6,798 matches
-
călugării români și ruși. Un alt oraș dobrogean cu istorie îndelungată este Macin. Descoperirile arheologice aduc dovezi din sec. IV-III î.e.n., iar numele anticului Arrubium este legat de trecerea pe aici a celților. Pentru turiști, un interes aparte îl reprezintă ruinele cetății, hanul vechi construit la sfarsitul sec.XVI, geamia din sec.XVIII și Mănăstirea de maici. La Cerna se pot vedea Casă Memoriala a lui “Panait Cerna” și Rezervatia arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
XVI, geamia din sec.XVIII și Mănăstirea de maici. La Cerna se pot vedea Casă Memoriala a lui “Panait Cerna” și Rezervatia arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca română și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății Dinogeția și au unei bisericuțe romano-bizantine.În apropiere de Luncavița se gaseste “La cetățuie”, vestigiile unei așezări întărite din epoca neolitica, de tip Gumelnița. În comuna Niculițel a fost scoasă la suprafață în anul 1971, Biserica cu cripta, ridicată
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
sens fiind familia Drag, Dragfi. Moștenirea voievodatului a fost importantă și pentru mișcarea de renaștere națională a românilor din Regatul Ungariei, din Partium și din Principatul Transilvaniei. Perioada voievodatului a lăsat în urmă și o serie de vestigii arheologice, precum ruinele reședinței voievodale de la Cuhea. Comitatul Maramureșului, continuatorul voievodatului, a păstrat un oarecare grad de autonomie și în secolele care au urmat, mai ales că în fruntea lui s-au aflat cel mai adesea comiți de origine românească.
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
1386 (cu titlu de despot după 1367). A fost cel care a mutat capitala acestui stat feudal de la Cărvuna, Karvuna sau Carbona (în sursele bizantine sau genoveze, care poate fi, conform presupunerilor isorice, fie Balcicul, fie Cavarna) la Caliacra (unde ruinele unei cetăți pot fi admirate și astăzi). Obârșia lui Dobrotici rămâne subiect de discuții între istorici, el fiind considerat fie bulgar, fie român, fie turc creștinat, și în fine, turc sau cuman. În forma „Dobrotici”, numele său este slav, dar
Dobrotici al Dobrogei () [Corola-website/Science/306361_a_307690]
-
Lucrează la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, care funcționează în cadrul Academiei Române. Este specialist în cercetarea monumentelor istorice medievale si premoderne, al culturii materiale, istoric al Evului Mediu clasic și tîrziu, al Transilvaniei. A fost cercetător principal la ruinele mănăstirii Bizere din Frumușeni, județul Arad. Alte șantiere arheologice la activ: Mănăstirea Cerna, Densuș, Ostrov, Galați, Nălațvad, Rîu de Mori (Țara Hațegului), Vințu de Jos (mănăstirea dominicană și castelul Martinuzzi), Teiuș (mănăstirea franciscană), cetatea Oradea, cetatea Râșnov etc. Este un
Adrian Andrei Rusu () [Corola-website/Science/306439_a_307768]
-
Columbia, țară în care în care este oaspete de onoare al guvernului prezidat de López și al orașului Manizales. La Caldas ia ființă complexul școlar Pablo Neruda. La 22 octombrie se află la Lima și apoi la Cuzco, unde vizitează ruinele preincașe de la Macchu Picchu. Este oaspete de onuare al orașului Arequipa. Sosește la Santiago de Chile la 3 noiembrie. La 8 decembrie ține conferințele intitulate " Călătorie în jurul poeziei mele" și "Călătorie în inima lui Quevedo". În 1944 obține premiul municipal
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
sunt musulmani sunniți, dar există și minorități creștine, îndeosebi ruși și armeni. Așgabat este un oraș relativ recent, apărut dintr-un sat, cu același nume, fondat în 1818. Este localizat nu departe de Nisa, veche capitală a Parției și de ruinele de la Konjikala, cetate aflată pe drumul mătăsii, care a fost distrusă de mongoli, în secolul al XIII-lea. După aceea, a supraviețuit ca un sat mic până când rușii au l-au luat în secolul al XIX-lea. În 1869, soldații
Așgabat () [Corola-website/Science/305834_a_307163]
-
de spectatori, în timp ce un teren de raliu chiar mai mare ar fi acomodat o jumătate de milion de naziști. În timp ce se planificau aceste structuri, Speer a inventat conceptul de "ruin value": clădiri care ar trebui construite în așa fel încât ruinele să arate estetic mii de ani în viitor. Ruinele astfel ar fi o dovadă a măreției celui de-al treilea Reich, la fel cum ruinele antice grecești sau romane au fost simboluri ale măreției acestor civilizații. Hitler a îmbrățișat cu
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
