6,982 matches
-
de copii și sunt două posturi: pentru limba română, Gusta Lipa și Ana Robinsohn pentru limba ebraică. Comunitatea mai face o largă „operă de asistență socială, ajutând cu pensii lunare văduvele de război sau împărțim 5-6 vagoane de lemne pentru săraci. Unele imobilele aflate în proprietatea comunității erau închiriate. Astfel, Baia din str.Feredeului era dată lui Adolf Rotenberg, de profesie blieș, cu contract 6711/1937, pentru 4000 pe lună; imobilul Aron Stoleru din str.Spiru Haret era dat lui Haim
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
recrutare, pentru a scuti de muncă obligatorie de folos obștesc pe principalii conducători și funcționari ai Comunității, cu motivația că au în administrație întreaga activitate a comunității, administrarea spitalului, a școlilor primare de băieți și fete, asistența socială a tuturor săracilor din oraș, iar în ultimul timp întreaga grijă și conducere a acțiunii pentru de ajutorarea , cazarea și alimentarea celor 6000 de suflete de evrei evacuați din județ și aflați la Dorohoi. Dr.Isac Axler își exprima îngrijorarea că fără funcționarii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
diferite comisii la reexaminări făcute de colegi), practic nu știu ce idei literare mărețe circulă în urbea culturii. Doar zvonurile de care cred că ai auzit: M.R.I. ar trece direttóre la Teatru (ceea ce înseamnă o retrogradare), conu Liviu, în locul lui (e înspăimîntat săracu’, deși mi-a declarat că nu știe nimic!), tov[arășul] Țăranu, de la Cultură, șef la redăpciunea Cronicii etc. Aud că Sturzache , care nu prea știe ce-i cu el, e supărat de masa noastră rotundă din Luceafărul (mai ales pe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de secere și ciocan de pe steagul roșu, mare parte din ei fiind hrăniți bine-mersi prin pușcăriile și lagărele În care Își făcuseră veacul În perioada „sinistrei dictaturi” antonesciene. Dar, până a ajunge la modul În care s-au Împărțit banii săracilor prin Banca de credit mărunt, ia să vedem cine fuseseră mahării ajunși peste noapte mama, tata și dumnezeul evreilor hușeni, transcriind „Compozița socială a comitetului democratic evreesc”: „Meseriași - 8; comercianți - 7; intelectuali - 9; funcționari - 6; casnice mic-burgheze - 20”. Deci, acum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nevoie mare Gutman „...a ridicat mult prestigiul CDE-ului” și mai ales, notase el cu satisfacție, „...ne-am introdus și În Comunitate unde am luat efectiv În mâinile noastre treburile obștei evreești”. a.e. „Comercianții stau În espectativă”. Dacă pe săraci Îi cumpăraseră cu un kil-două de făină de păpușoi și o jumătate de kil de fasole, cu cei ceva mai Înstăriți nu le-a mers șantajul celor din CDE iar șeful acestei organizații notase amărât următoarele: „O parte din populația
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu stare materială bună au părăsit orașul mutându-se la București, de unde nu s’au mai reîntors locuind acolo. În oraș a rămas evreii cu o situație materială mijlocie și evreii săraci, muncitorii cu ziua, meseriașii, micii comercianți”. Observație justă: „Săracii nu pot da ajutoare pentru asistență având ei Înșiși nevoie de ea”. Referindu-se la cei ce dețineau oarecare fonduri, raportorul scrisese: „Puținii evrei cu stare materială bună dau foarte greu deoarece au de dat mereu pentru toate fondurile ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Își vând vitele pentru a cumpăra porumb și grâu, astfel că afacerile pe care le fac comercianții sunt foarte reduse, câștigurile mici și posibilitățile de a da ajutoare sunt complect reduse”. Cantina preconizată a se deschide „...pentru aproximativ 100 de săraci zilnic” era o idee greu realizabilă pentru că „...pentru a funcționa ar trebui circa 1 milion lei pe zi ori noi Încasăm din cotizații și altele prin comitetul de doamne existent, cam 1 milion o sută de mii lei pe lună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
