contribuția sa la Holinshed's Chronicles, o culegere despre obiceiurile și istoria Marii Britanii publicată în 1586
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Lennard Davis în discuția sa despre "știri/romane", care explică dezvoltarea romanului ficțional tradițional în secolul al XVIII-lea, "ce este foarte important este că discursul asupra știrilor/romanelor nu pare să distingă între ceea ce noi numim fapt și ficțiune. Relatările ficționale par să fie considerate [știri] cu ușurința cu care sunt acceptate relatările despre o bătălie navală sau un război străin" (51). De ce? Davis, care își caracterizează metoda critică drept "materialistă" (86), distinge între ceea am caracteriza în mod convențional
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tradițional în secolul al XVIII-lea, "ce este foarte important este că discursul asupra știrilor/romanelor nu pare să distingă între ceea ce noi numim fapt și ficțiune. Relatările ficționale par să fie considerate [știri] cu ușurința cu care sunt acceptate relatările despre o bătălie navală sau un război străin" (51). De ce? Davis, care își caracterizează metoda critică drept "materialistă" (86), distinge între ceea am caracteriza în mod convențional drept "factual" și "ficțional". Astfel, el respinge credința în fabulosul din balade ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în mod convențional drept "factual" și "ficțional". Astfel, el respinge credința în fabulosul din balade ca fiind o credință derivată din "naivitatea cititorilor de balade" (52). Totuși, aceasta elimină ideea că unora dintre cititori li se păreau adevărate astfel de relatări sau că aveau, în mintea lor, un statut fenomenologic. Pentru a cita un exemplu contemporan, trebuie doar să examinăm relatările senzaționale ale fabulosului în ziarele de scandal. În primul său număr din 2000, unul dintre aceste ziare, Weekly World News
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din "naivitatea cititorilor de balade" (52). Totuși, aceasta elimină ideea că unora dintre cititori li se păreau adevărate astfel de relatări sau că aveau, în mintea lor, un statut fenomenologic. Pentru a cita un exemplu contemporan, trebuie doar să examinăm relatările senzaționale ale fabulosului în ziarele de scandal. În primul său număr din 2000, unul dintre aceste ziare, Weekly World News, a avut următoarele articole: "Fața lui Satan văzută deasupra capitalei Statelor Unite" (Mann, 46-47). "Un pergament antic oferă o descriere a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aproape că a intrat în coliziune cu niște entități înaripate la 12,000 metri înălțime" cu descrierea "Îngerii au părut că plutesc pe lângă un avion cu pasageri care se afla la 12,000 metri altitudine" (Mann, 40-41). Puteam caracteriza aceste relatări ca fiind pentru creduli, dar acest lucru nu exclude faptul că unii vor percepe aceste "evenimente" ca fiind "reale". În mod cert, există oameni care citesc astfel de exemple de fabulație strict pentru valoarea de amuzament a poveștilor, neținând seama
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fiind "reale". În mod cert, există oameni care citesc astfel de exemple de fabulație strict pentru valoarea de amuzament a poveștilor, neținând seama că aceste povești au un statut fenomenologic. Acești cititori sunt scepticii cu simțul umorului. Dar, deși asemenea relatări pun la încercare credulitatea cititorilor sceptici, ar fi la fel de dificil să credem că toți cititorii ziarelor precum Weekly World News pot fi catalogați ca fiind sceptici și că nu există oameni care, din orice motive, cred că astfel de relatări
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
relatări pun la încercare credulitatea cititorilor sceptici, ar fi la fel de dificil să credem că toți cititorii ziarelor precum Weekly World News pot fi catalogați ca fiind sceptici și că nu există oameni care, din orice motive, cred că astfel de relatări sunt "adevărate". Aceștia din urmă pot alege ce să creadă. Dar o astfel de concluzie confirmă poziția critică: percepția stabilește ce este considerat "realitate". Acest lucru trebuie să fie luat în considerare nu numai în cazul baladei tipărite în perioada
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
critică: percepția stabilește ce este considerat "realitate". Acest lucru trebuie să fie luat în considerare nu numai în cazul baladei tipărite în perioada imediat următoare introducerii tiparului dar și în cazul celorlalte forme aflate în dezvoltare care susțineau că ofereau relatări ale lumii fenomenale. Astfel de relatări includ: "în afara județelor Suffolk și Essex, unde a plouat cu fân pe o distanță de șase sau șapte mile" în 1583; "viața păcătoasă a doctorului Fian, un vrăjitor faimos care a fost ars pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
