15,122 matches
-
o oră. Cam asta era tot ce se putea Întâmpla cu Philip. Era ocupat să-și distreze „tovarășii“. Durerea de cap surdă pe care reușisem s-o ignor de dimineață devenise brusc mai ascuțită și am știut că nu mai rezist până târziu Încă o noapte. M-am strecurat pe ușă curând după asta, am ajuns acasă la douăsprezece și un sfert (cu cincisprezece minute bune mai repede decât plănuisem) și dormeam dusă la douăsprezece treizeci, după ce hotărâsem că ritualurile alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Will. De fapt, nu era deloc rău să stau și să mă Îmbăt de una singură, dar când o ciurdă Întreagă de fete superbe și aproape goale Îmi invadară spațiul intim, tentația de a pleca deveni prea mare ca să-i rezist. Ce mai contau fotografiile pentru Kelly - nu mai puteam suporta cogitațiile fascinante ale lui Philip despre ciclurile de creștere ale manechinelor sud-americane sau sugestiile lui Marco despre cele mai eficiente tehnici de Înfometare, așa că le-am dat mesaje de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Întregi să mă uit cum Își tasta Cameron parola, dar Întotdeauna era prea rapid. Știu că probabil exagerez, dar are câteva mailuri foarte drăgălașe către o fată cu care lucra la New York. Definește drăgălașe. — O ținea langa despre cum ea rezistă la băutură mai bine decât orice altă fată pe care o cunoaște. —Mamă, e un adevărat Don Juan, P. Tipul ar putea scrie o carte despre seducție. —Serios? Știu că sună ridicol, dar mie mi s-a părut că sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
avut o bănuială că Sammy nu era doar un tip de treabă. Din fericire. Nu pot, Sammy. Vreau, dar nu pot. Trebuie să fiu cu ochii pe toată lumea - e practic singura mea responsabilitate. —E aproape două. Cât crezi că mai rezistă așa? Tu ar trebui să știi răspunsul mai bine decât oricine. Până În zori, fără probleme. Poate o să reușim să facem ceva mai târziu, la hotel, dar În momentul ăsta trebuie să mă Întorc acolo. Își lăsă mâinile să cadă pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cumpărase Penelope la ultima mea aniversare. Zâmbetul i se lăți, iar când termină În sfârșit de privit spuse doar: „Mamă!“ Urmă ceva care semăna cu un geamăt slab și am crezut că o să mor de fericire. —Îți place? am Întrebat, rezistând nevoii de a face o piruetă. În mod miraculos, eram singuri pe trotuar, căci ultimul dintr-un grup de fumători tocmai intrase Înăuntru. —Bette, arăți absolut superb, spuse el, părând Într-adevăr sincer. —Mulțumesc! Și tu arăți destul de bine. Vesel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
când pronunțasem numele lui Sammy, ceea ce era un progres. Mă sărutase pe obraz când ajunsesem, cu câteva ore În urmă, și-mi șoptise „Succes!“ și de-abia am reușit să nu leșin. Singurul lucru care avea să mă ajute să rezist În noaptea asta era faptul că știam că În următoarele șase ore vom fi În același spațiu. —Probă. ET și Acces Hollywood au prioritate. E! Încă erau nehotărâți dacă vin sau nu - sunt supărați că nu au obținut exclusivitate - dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pun pe vorbit și, odată ce m-am pornit, nu mă mai puteam opri. A fost stupid din partea mea să plec așa, pur și simplu, și să las totul baltă - foarte imatur și neprofesionist. Ar fi trebuit să rămân și să rezist toată noaptea, indiferent cât de groaznică era. Dar parcă nici măcar nu eram În corpul meu. Am plecat pur și simplu. Și mă bucur că am făcut asta. Ai vreo idee ce s-a Întâmplat azi noapte? l-am Întrebat. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mai găsește un creion... Apoi o gumă de șters, un briceag, un țigaret... „E el!... Și un țipăt sfâșietor străbate liniștea...” Mama și-a recunoscut fiul. Familia lui Ion Caratănase deplânge moartea lui. Nu-i inimă care să mai poată rezista. Sfâșietor momentul în care părinții plâng la capătul fiului regăsit după atâția ani de zile. E Decemvirul Caratănase Ion. Fiecare din cei de față au în amintire imaginea celui de pe lespede. Fiecăruia i se umezesc pleoapele. E sigur Caratănase. Într-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ducea mereu pe șerpoaică în bârlogul lui, unde cu jarul dezvelit în gura sobei se iubeau nebunește!... După o vreme, însă, hangiul a băgat de seamă că îndată ce mănâncă și bea vinul îi vine un somn căruia nu-i poate rezista nici o clipă, fapt ce nu se petrecea înainte. „Măi, ce poate să fie! Să știi că ceva nu-i în regulă. Numai că... Prea îl văd eu pe mehenghiu’ ista venind la han. Are, n-are treabă, el îi hojma
