6,492 matches
-
a cărui șes în zona de confluență cu Sitna (ce are loc la Hlipiceni - localitate în vecinătatea comunei Albești) atinge 65 de metri. În ceea ce privește altitudinile maxime, acestea pot fi întâlnite prin acele forme de relief cunoscute sub toponimele de : Dealul Sărata (200 m), Dealul Turcului (212 m) sau Dealul Coștiugenilor (214 m). Teritoriul comunei Albești este udat în jumătatea vestică de râul Jijia, cu un curs meandrat pe direcția nord-vest spre sud-vest. În ceea ce privește terasele Jijiei, pe teritotiul comunei Albești s-au
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
Bisoca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băltăgari, Bisoca (reședința), Lacurile, Lopătăreasa, Pleși, Recea, Sările și Șindrila. Comuna se află în nordul extrem al județului, în zona cursului superior al râului Râmnicul Sărat, la poalele muntelui Bisoca. Comuna este legată de restul județului prin șoseaua județeană DJ204C care o leagă de , în valea Slănicului. Același drum județean duce spre nord către , . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bisoca se ridică la de
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cuvântul Bisoca vine de la slavonescul "vasocoi" (înalt), localitatea fiind situată la o altidudine de aproximativ 1.000 metri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bisoca făcea parte din plasa Râmnicul a județului Râmnicu Sărat, fiind formată din satele Bisoca, Băltăgari, Sările, Șindila, Recea, Lopătăreasca, Bisocuța și Poiana, totalizând 1471 de locuitori. În comună funcționau o biserică de lemn fondată în 1835, o alta de zid fondată în 1883 și o școală de băieți, cu
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
școală de băieți, cu 102 elevi, fondată în 1890. În 1925, comuna este consemnată cu satele Bisoca, Lopătăreasa, Recea, Sările și Șindrila în plasa Dumitrești a aceluiași județ, având 1797 de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, în structura actuală, a devenit parte din județul Buzău. Unicul monument istoric de pe raza comunei Bisoca este mănăstirea Poiana Mărului de lângă satul Bătlăgari, pe DJ204C, monument clasificat drept
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
Vadu Sorești, cu o populație totală de 1654 de locuitori. Comunele Fundeni și Zărnești s-au separat din nou în 1931. În 1950, comunele Fundeni și Zărnești au fost incluse în raionul Buzău, iar comuna Vadu Sorești în raionul Râmnicu Sărat; la rândul lor, cele două raioane au făcut parte din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Clociți din comuna Vadu Sorești a luat în 1964 denumirea de "Pruneni". În 1968, reforma administrativă a adus transferul lor
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
un pogon loc de casă, un pogon izlaz fiecare”. Satul a fost botezat după Florica Poenaru, fiica inginerului Constantin Poenaru, care s-a ocupat cu hotărnicia satului înaintea înființării lui. La început, satul Florica a făcut parte din comuna Glodeanu Sărat, fiind transferat însă înainte de 1925 la comuna Mihăilești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Florica avea 580 de locuitori și 130 de case și făcea parte din comuna Glodeanu Sărat, plasa Tohani, județul Buzău, fiind format din „însurăței” (împroprietăriți
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
început, satul Florica a făcut parte din comuna Glodeanu Sărat, fiind transferat însă înainte de 1925 la comuna Mihăilești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Florica avea 580 de locuitori și 130 de case și făcea parte din comuna Glodeanu Sărat, plasa Tohani, județul Buzău, fiind format din „însurăței” (împroprietăriți la 1880, pe moșia Znagoveanca); el a trecut înainte de 1925 la comuna Mihăilești, din care a făcut parte până în 1931, când comuna a fost înființată pentru prima oară, cu satele Florica
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
gr. "protos": primul, "zoon": animal), Încrengătura Sarcomastigophora, Subîncrengătura Flagellata (Mastigophora), Clasa Phytomastigophorea. face legătura intre regnul animal si cel vegetal. Mediul de viață al euglenei verzi este cel acvatic. Euglena trăiește în lacuri, bălți și mlaștini cu apă dulce și sărată, dar mai ales în apă dulce. Euglena verde are dimensiuni de 0,1 - 0,2 mm, iar forma sa este fusiformă. Conform numelui, are culoarea verde. Prezintă un flagel ce are o lungime de până la 1/3 din lungimea corpului
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