minimum 200 persoane și 50 copii dela Școala primară israelito-română; 2) Procurarea și depozitarea de alimente (cartofi, ceapă, ulei, etc.); 3) Cumpărarea de lemne pentru distribuit”. a.u. „Moarte lui Filderman!” Pe când doamnele se zbăteau Întru obținerea fondurilor necesare supraviețuirii săracilor urbei, domnii transformați oportun În tovarăși de nădejde făceau politică și, Îndrăznim să spunem, nu pe burta goală, pentru că (ne)vrednicul partid comunist avea mare grijă de cadrele sale active, chit că prostimea cea multă murea de foame și-și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pecariul reapare în viteză, îl ating delicat cu gheoaga, Carola mi-o ia din mână și îl lovește cu sete, producând un zgomot înfundat: „Lovește-l tare că altfel nici nu simte” și îmi repune ghioaga în mână. Gândesc pasager: săracul... apoi îmi spun că ori el, ori eu; o întreb dacă nu-l poate lega sau închide undeva ca să nu-l umplem de vânătăi. „Îl închide tata când vine, eu nu reușesc că-i prea puternic” îmi răspunde relaxat și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Ajungem în fața casei și pe masă văd două maimuțe păroase, ceva mai mici de jumătate de metru fiecare, odihnindu-se într-o îmbrățișare drăgăstoasă. „Chita și Pancho . Sunt foarte prietenoși dar Chita este însărcinată și are un comportament cam hormonal. Săracul Pancho, nu mai știe ce să-i facă pentru a o vedea fericită.” Trecem pe lângă masă, Chita tresare deranjată neplăcut de prezența noastră iar Pancho se ridică și ia poziție jumătate de apărare, jumătate gata să o ia la fugă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
occidental ! Pfff, occidentalii ! în drum spre Villa Fiorito, mahalaua în care s-a născut Maradona, Kusturica se simte ca și cînd s-ar întoarce la locurile de filmare ale lui ...Dolly Bell, unde a descoperit cea mai minunată trăsătură a săracilor : un spirit aristocratic dispărut azi din casele bogaților. Kusturica adaugă că acest spirit e unul exclusiv sud-american și balcanic ; Occidentul n-are cum să-l înțeleagă. Acolo, sărăcia e doar un motiv de rușine. Maradona îi spune că victoria Argentinei
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fi fost fotbalist, Diego ar fi fost revoluționar și că, de fapt, este continuatorul lui Che și al idealurilor sale ? După un timp începe să se impună o concluzie : ca gînditor, Kusturica e o catastrofă. Dacă balivernele lui despre noblețea săracilor (pe care de altfel consideră că nu trebuie să-i frecventezi, pentru că te vor dezamăgi cerîndu ți bani) mai lasă loc de îndoială, referatul lui de școlar ambițios despre semnificația tangoului (începe cu niște banalități despre Eros și Thanatos și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Biblie. Aici mi-am făcut un foarte bun prieten, era prezbiter în Labirint, Nicolae Nicușor (Ion). Cu el dormeam în cameră, cu el mergeam la cules (în special noaptea) de fructe, de prin pomii pe care îi lăsau evreii pentru săraci. Am descoperit vechiul palat al ultimilor regi canaaniți ai Hațorului. Zidurile sale masive se pot vedea cu claritate până la o înălțime de 2 metri. Renovate și conservate, ele oferă imaginea glorioasă a unui palat. Ceea ce mi s-a părut foarte
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
tot ce reușisem cu ajutorul lui Dumnezeu să facem în Comunitatea Filadelfia Buzău. Fiind o persoană cu posibilități materiale, obținute pe căi mai puțin cinstite și corecte (am fost personal înșelat de această persoană), și având o anumită influență asupra celor săraci din Comunitate, aceștia, între care s-a integrat și pastorul nou -venit, au pornit o campanie de denigrare cu tot felul de neadevăruri la adresa mea, culminând cu amenințări, dacă nu părăsesc Comunitatea lor. Mi-e foarte greu să relatez cum
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei Tale și nu uita pe vecie viața nenorociților Tăi! Ai în vedere legământul! Căci locurile dosnice din țară sunt pline de bârloguri de tâlhari. Să nu se întoarcă rușinat cel apăsat, ci nenorocitul și săracul să laude Numele Tău! Fă-mi dreptate, Dumnezeule, apără-mi pricina împotriva unui neam nemilos! Izbăvește-mă de oamenii plini de vicleșug și de fărădelege! Tu ești Dumnezeul care mă ocrotește: pentru ce mă lepezi? Pentru ce trebuie să umblu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Mării se vorbiră Și se sfătuiră Ca să ni-l omoare Pe l-apus de soare Pe-acel Buzoian Că prea n-are frică Și îi tot oftică, Că e mai bogat Și mai învățat Și-oile ascultă Atunci când cuvântă. Căpitan săracul, Aflase băiatul Care-i planul lor, Al notarilor ... Și-așa pe nespuse, El se hotărâse Să cheme în ajutor Pe Bucureștean în zbor Că-i mai bun păstor. Auzind Bucureșteanul Despre Buzoianul Că-i la ananghie, Vru iute să vie