mare ar fi acomodat o jumătate de milion de naziști. În timp ce se planificau aceste structuri, Speer a inventat conceptul de "ruin value": clădiri care ar trebui construite în așa fel încât ruinele să arate estetic mii de ani în viitor. Ruinele astfel ar fi o dovadă a măreției celui de-al treilea Reich, la fel cum ruinele antice grecești sau romane au fost simboluri ale măreției acestor civilizații. Hitler a îmbrățișat cu entuziasm acest concept, și a ordonat ca toate clădirile
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
a inventat conceptul de "ruin value": clădiri care ar trebui construite în așa fel încât ruinele să arate estetic mii de ani în viitor. Ruinele astfel ar fi o dovadă a măreției celui de-al treilea Reich, la fel cum ruinele antice grecești sau romane au fost simboluri ale măreției acestor civilizații. Hitler a îmbrățișat cu entuziasm acest concept, și a ordonat ca toate clădirile Reich importante să fie construite în acord cu ea. Speer nu a putut evita să vadă
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
până astăzi și au 5 m în înălțime, iar în adâncime - până la 2 m. Valul exterior de apărare era ridicat din piatră de calcar, iar celelalte - din pământ. Lângă porțile cetății, în exterior, erau construite bastioane cu valuri de pământ. Ruinele cetății sunt destul de impunătoare, impresionate anume prin forță sistemului de fortificații. Arheologii au determinat că pe acest loc au existat succesiv 3 așezări. Primii locuitori ai cetății au fost tracii, care s-au situat aici prin sec. VII - VI i.Hr.
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
paroh cardinal de San Marco (Roma) iar din 1238 era episcopul-cardinal de Sabina. În toată istoria Bisericii Catolice, Celestin a fost primul papă ales în cadrul unei conclave a cardinalilor. Aceștia erau reținuți de senatorul roman Matteo Rosso Orsini într-o ruină de pe Palatin. Datorită căldurii inspurtobaile și a condițiilor igienice de nedescris unul din cardinali a și decedat. Totuși le-a trebuit o perioadă îndelungată să se înțeleagă între ei și să cadă de acord în legătură cu cardinalul Castiglione. Pe prim plan
Papa Celestin al IV-lea () [Corola-website/Science/305429_a_306758]
-
a cărei catedrală are de asemenea hramul Sf. Ștefan, întâiul martir. Catedrala în forma sa romanică și gotică, așa cum este văzută astăzi în Stephansplatz, a fost în mare măsură inițiată de Ducele Rudolf al IV-lea și se află pe ruinele a două biserici anterioare, prima fiind o biserică parohială sfințită în 1147. Cel mai important edificiu religios din capitala Austriei, Catedrala Sf. Ștefan a fost martorul mai multor evenimente importante din istoria acestei țări și a devenit, cu acoperișul său
Catedrala Sfântul Ștefan din Viena () [Corola-website/Science/303418_a_304747]
-
și turnurile în stil romanic datează din această perioadă. În 1258 un incendiu a distrus o mare parte din clădirea originală și o structură nouă, mai mare, tot în stil romanic și reutilizând cele două turnuri, a fost construită pe ruinele vechii biserici și sfințită la 23 aprilie 1263. Aniversarea acestei a doua consacrări este comemorată în fiecare an de un sunet al clopotului Pummerin timp de trei minute, seara. În 1304 regele Albert I a dispus construirea unui altar cu
Catedrala Sfântul Ștefan din Viena () [Corola-website/Science/303418_a_304747]
-
și X de pneumoftiziologie din subordinea Institutului Marius Nasta. Policlinici. În trecut a existat o policlinică pe Str. Vâltoarei dar, după 2000, aceasta a fost abandonată de autorități. În scurt timp clădirea a fost devastată și astăzi este doar o ruină. La puțin timp după 1990 a fost desființată și Policlinica „Ferentari” ce a funcționat pe Str. Veseliei nr. 73. În cartier, pe Str. Veseliei, funcționează în prezent „Stadionul Rapid II”. Acesta era în perioada interbelică stadionul Ministerului Muncii și purta
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
târziu, regimentul Semenovskii a fost adus în zonă și a fost utilizată artileria pentru bombardarea cartierelor muncitorești. Pe 18 decembrie (), după ce a au fost uciși aproximativ 1.000 de oameni și o bună parte a orașului a fost preschimbat în ruine, bolșevicii s-au predat. În cursul represaliilor care au urmat, numărul victimelor ucise sau bătute a rămas necunoscut. Printre partidele politice nou formate sau intrate în legalitate au fost cel al intelectualilor liberali Partidul Constituțional Democratic (Kadeții), Grupul Muncii (Trudovik
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
pictură "„Vilniusul pașnic”", Vilnius (Lituania). 1966 "„Pictorul Mihail Grecu la 50 de ani”, ziarul" „Cultura Moldovei”, Chișinău, R. Moldova; 1992 L. Toma, „"Vrata v dusu hudojnica”", ziarul „Vecernii Chisinev”, Chișinău, R. Moldova; 1992 L. Toma, "„O cununa de aur pe ruinele realismului socialist”", ziarul „Literatura și Arta”, Chișinău, R. Moldova; 1992 L. Toma, "„Un pictor-poet: Mihail Grecu”", Bacău, România; 1992 - Irina Nechit, „"Spărgătorul de oglinzi”, Chișinău, R. Moldova;" 1995 L. Toma, "„Cerez ternii k zviozdam”", ziarul „Nezavisimaia Moldova”, Chișinău, R. Moldova