stratului absorbant este preluat de straturile de apă sărată cu diferite concentrații pe când la centralele termice solare acest rol revine unui acoperiș de mari dimensiuni ce produce un efect de seră. La acest tip de centrale în iazuri cu apă sărată puțin adânci se creează în mod natural o combinație de colector solar și acumulator de energie. Fenomenul a fost observat pentru prima dată la începutul secolului XX la lacurile sărate din Transilvania . Apa de la bază este mult mai sărată și
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
apă sărată puțin adânci se creează în mod natural o combinație de colector solar și acumulator de energie. Fenomenul a fost observat pentru prima dată la începutul secolului XX la lacurile sărate din Transilvania . Apa de la bază este mult mai sărată și astfel mai densă decât cea de la suprafață. Prin absorbția energiei conținute în razele solare de către stratul mai sărat de la bază, acesta se încălzește până la o temperatură de 85-90°C. Între stratul de la suprafață și cel din adânc există un
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
a fost observat pentru prima dată la începutul secolului XX la lacurile sărate din Transilvania . Apa de la bază este mult mai sărată și astfel mai densă decât cea de la suprafață. Prin absorbția energiei conținute în razele solare de către stratul mai sărat de la bază, acesta se încălzește până la o temperatură de 85-90°C. Între stratul de la suprafață și cel din adânc există un strat de gradient cu concentrație variabilă ce nu permite ridicarea apei încălzite cu concentrație salină mai mare, rezultă că
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
Guinee, tinerii sunt ținuți la distanță de femei, pentru o perioadă determinată. Aceștia sunt puși să bea spermă celor mai viteji bărbați din trib, astfel încât să devină puternici pentru a impresiona femeia dorită. Spermă are în mod normal un gust sărat deoarece conține multe substanțe organice preluate din hrană absorbita de organism, cum ar fi săruri și acizi organici, ce dau spermei un gust mai mult sau mai putin sărat. O varietate largă de eufemisme și disfemisme au fost inventate pentru
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
a impresiona femeia dorită. Spermă are în mod normal un gust sărat deoarece conține multe substanțe organice preluate din hrană absorbita de organism, cum ar fi săruri și acizi organici, ce dau spermei un gust mai mult sau mai putin sărat. O varietate largă de eufemisme și disfemisme au fost inventate pentru descrierea spermei.
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
Românească - Spitalul Colțea, în București, și că toată viața sa a încurajat operele caritabile. Dintre ctitoriile lui Mihai Cantacuzino se mai pot aminti: Biserica și spitalul Colțea, Biserica Fundenii Doamnei din București, Schitul Titireciu din Oltenia, o biserică la Râmnicu Sărat etc. Mănăstirea Sinaia are de asemenea un frumos paraclis, care datează din aceeași perioadă - 1695. Paraclisul este o mică biserică, o capelă, specifică mănăstirilor și reședințelor episcopale sau mitropolitane unde se desfășoară slujbe zilnice. Arhitectura sa joasă, precum și pictura sa
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Grindu se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Buzău. Prin comună trece șoseaua județeană DJ102H, care o leagă spre nord-vest de Glodeanu-Siliștea, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Amaru (toate trei în județul Buzău și mai departe în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B); și spre sud-est de Colelia, , Reviga și Miloșești (unde se termină în DN2C. Din acest drum
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
(n. 12 aprilie 1965, Sibiu), cunoscut ca MM Stoica, este un fost fotbalist român care în 2012 era managerul general al echipei de fotbal Steaua București. MM Stoica a jucat fotbal la Metalosport Galați, Oțelul Galați, Victoria Râmnicu Sărat și Șantierul Naval Tulcea - SNT. În februarie 1992 a fost numit in funcția de Președinte al Secției de Fotbal la Clubul Sportiv Oțelul Galați, funcție pe care a ocupat-o până în iunie 2002. Oțelul Galați s-a calificat în edițiile
Mihai Stoica () [Corola-website/Science/310580_a_311909]
-
lucrări de grafică, pictură, desen, colaj,instalație și fotografie. Operele sale au fost prezentate în expoziții personale la București între anii 1935-1945 la Saloanele Oficiale (pictură și grafică) și 1945-1977, Baia Mare 1962, Timișoara 1963, Leningrad 1963, Bacău 1964, Cluj-Napoca, Râmnicu Sărat, Galați, Ploiești, Brăila 1965-1967, în manifestări de artă românească organizate peste hotare, cât și expoziții internaționale organizate la: Lugano 1954, Veneția Bienala din 1960 și 1962, Ljubljana 1961, 1965, Sao Paulo Bienala din 1963, Tokio 1967, Berlin 1967, Florența 1968
Vasile Dobrian () [Corola-website/Science/310647_a_311976]