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
ele. Acum mă lasă mai mult , dar numai după ce se termină ziua de lucru, dar atunci sunt moartă de oboseală. Dacă aș putea să învăț mai mult la Galați , i-aș putea ajuta mai mult pe ai mei, că muncesc, săracii, din greu. Cu măritișul am cam terminat-o...pe Grigore l-am îndepărtat, că îi stătea gândul numai la avere. Să mai văd și eu lumea și să mai învăț câte ceva și am să văd cum ajung ...” „Trrr”, se auzi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fi plecat spre satul natal - el la Cărăpcești și eu la Priponești. Colegul refuză să meargă în asemenea condiții fiindcă uniforma de ofițer nu-i permitea acest lucru - de parcă l-ar fi văzut cineva în miez de noapte. Păcatul lui, săracul! Cu trenul de marfă reușesc să fiu acasă în jurul orei două noaptea. Găsesc două scrisori de toată frumusețea, le savurez și apoi mănânc din bunătățile pregătite de mama. În acest fel, obosit și fericit de veștile primite, mă culc cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata. M. M.: Și cu dezertările astea, țiganii mai ales... S. B.: Da, dar ei abia veniseră, nu depuseseră jurământul, încă nu erau sub incidența regulamentelor militare. Erau necunoscători și speriați, săracii. Și i-au adus acolo, i-au pus la munci, ce să le facă? Dar erau docili. M. M.: Îi ții două-trei zile la rând, altceva ce poți să le faci? S. B.: Țin minte că era ofițer de serviciu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Corpul de gardă locotenentul Bocăneală. Și i-a băgat în arest cu ăsta răul, violentul, că altundeva nu avea unde. Ce-a făcut ăsta? A dat un pumn în geam și cu sticla și-a tăiat venele de la mâna stângă. Săracii, ceilalți doi, au bătut în ușă și-au început să țipe. Eu eram în planton chiar în Corpul de gradă. Până am ajuns, un coleg deja deschisese vizeta: "Ce se-ntâmplă?" Și-a tăiat venele!" Imediat a venit cineva de la
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
gata, la capătul formației. Și o lua Müller iar de la capăt. Uneori, la apelul de seară, până ajungea Müller cu număratul la capăt, cei pe care îi numărase mergeau tiptil prin spatele formației și se mai așezau o dată la numărat. Săracul Müller era și mic de statură și nu vedea ce se întâmplă în spatele formației. Așa că, din 38 de militari câți avea în formație, lui îi ieșeau prezenți vreo 45. M. M.: Vai, săracul! S. B.: Dumneavoastră aveați patru cicluri pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și se mai așezau o dată la numărat. Săracul Müller era și mic de statură și nu vedea ce se întâmplă în spatele formației. Așa că, din 38 de militari câți avea în formație, lui îi ieșeau prezenți vreo 45. M. M.: Vai, săracul! S. B.: Dumneavoastră aveați patru cicluri pe an la Regiment, nu? Noi aveam două. M. M.: Nu, două cicluri aveam. Dar apăreau patru din cauza DLEN-ului. La noi DLEN-ul se schimba din două în două luni și aveam patru
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să fac. Cert este că n-am avut niciun mort, n-am omorât niciun om. Nici eu, nici ai mei. Aveam soldații ăștia de la DLEN, dom'le, cu o lună de instrucție, cu muniție la ei și... S. B.: Ei, săracii, erau noi. Noi le spuneam "militari neinstruiți". N-am avut la noi niciodată în unitate așa ceva, la noi nu s-au întors de la DLEN. Doar au plecat, n-au mai revenit. M. M.: Păi n-au mai revenit că s-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
foc de la biută. M. M.: Da, și dă-i! S. B.: S-a declanșat Iadul acolo. Și toate erau spre "blocurile NATO" și spre stradă. M. M.: Vai de mine și de mine! S. B.: Oamenii ăia, locatarii din blocuri, săracii, urlau: Nu trageți, nu trageți!" Camarazii dinspre biută au tras spre blocuri. Țin minte că a venit imediat Panait, că a auzit focurile din Comandament și a ieșit: "Nu trageți, cine v-a dat ordin?" A venit și a urlat
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Jorj Juverdeanu să-l ajut. El a stat în PC toată perioada. Pe mine m-au folosit în Baterie și de multe ori îmi era greu să ajung în PC să-l ajut la pus situații pe planșetă. Se plângea, săracul: "Băi, am câte 60 de ținte deodată! Sunt înnebunit! Mă dor ochii, mă doare capul!" Să stai atâtea ore cu căștile pe urechi și atent la ceea ce trebuie să pui pe planșetă nu era ușor. M: M.: Da, greu, să
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]