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
sudoarea pe burtă. O voce strigă „Ieși afară-n mă-ta!”, fiind urmată de aplauze și de o aripă de pui pe jumătate mâncată, ce ateriză în spatele lui Danny. Saxofonistul îi zâmbi, își linse muștiucul și trase cu ochiul. Danny rezistă tentației de a-i îndesa instrumentul pe gât și ieși rapid din club pe una din ușile laterale. Răcoarea aerului îi îngheță transpirația și-l face să tremure. Neoanele pulsatorii îi rănesc privirea. Mici frânturi de muzică se sudau într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se fi întors acasă de la școală. Dacă avea noroc, Celeste era acum în vizită la o vecină, unde sporovăia în cehește despre patria-mamă de dinainte de război. Mal luă cu el teancul de porcării psihiatrice și se duse acasă cu mașina, rezistând unui impuls copilăresc: să intre într-un magazin militar, de unde să-și cumpere tresele argintii de căpitan. Locuia în districtul Wilshire. O casă mare, cu etaj, îi devora economiile și o mare parte din salariu. Era o casă mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
puternic și o va arunca în brațele primului polițist care îi va promite că o va lua de lângă lesbienele, șefele de gașcă mexicane și mamele albe închise pentru abuzuri sexuale asupra copiilor. După părerea lui, drăguța de ea nu va rezista nici două săptămâni ca polițistă. Danny își îndreptă cravata și își netezi cămașa, gesturi ce precedau o cerere de favoruri. — Karen scumpo, ești ocupată? Fata îl văzu și își scoase căștile. Danny se întrebă dacă n-ar trebui s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
întunecată oarecare. Adăugă „posibil partener de spargeri” la „înalt și cărunt”, „de vârstă mijlocie”, „homosexual” și „consumator de heroină”. Ignoră protestele lui Bordoni cum că Marty nu era homo, considerându-le eronate, deși sincere, și se întrebă cât mai putea rezista în încăpere fără să înnebunească și fără să riște ca proprietarul sau altcineva din casa din față să treacă pe aici. Să caute luminile unor case din care el s-ar fi putut uita încoace era stupid; să caute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de Leo Bordoni avea vreo legătură cu cazul, dar și dacă cu băiatul fața arsă din trecutul lui Marty Goines era sau nu implicat. Raportul său avea acum cincizeci de pagini. Își petrecuse cincisprezece din ultimele douăzeci și patru de ore scriind. Rezistase tentației de lua la purecat întregul Tamarind, de a urmări, cerceta, interoga vecinii, de a-i devansa pe cei de la LAPD. Dacă Niles ar fi aflat cumva de locul acela, Layman l-ar fi informat. Era foarte probabil ca viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
neclară, în alb-negru, și reprezenta o adolescentă dezbrăcată și cu picioarele rășchirate. Dudley citi dedicația de pe spate: — „Lui Lenny. Ești cel mai tare! Cu drag, de la Maggie, la Minnie Robert’s Casbah, 19 ianuarie 1946.” Mal își ținu răsuflarea. Rolff rezistă. Îl privi direct în ochi și i se adresă cu o voce lipsită de orice emoție: — Nu. Eu și soția mea ne-am iertat toate micile greșeli. Crezi că altfel aș fi lăsat pozele astea în biroul meu? Nu. Hoțule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
urmăriri pe alei dosnice și a vânat femei ușoare, fără să fie vreodată satisfăcut de cuceririle lui. Când studiile de la Drept au devenit insuportabil de plicticoase, a intrat la Departamentul de Poliție din Los Angeles, fără să știe cât va rezista ca polițist - sau dacă va rezista cât de cât. Apoi a plecat acasă de Crăciun - un polițist boboc de douăzeci și trei de ani, speriat de atmosfera din ghetoul negrilor. La masa de Crăciun a apărut în uniformă: cu centura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