-
cu sediul în Racovița, în fruntea căruia a fost numit viceprotopopul Valeriu Florianu În cadrul acestui protopopiat care a ființat până în 1931, au fost cuprinse parohiile greco-catolice din Cârța, Drăguș, Feldioara, Noul Român, Olteț, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Rucăr, Sărata, Scoreiu, Ucea de Sus și Viștea de Jos. În anul 1930, tot acestui protopopiat i-au mai fost arondate parohiile din Colun și Găinari, care aparținuseră până atunci de protopopiatul Țichindealului precum și cele din Bradu și Sadu, aparținătoare de protopopiatul
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Porumbacu de Jos (în maghiară: "Alsóporumbák", în germană: "Unterbornbaci") este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Colun, Porumbacu de Jos (reședința), Porumbacu de Sus, Sărata și Scoreiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Porumbacu de Jos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,28%), cu o minoritate de romi
Comuna Porumbacu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310755_a_312084]
-
de incinerație cunoscută în România), precum și câteva complexe de epocă medievală (secolele XIV-XVI). ◦SOLCA-SLATINA MARE (jud. Suceava) - sondaj arheologic întreprins în 1968, împreună cu dr. Mircea Ignat. - au fost descoperite cele mai vechi urme de exploatare a sării din apa izvoarelor sărate. ◦IPOTESTI-REDI (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1971, într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1972, într-o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
iar plata era benevolă”. Încă din timpul cursurilor liceale se apropie de mișcarea naționalistă, de care va rămâne legat până la sfârșitul vieții. Ing. Gheorghe Clime a fost împușcat fără judecată, în ziua de 22 septembrie 1939, la închisoarea din Râmnicu Sărat, în cadrul operațiunii de represalii ordonată de Carol al II-lea după asasinarea primului ministru, Armand Călinescu. Gheorghe Clime s-a înrolat de timpuriu în mișcarea nationalistă, la început în calitate de membru al societății patriotice Avântul, unde l-a cunoscut pe Nae
Gheorghe Clime () [Corola-website/Science/308854_a_310183]
-
din 1937, în calitate de președinte al Partidului [[Totul pentru Țară]], succedând la conducere generalului [[Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul]]. Arestat în 1938, va fi condamnat în urma unei înscenări de proces, la 7 ani închisoare, în iulie 1938, după condamnare fiind deținut în închisoarea [[Râmnicu Sărat]]. Aflat în închisoare, în urma procesului înscenat în 1938, Corneliu Codreanu îl desemnează pe ing. Gheorghe Clime, drept prim succesor la comanda Mișcării Legionare. Aflat și el în închisoare, ing. Gheorghe Clime, împreună cu nucleul radical din jurul lui [[Alexandru Cantacuzino]] va refuza
Gheorghe Clime () [Corola-website/Science/308854_a_310183]
-
Comandamentul de prigoană", condus de [[Constantin Papanace]] împreună cu prof. [[Vasile Cristescu]].Gheorghe Clime va pieri asasinat de autorități în marele masacru al elitei legionare din noaptea de 21-22 sept. 1939. Va fi împușcat primul dintre căpeteniile legionare asasinate la Râmnicu Sărat (au urmat Ing. Aurel Serafim, Nicolae Totu, Gheorghe Istrate, [[Alexandru Canta cuzino]], Sima Simulescu, Av. Cristian Tell, Gheorghe Furdui, Av. Mihail Polihroniade, Dr. Paul Craja și Gheorghe Apostolescu), în baza listelor făcute anterior de [[Armand Călinescu]], fostul prim ministru, împreună cu
Gheorghe Clime () [Corola-website/Science/308854_a_310183]
-
o șosea națională din România, care leagă capitala București de frontiera cu Ucraina prin punctul vamal Siret. Străbate de la sud la nord partea de est a României (regiunile istorice Muntenia răsăriteană și Moldova) și trece prin orașele: Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni, Suceava, Siret. Formează o parte din drumul european E85. Se suprapune și cu E60 pe porțiunea dintre București și Urziceni, iar în Suceava are o mică porțiune comună cu E58. De la București până la intersecția cu
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
de la Siret, DN2 este o șosea cu două benzi, câte una pe sens. Fiind în întregime drum național european, viteza maximă permisă pe DN2 de legislația română este de în afara localităților. În localități, restricția este de , iar în municipiul Râmnicu Sărat este de . În unele localități, cum ar fi Căldărușanca, Buzău și Hârlești, Bacău, este permisă o viteză mai mare, de . În unele zone periculoase, există restricții suplimentare. Fiind una dintre importantele șosele ale țării, în marea majoritate a intersecțiilor DN2
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]