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
munca lor la dezvoltarea acestei vechi așezări. Din această perioadă datează și porțiunea cea mai veche a cetății. Accesul în cetatea propriu-zisă nu se face direct, ci printr-o incintă înconjurată de un zid de piatră, aflată în prezent în ruină, având în extremitatea de răsărit un turn de plan dreptunghiular, din care se păstrează numai parterul, iar din celelalte trei laturi, sud, vest, vest - nord zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o înălțime de aproximativ 150 m. Zidurile dinspre
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
de unde turiștii pot achiziționa diferite suveniruri, pietre semiprețioase, obiecte de artă, cărți în care sunt prezentate istoria și tradiția locului, etc. În centrul cetății a mai fost amenajat și un bar-terasă, unde turiștii se pot odihni după lunga plimbare printre ruine. Trebuie să amintim și de tirul cu arc, unde doritorii își pot exersa priceperea și precizia. Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului "Nemuritorii" - (1974) în regia lui Sergiu Nicolaescu, "Dacii", "Mihai Viteazul", sau "Columna", orașul câștigându-și
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
fotografie din 1916 se observă starea precară a casei: "stîlpii cerdacului lunecau în față" din cauza "unei lente surpări și alunecări de teren". În anul 1924, casa unde a copilărit Mihai Eminescu și care rămăsese nelocuită ani de zile, ajunsese o ruină. La acea vreme și bisericuța de lemn, ca și mormintele părinților lui Eminescu, erau "complet părăsite și acoperite cu bălării...", după cum consemna, în 1926, "Revista Moldovei" din Botoșani. Deoarece casa familiei Eminovici din Ipotești era ruinată, proprietarii moșiei Ipotești au
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
bună voie a dona casa mea din Ipotești, sau mai bine zis locul unde s-a aflat această casă, cu condițiunea expresă de a se ridica pe acest loc o clădire identică cu materialul ce se află azi pe aceste ruine și care clădire nu va putea avea altă destinație decît a fi un muzeu național cu titlul «Mihai Eminescu donat de Maria Papadopol născută Isăcescu» care va putea avea și o sală de lectură; nici într-un caz nu va
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
secolul al XVIII-lea, ca urmare a decăderii localității și a părăsirii sale de credincioșii catolici. După cel de-al doilea război mondial, fosta catedrală catolică din Baia a fost vandalizată de localnici, din ea nemairămânând în prezent decât niște ruine. Ruinele bisericii "Sf. Fecioară" din Baia au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Localitatea Baia, situată la 7 km sud-vest de orașul Fălticeni și străbătută de râul Moldova, este una
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
al XVIII-lea, ca urmare a decăderii localității și a părăsirii sale de credincioșii catolici. După cel de-al doilea război mondial, fosta catedrală catolică din Baia a fost vandalizată de localnici, din ea nemairămânând în prezent decât niște ruine. Ruinele bisericii "Sf. Fecioară" din Baia au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Localitatea Baia, situată la 7 km sud-vest de orașul Fălticeni și străbătută de râul Moldova, este una dintre
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
se făceau temelii de case, beciuri, era perioada stalinistă, când biserica în sine era un simbol..., deci se încuraja furtul."" În anii '70 ai secolului al XX-lea, Direcția Monumentelor Istorice a încercat limitarea deteriorării și conservarea in situ a ruinelor catedralei catolice. Prin anul 1974, profesorul și heraldistul Ștefan Gorovei de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași s-a apucat să lucreze la restaurarea ruinelor Catedralei Catolice din Baia, însă lucrările au fost întrerupte după desființarea Direcției Monumentelor Istorice din
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
al XX-lea, Direcția Monumentelor Istorice a încercat limitarea deteriorării și conservarea in situ a ruinelor catedralei catolice. Prin anul 1974, profesorul și heraldistul Ștefan Gorovei de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași s-a apucat să lucreze la restaurarea ruinelor Catedralei Catolice din Baia, însă lucrările au fost întrerupte după desființarea Direcției Monumentelor Istorice din dispoziția lui Nicolae Ceaușescu. La data de 23 mai 2008 moaștele Fericitului Ieremia Valahul au trecut prin fața ruinelor vechii catedrale episcopale din Baia, având loc
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]