realitate". Acest lucru trebuie să fie luat în considerare nu numai în cazul baladei tipărite în perioada imediat următoare introducerii tiparului dar și în cazul celorlalte forme aflate în dezvoltare care susțineau că ofereau relatări ale lumii fenomenale. Astfel de relatări includ: "în afara județelor Suffolk și Essex, unde a plouat cu fân pe o distanță de șase sau șapte mile" în 1583; "viața păcătoasă a doctorului Fian, un vrăjitor faimos care a fost ars pe rug în Edinburg în luna ianuarie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
distanță de șase sau șapte mile" în 1583; "viața păcătoasă a doctorului Fian, un vrăjitor faimos care a fost ars pe rug în Edinburg în luna ianuarie" în 1591; "despre un monstru impresionant născut în orașul Addlington" în 1613; "o relatare adevărată despre apariția Omului-Pește" în 1642; și în final, în 1653, "o sirenă perfectă... ajunsă la mal în apropriere de Greenwich, cu pieptănul într-o mână și oglinda în cealaltă" (Andrews, 26, 39, 51). În ultimă instanță, trebuie să reținem
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
observă că cititorii baladelor tipărite timpuriu fac puțină deosebire între cele două. Asta deoarece pentru unii nu există nici o deosebire între fabulos și fenomenal, o poziție critică care poate fi evitată numai dintr-o perspectivă materialistă. Problema nu este că relatările cu caracter evident fabulos au un loc în jurnalism, fie obiectiv sau literar, dar că dezvoltarea jurnalismului modern este evoluționară și că la un moment dat relatările fantastice au fost considerate la fel de adevărate precum cele care puteau fi verificate în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care poate fi evitată numai dintr-o perspectivă materialistă. Problema nu este că relatările cu caracter evident fabulos au un loc în jurnalism, fie obiectiv sau literar, dar că dezvoltarea jurnalismului modern este evoluționară și că la un moment dat relatările fantastice au fost considerate la fel de adevărate precum cele care puteau fi verificate în lumea reală. Desigur, ironia este că în a doua jumătate a secolului al XX-lea deconstrucția a putut determina de una singură ca textul să fie o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se făcea o deosebire prea mare între fapt și ficțiune, jurnalismul literar narativ timpuriu a trebuit eventual să respingă poveștile ficționale. Înainte de a examina acea respingere, trebuie să înțelegem mai bine cu ce se confruntau din punct de vedere retoric relatările în proză narativă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea și, într-o măsură mai mică, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Odată cu creșterea volumului de proză în limba engleză, o primă problemă care a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
propoziție conține o antiteză. Putem observa comparații peste comparații în legătură cu peștele Scolipidus. Dacă Euphuis este asemănat peștelui, este asemănat ș lebedei albe și negrului cărbunelui ars? Mai mult, clasicul și biblicul Scolipidus se referă la latinul De Fluviis (Potopul), o relatare obscură atribuită eronat lui Plutarh (Bond 243). După cum notează C. S. Lewis, "Un eufuism nu este constituit din mecanisme structurale sau din "istoria nenaturală", ci din utilizarea constantă a ambelor. Noutatea o constituie excesul: eufuismul oricărei compoziții este o chestiune
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
misogin). Contraargumentul este important nu numai ca protest feminist dar și datorită formei alese de autoare, jurnalismul sau mai pe larg, o nonficțiune în proză al cărei scop ultim este de a relata lumea fenomenală. Alegând o formă care caută relatarea temporală, autoarea a evitat poezia, genul dominant elitist care predomina printre nobilii din timpul ei și ideologia dominantă reflectată în acea poezie, tradiția iubirii curtenești a lui Sydney și Spenser care a oprit cu atâta succes nobilele (și implicit toate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înțelegerea dezvoltării prozei nonficționale moderne. Mai mult, reflectă ceea ce va continua să fie o ruptură lentă dar crescândă între modelele discursive și narative. Ca rezultat, preocuparea pentru modul în care lumea ar trebui să fie descrisă va fi reflectată în relatări prescrise ideologic ale fenomenalului și contracarările atacurilor la adresa acelor prescrieri și conflictul deschis de la sfârșitul secolului al XIX-lea dintre ce stil de știri era mai potrivit pentru acele sarcini: modelul informativ sau cel de tip "story". Un alt exemplu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