vânat femei ușoare, fără să fie vreodată satisfăcut de cuceririle lui. Când studiile de la Drept au devenit insuportabil de plicticoase, a intrat la Departamentul de Poliție din Los Angeles, fără să știe cât va rezista ca polițist - sau dacă va rezista cât de cât. Apoi a plecat acasă de Crăciun - un polițist boboc de douăzeci și trei de ani, speriat de atmosfera din ghetoul negrilor. La masa de Crăciun a apărut în uniformă: cu centura Sam Browne, fluier suflat cu argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai prost răspuns care putea veni de la cele două cazuri anchetate și murise pentru că nu fusese în stare să se mintă pe el însuși. Daniel Thomas Upshaw, 1922-1950. Poponar. Turner Prescott Meeks, 1906-? Mare pleașcă - fiindcă puștiul nu reușise să reziste. „Chestia” nu putea fi altceva. Danny Upshaw nu-l ucisese pe Gene Niles. Mal i-a spus că Thad Green și doi haidamaci de-ai lui îl luaseră tare. Probabil aflaseră că Niles îl făcuse poponar și ținuseră cont de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
îngrijită, manichiura făcută și cu prea puțin din bust rămas întreg. Pe banderolele ce legau bancnotele scria „Beverly Hills Federal”. Păreau a fi cel puțin trei miare, în pachete de câte cinci sute - toate la o lungime de braț. Buzz rezistă tentației. Mal se întoarse gâfâind. Îl aștepta o mașină. Un sedan alb, ultimul model. Buzz lovi cu piciorul un teanc de bani, care ateriză pe o monogramă brodată pe mâneca mortului: „F.G.” — Beverly Hills Federal. De-acolo a retras Loftis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Aici oamenii au murit pentru nimic. Pentru capriciile unor tirani înfiorători. I-am întrebat pe prietenii mei care au făcut câte opt, câte nouă, câte zece ani de detenție cum au putut suporta atâta suferință. Eu n-aș fi putut rezista nici trei zile. Mi-au răspuns: „Numai credința în Dum ne zeu ne-a salvat.“ Unii au supraviețuit, dar câți s-au prăpădit? Ar trebui ridicate monumente la Aiud, la Canal, unde a fost călcată în picioare floarea acestei țări
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
va fi un eșec total, când colo, partenerul s-a dovedit un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o noapte de dans fără întrerupere, mi-am făcut o revizie vizuală și mi-am zis că dansatorul care a rezistat cel mai bine la torturile mele merita un premiu. Fără ezitare, am desenat doi dansatori cu floricele împrejur, am scris cu litere mari: „Premiul I pentru cel mai bun dansator“ și i l-am trimis respectivului prin poștă. Mulți au
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pieptul săgetat de bucurie, dar și străbătut de o justificată mâhnire că nu te poți bucura din plin de frumusețile dăruite acestui pământ din belșug și aruncate cu nemiluita în Cișmigiu! Atâta nostalgie potopea sufletele bieților lăzăriști, încît foarte puțini rezistau ispitei de a rămâne timp de patru ore încheiate între pereții clasei și, din când în când, evadau în ținutul învecinat, unde crengile își plecau frunțile împodobite de flori și îi primeau ca pe niște Feți-Frumoși autentici, cu sute de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Soliman trimisese În față un corp de cavalerie de cinci mii de achingii. Din aceștia se Întorseseră două sute, Înspăimântați. Fuseseră surprinși Într-o ambuscadă și mai bine de jumătate din ei căzuseră sub săgeți care veneau parcă de nicăieri. Ceilalți rezistaseră cu greu unui atac sălbatic, venit din două direcții, care se sfârșise cu Încercuirea. Forțele cu care luptaseră erau aproape egale. Dar rapiditatea atacului, terenul necunoscut și slăbiciunea oamenilor făcuseră ca În nici o oră grupul achingiilor să fie zdrobit. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Încercuirea călărimilor domnești. Un curier plin de sânge sosi pe dealul unde se afla voievodul. - Spătarul Albu și comisul Toader cer Întăriri, măria ta! Au În față o cavalerie imensă, peste patruzeci de mii de spahii, achingii și timarioți! - Să reziste! tună voievodul. Să mai reziste măcar o jumătate de ceas! Curierul se Înclină și plecă. - Trebuie să câștigăm acum! Îi spuse Ștefan lui Oană. Poate a sosit clipa să intrăm În luptă! În două ceasuri vom fi covârșiți de numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
plin de sânge sosi pe dealul unde se afla voievodul. - Spătarul Albu și comisul Toader cer Întăriri, măria ta! Au În față o cavalerie imensă, peste patruzeci de mii de spahii, achingii și timarioți! - Să reziste! tună voievodul. Să mai reziste măcar o jumătate de ceas! Curierul se Înclină și plecă. - Trebuie să câștigăm acum! Îi spuse Ștefan lui Oană. Poate a sosit clipa să intrăm În luptă! În două ceasuri vom fi covârșiți de numărul lor! - Măria ta! răspunse, aspru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]