modelul informativ sau cel de tip "story". Un alt exemplu în care este atacată ideologia reflectată în stil se regăsește în pamfletul lui William Kemp, Nine Daies Wonder, apărut în 1600. În acest pamflet este atacat stilul baladei. Mai mult, relatarea lui Kemp poate fi considerată un exemplu timpuriu de jurnalism literar narativ. Kemp practica o formă veche de dans englezesc numită dansul Morris, în care dansatorul poartă clopoței la picioare. În urma unui pariu, Kemp a dansat timp de nouă zile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dansatorul poartă clopoței la picioare. În urma unui pariu, Kemp a dansat timp de nouă zile de la Londra la Norwich (o dinstanță de mai mult de șaptezeci și cinci de mile în linie dreaptă), însoțit de un toboșar. Motivul pentru care a scris relatarea a fost de a le "spune sprietenilor săi adevărul, împotriva tuturor scriitorilor mincinoși de balade" (5). Astfel el a lovit direct în invenția liberă a scriitorilor de balade care își bazau operele pe evenimente reale. Într-adevăr, în dedicația epistolei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu a mea Lady Marian, care își scutura șoldurile pline: și am mers către Melfoord, un drum lung (14). Cu excepția aliterației din ultima propoziție, contrastul cu eufuismul lui Lyle este foarte evident. Un alt predecesor al jurnalismului literar narativ este relatarea narativă de senzație. Nu ar fi exagerat să spunem că senzaționalul este un predecesor necesar al jurnalismului literar narativ. Senzaționalul nu este nou, bineînțeles. Clar, miasma corpului lui William Cuceritorul este de senzație pentru ilustrarea unei omilii. Mai mult, majoritatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
narativă de senzație. Nu ar fi exagerat să spunem că senzaționalul este un predecesor necesar al jurnalismului literar narativ. Senzaționalul nu este nou, bineînțeles. Clar, miasma corpului lui William Cuceritorul este de senzație pentru ilustrarea unei omilii. Mai mult, majoritatea relatărilor senzaționale scrise în secolele al XVI-lea și al XVII-lea aveau o morală. Dar o altă motivație pentru scriitor și tipograf este profitul care însoțea dezvoltarea clasei mijlocii. Senzaționalul s-a vândut bine dintotdeauna. Pamfletele asemenea celor scrise de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
suma de șapte lire. După înmormântare, el se întoarce în oraș cântând "Mai aveți londonezi de îngropat, hei, mai aveți londonezi de îngropat?" (1:145). Orășenii, văzându-l și crezând că este infectat cu ciumă, fug din calea lui. Aceste relatări sunt, desigur, în tradiția scurtelor povestiri comice medievale, grosolane și adeseori cinice. În acest caz, umorul este încadrat de un dans al morții personificat. Dar în imaginea distanțată a trecutului absolut a morții se poate detecta prezentul inconcluziv al jurnalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
apă care gonesc cu viteză maximă, hamali care asudă sub poveri, negustori care poartă pungi cu bani" în ceea ce este până la urmă un tablou al vieții urbane (41). Anul minunat al lui Decker scoate în evidență natura senzațională a acestor relatări fățiș încadrate de ideologie, mai ales de pietăți morale. Relatările erau multe și variate, scrise pe teme precum dezastrele, crimele, călătoriile de descriere, vrăjitorie și ceea ce era ciudat, toate hrăneau un public comun - vernacular - și dornic (Shaaber, 141-65). Printre exemple
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poveri, negustori care poartă pungi cu bani" în ceea ce este până la urmă un tablou al vieții urbane (41). Anul minunat al lui Decker scoate în evidență natura senzațională a acestor relatări fățiș încadrate de ideologie, mai ales de pietăți morale. Relatările erau multe și variate, scrise pe teme precum dezastrele, crimele, călătoriile de descriere, vrăjitorie și ceea ce era ciudat, toate hrăneau un public comun - vernacular - și dornic (Shaaber, 141-65). Printre exemple se numără "Pocăința domnului Turner, care a fost executat pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
executat pe 14 noiembrie deoarece l-a otrăvit pe Sir Thomas Ouverbury" în 1615 (142); Forma unui copil monstruos, născut la Maydstone în Kent... octombrie, 1568" (155); și "Arderea bisericii Sf. Paul în Londra... din cauza fulgerelor" în 1563 (163). În relatările despre crime se pot găsi strămoși ai lui In Cold Blood și The Executioner's Song, favoriți moderni pereni ai jurnalismului literar narativ. De exemplu, în 1592, Thomas Kydde, dramaturg și poet, a scris un pamflet în care o soție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]